"Toate cazurile de mare coruptie sint intrerupte, procurorii sunt supusi unor presiuni dure din partea mass-media si a ministrului Justitiei,  judecatorii restituie dosarele pentru a evita un verdict si se submineaza chiar ideea si filozofia din spatele DNA", se scrie in raportul tinut la secret de Uniunea Europeana, potrivit publicatiei britanice "The Economist". Mark Gray, purtatorul de cuvint al Comisiei, a declarat ca analiza lui De Pauw nu se refera la raportul care urmeaza sa fie dat in iulie. Surse din comisie spun insa ca monitorizarea lui De Pauw va influenta viitorul raport de evaluare. Saptamina trecuta, ambasadorii UE s-au intilnit cu deputatii din Comisia juridica si au criticat in termeni duri blocarea dosarelor ministrilor de catre Parlament.
"In loc sa progreseze in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania regreseaza pe toate fronturile. Multe din masurile care au fost prezentate inainte de aderare ca fiind esentiale in lupta anticoruptie au fost tocite in mod deliberat de catre Parlament sau de catre Guvern imediat dupa aderare. Daca eforturile anticoruptie vor continua sa se evaporeze in ritmul actual, in circa sase luni Romania se va intoarce acolo unde era in 2003", se arata in raportul intocmit de Willem de Pauw in noiembrie 2007.
Expertul belgian, care a facut, incepind din 2003, mai toate rapoartele de monitorizare, unul dintre oamenii cu cel mai greu cuvint la Comisia Europeana, apreciaza ca "toate cazurile de mare de coruptie la nivel inalt, demarate dupa multi ani de ezitari, sint, cel mai probabil, abandonate definitiv", iar  procurorii care se ocupa de ele sint "supusi unor presiuni dure in mass-media, inclusiv de catre ministrul justitiei (n.r. Tudor Chiuariu), existind indicii puternice ca se pregateste dezmembrarea DNA".

Imunitatea procedurala pentru fostii ministri, ilogica

Decizia Curtii Constitutionale in cazul Adrian Nastase, prin care imunitatea ministeriala se aplica si fostilor ministri, motiv pentru care este nevoie de avizul Parlamentului pentru inceperea urmaririi penale, este "ilogica", considera expertul.  Acesta sustine ca imunitatea pentru protejarea ministrilor aflati in exercitiul functiunii de anchete penale motivate poltiic, nu se  mai justifica dupa incheierea mandatului.

Restituirea dosarelor arata ca nu se aplica principiile statului de drept

De Pauw apreciaza in raport ca returnarea dosarelor catre procurori este de fapt mijlocul prin care "judecatorii evita sa dea un verdict in cazuri delicate, mai ales in cele de coruptie".
"Restituirea tuturor cazurilor de coruptie la nivel inalt, asa cum s-a intimplat recent in Romania, este statistic imposibil de atribuit ocurentei accidentale de erori de procedura in cazuri individuale. Intoarcerea tuturor cazurilor inainte sa ajunga la judecarea pe fond, duce la concluzia ca, cel putin atunci cind e vorba de cazuri de coruptie, sistemul judiciar romanesc este in continuare incapabil sa aplice principiile statului de drept intr-o maniera normala, independenta si profesionista".

Rezistenta clasei politice la eforturile anticoruptie

Expertul Comisiei Europene remarca faptul ca exista o serie de "modalitati legale" de a impiedica judecarea cazurilor de coruptie, care faciliteaza "utilizarea exagerata a restituirii dosarelor". Printre metodele enumerate sint rejudecarea cazului de catre un alt tribunal decit cel care a decis restituirea si nulitatea absoluta, adica sanctiunea prin care probele nu mai pot fi folosite in proces.
"Una din caracteristicile importante ale procedurii penale romanesti este utilizarea constanta a nulitatii absolute, chiar si in cazuri care nu privesc drepturile fundamentale ale acuzatului. Noile amendamente ale Codului de Procedura Penala prevad folosirea si mai intensiva a acestei tehnici".
De Pauw critica amendamentele la CPP, care "vor afecta fatal eficienta anchetelor penale romanesti, nu doar in ceea ce priveste coruptia, ci in toate infractiunile".
Concluzia: "aceste aspecte demonstreaza rezistenta puternica a intregii clase politice din Romania impotriva eforturilor anticoruptie".

Sursa: HotNews.ro

Deputatii au tinut secreta intalnirea cu ambasadorii UE nemultumiti de stadiul reformei justitiei

Deputatii juristi au tinut la secret o intalnire pe care au avut-o saptamana trecuta cu ambasadorii UE care au criticat stadiul reformei justitiei si pe care parlamentarii de la Bucuresti au incercat sa-i convinga ca nu ei sunt de vina pentru tergiversarea dosarelor de coruptie la nivel inalt. Intalnirea a avut loc saptamana trecuta, miercuri, la doar o zi dupa ce parlamentarii nu au putut lua o decizie privind inceperea urmaririi penale a lui Adrian Nastase si Miron Mitrea, si nu a fost facuta publica, desi anuntarea evenimentelor Comisiei este o practica respectata in general. Deputatii au insa diverse explicatii pentru faptul ca nu informat despre intalnire. Desi deputatul PD-L Daniel Buda sustine ca un anunt ar fi trebuit facut de biroul Comisiei Juridice, presedintele acestui for, Sergiu Andon, a declarat, pentru NewsIn, ca reuniunea nu a fost anuntata deoarece era organizata la solicitarea ambasadorilor si nu a Comisiei. Secretarul  acesteia, deputatul PSD George Baesu, a sustinut insa ca intalnirea cu ambasadorii statelor UE a fost anuntata, insa de la om la om pentru ca organizatorul, insarcinatul de afaceri al Sloveniei in Romania, Marcel Koprol, a intarziat el insusi cu anuntul. "Chiar eu am anuntat cativa colegi din presa", a spus Baesu.

Robin Barnett: "In cazul in care infractorii vor considera Romania un paradis judiciar in interiorul UE, toate statele membre vor fi afectate"

Stenograma intalnirii dintre deputati si ambasadori, intrata in posesia NewsIn, releva nemultumirile diplomatilor fata de neonorarea de catre autoritatile de la Bucuresti a angajamentelor pe care Romania si le-a asumat fata de Uniunea Europeana. In cadrul discutiilor, ambasadorul Marii Britanii, Robin Barnett, a criticat modificarile aduse Codului penal si celui de procedura penala, considerat ca, in forma actuala are un impact negativ "atat asupra cooperarii bilaterale dintre Romania si Marea Britanie in domeniul aplicarii legilor, cat si asupra combaterii criminalitatii in iteriorul Uniunii Europene"."In mare parte masurile  propuse nu fac decat sa impiedice aceasta lupta si nu sunt, dupa noi, in concordanta cu angajamentele comunitare asumare de Romania", le-a spus diplomatul deputatilor juristi.
El a atras atentia asupra unei modificari aduse procedurii penale, "care practic presupune notificarea prealabila a suspectilor, inaintea unei perchezitii eminente a proprietatii lor". "In cazul in care infractorii vor considera Romania un paradis judiciar in interiorul UE, toate statele membre vor fi afectate", a precizat Barnett, care a facut un apel pentru ca, in momentul in care Guvernul va trimite noile coduri, inclusiv cel civil, acestea sa nu fie blocate de Legislativ.
Aceeasi pozitie a exprimat-o si ambasadorul Olandei la Bucuresti, Jaap Werner, care a avertizat ca Parlamentul nu trebuie sa devina un obstacol. "Trebuie mentionat si climatul economic, de asemenea si cel privind investitiile pentru ca acestea nu se pot realiza fara o lege de drept care sa conduca in mod normal statul, mai exact, nu dorim ca Parlamentul Romaniei sa fie considerat un obstacol, ci mai degraba un aliat in rezolvarea acestor probleme", a spus el. Ambasadorul a atras atentia asupra credibilitatii scazute a parlamentului, dar si a absenteismului care accentueaza aceasta perceptie, mai ales ca intalnirea venea la doar o zi dupa ce Camera Deputatilor nu a reusit sa ia o decizie asupra dosarelor Nastase si Mitrea, din lipsa cvorumului.
"Cred ca in Parlament mai degraba conteaza interesele particulare, interesele la nivel restrans, decat interesele generale. As dori sa va intreb ce parere aveti despre aceasta conceptie?", a spus diplomatul.

Andon(PC) : "Nu ne facem iluzii ca exista vreun loc pe pamant pe unde a disparut coruptia"

Inca de la inceputul intalnirii, deputatii juristi au incercat sa-i convinga pe diplomati ca Parlamentul nu este o frana in lupta anticoruptie, fiind mai degraba o problema de perceptie publica.
"Din punctul meu de vedere, intr-adevar, lupta impotriva coruptiei este o tema importanta si de lunga durata, probabil mai accentuata decat in alte tari, pentru ca nu ne facem iluzii ca exista vreun loc pe pamant pe unde a disparut coruptia, dar cred ca este semnificativ, si as folosi prilejul acestei intalniri, sa spun acest lucru. Este semnificativa existenta unei anumite diferente intre harta reala a problemelor legate de lupta impotriva coruptiei si perceptia acestora de catre opinia publica si, in special, de catre opinia publica din strainatate si chiar de catre factorii politici din strainatate", a spus presedintele Comisiei Juridice Segiu Andon.
Deputatul PNL, Gheorghe Gabor a tinut si el sa le raspunda ambasadorilor spunand ca imaginea proasta a Parlamentului este consecinta unor campanii de presa, exemplificand cu situatia dosarelor Mitrea si Nastase, asupra carora parlamentul nu reusise sa ia marti o decizie. "In legatura cu increderea populatiei in Parlament, eu cred ca activitatea Parlamentului este gresit perceputa si datorita unor campanii de presa. Si, am sa va dau un exemplu, pentru ca se pune degetul pe rana. Un exemplu recent, este vorba de cele doua dosare celebre ale deputatilor Nastase si Mitrea", a spus Gabor. El a adaugat ca Parlamentul nu a fost sesizat corespunzator deciziei CCR, anume de catre Procurorul general, ci de procurorul-sef al DNA. "Iata ca in aceasta dilema in care ne-a aruncat doamna procuror general Codruta Kovesi, noi am iesit rau. Si perceptia opiniei publice a fost ca Parlamentul nu doreste inceperea urmaririi penale", a explicat deputatul PNL.
Gabor a recunoscut insa ca mobilizarea pentru votul pe rapoartele Mitrea si Nastase a fost defectuos si a admis ca, sub acest aspect, "semnalul dat opiniei publice a fost grav, pentru ca, lipsind de la vot, parlamentarii au gresit".

Ungureanu(PD-L): "Numai certati de UE, poate de teama, poate de rusine, vom putea sa deblocam situatia"

Un punct de vedere pe subiectul Nastase-Mitrea a dorit sa exprime si deputatul PD-L Petre Ungureanu, care a mentionat ca partidul sau este singurul care a propus inceperea urmaririi penale. "Pentru ca (...) in comisie toti colegii mei, cu exceptia PD-L, au votat impotriva inceperii urmaririi penale, probabil ca daca n-ar fi fost aceasta binevenita, sper, nu prea tarziu, intalnire, ieri votul ar fi fost decisiv si sunt convins ca si dumneavoastra banuiti care ar fi fost rezultatul", a afirmat deputatul.
Ungureanu a criticat Parlamentul, care, dupa plecarea Monicai Macovei de la minister, nu a reusit sa deblocheze situatia si sa continue reforma. "Cred ca, daca nu ne vom mobiliza suficient, inclusiv cele doua dosare de care vorbeam vor fi ingropate in Parlament, pentru ca n-a mai lucrat Parlamentul in ultima perioada, exista o slaba sustinere parlamentara, a Guvernului, iar in toamna vom avea alegeri. Parlamentul va fi blocat din nou. De aceea, eu cred ca numai certati, sigur, la modul prieteneste si constructiv, de catre Uniunea Europeana, poate de teama, poate de rusine, desi ma indoiesc ca mai avem rusine, vom putea sa deblocam situatia. Eu sunt sceptic ca putem sa continuam", le-a transmis deputatul PD-L oficialilor.
Deputatul PSD Cristian Dumitrescu a mentionat ca, in opinia sa, referitor la credibilitatea Parlamentului nu trebuie sa se faca trimitere neaparat la situatia celor doua dosare. In acest context, el a avansat solutia ca parlamentarii, fostii ori actualii ministri si seful statului sa aiba acelasi regim la capitolul imunitate, adica numai pentru declaratiile politice.

Sursa: Newsin