Tratatul de la Lisabona 'pe intelesul tuturor' Uniunea Europeana pe scurt : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Uniunea Europeana
pe scurt > Tratatul de la Lisabona 'pe intelesul tuturor'

Tratatul de la Lisabona 'pe intelesul tuturor'

Publicat: 10 Iulie 2008 @ 13:10

Tratatul in sine are 287 de pagini si multi oameni politici si jurnalisti vorbesc despre continutul lui fara sa aiba o idee clara despre acesta. Europarlamentarul Nicodim Bulzesc a imprumutat de la colegul sau german Elmar Brok un rezumat al Tratatului, care puncteaza schimbarile prevazute. Brok a fost unul din cei trei consultanti juridici care au participat la elaborarea textului tratatului.

Schimbarile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona:

1.Un articol la inceputul TUE defineste clar valorile care stau la baza Uniunii. Un altul stabileste obiectivele Uniunii.

2.Carta drepturilor fundamentale capata forta juridica si are aceeasi valoare juridica ca si tratatele, desi textul acesteia nu va fi inclus in tratate.

3.Proiectul de tratat prevede un nou temei juridic pentru aderarea Uniunii la Conventia europeana privind drepturilor omului. Consiliul va decide in unanimitate, cu acordul Parlamentului European si aprobarea statelor membre.

4.Desi dispozitiile referitoare la cetatenie vor fi cuprinse in TFUE (Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene), conceptul de cetatenie europeana si-a reluat locul bine meritat si acum, in urma insistentei reprezentantilor PE, este prevazut, dupa cum urmeaza, la articolul 8 din TUE: "Orice persoana care are cetatenia unui stat membru are cetatenia Uniunii. Cetatenia Uniunii se adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta."

5.Este consolidata democratia participativa, in special prin dreptul cetatenilor la initiativa, care permite unui numar de cel putin un milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de state membre sa solicite Comisiei sa ia o initiativa intr-un anumit domeniu.

6.Codecizia este extinsa in mod semnificativ (asa cum era prevazut de Constitutie) si devine procedura legislativa obisnuita. Prin urmare, Parlamentul European devine un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislatia comunitara. Implicarea Parlamentului creste legitimitatea democratica a legislatiei europene.

7.Noua procedura bugetara asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general (nu se mai face distinctie intre cheltuielile obligatorii si cheltuielile neobligatorii) si a cadrului financiar multianual, care capata statut juridic obligatoriu.

8.Votul cu majoritate calificata devine regula generala in Consiliu. Definitia acestuia ca majoritate dubla a 55% din state, reprezentand 65% din populatia Uniunii, este aceeasi ca si in Constitutie (fiind nevoie de un numar minim de 4 state membre pentru a constitui o minoritate de blocaj), desi nu va intra in vigoare pana in 2014. Acesta va face totodata obiectul unei perioade de tranzitie de 3 ani, pana in 2017, timp in care o decizie va putea fi blocata in conformitate cu dispozitiile de votare prevazute in Tratatul de la Nisa. Mai mult, un nou mecanism bazat pe "compromisul de la Ioannina" prevede ca o minoritate de state membre poate solicita o reexaminare a unei propuneri legislative, inainte de adoptarea acesteia. Potrivit unei declaratii anexate la noul tratat, o decizie a Consiliului va acorda statut legal acestui mecanism.

9.Mai mult, va fi mai usor decat in prezent sa se recurga la cooperarea consolidata. Parlamentul trebuie sa isi dea acordul in acest sens.

10.Un nou Presedinte permanent al Consiliului European (ales pentru o perioada de doi ani si jumatate de catre sefii de stat si de guvern) va prezida si va dirija activitatea acestuia. Acesta va asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European, in incercarea de a facilita coeziunea si consensul in cadrul acestuia si va prezenta Parlamentului European un raport dupa fiecare dintre reuniunile Consiliului.

11.CIG a cazut de acord cu privire la noua componenta a Parlamentului, pe baza propunerii facute de Parlament, suplimentand-o cu un loc. Acest loc va fi atribuit Italiei. Ca urmare, Parlamentul se va compune din 750 de deputati, plus Presedintele.

12.Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care il compun. Candidatul va fi propus Parlamentului European de catre Consiliul European, care il va nominaliza cu majoritate calificata, luand in considerare rezultatele alegerilor pentru Parlamentului European si dupa organizarea consultarilor necesare. Parlamentul va vota, de asemenea, pentru investitura intregii Comisii, inclusiv a Inaltului reprezentant pentru afaceri externe, care va avea, de asemenea, si functia de vicepresedinte al Comisiei.

13.Pentru a asigura eficienta Comisiei, numarul membrilor acesteia va fi redus: dupa 2014, Comisia se va compune dintr-un numar de comisari care vor reprezenta doua treimi din numarul de state membre. Pentru a garanta egalitatea intre statele membre, este introdus un sistem de rotatie care sa asigure ca fiecare stat membru este reprezentat in doua colegii din trei. De la intrarea in vigoare a Tratatului de reforma, pana in 2014, Comisia se va compune dintr-un membru pentru fiecare stat membru (inclusiv vicepresedintele/Inaltul reprezentant).

14.Crearea unui post de Inalt reprezentant pentru afaceri externe cu dublu rol, care, pe de o parte, va prezida Consiliul pentru afaceri externe, iar, pe de alta parte, va fi unul dintre vicepresedintii Comisiei, va garanta coerenta intregii politici externe a Uniunii. Acesta va fi numit de catre Consiliul European, cu acordul Presedintelui Comisiei. In calitate de vicepresedinte al Comisiei, acesta va face obiectul votului de investitura a intregii Comisii a Parlamentului.

15.Progresul inregistrat in domeniul politicii externe si de securitate comune a fost mentinut in intregime, inclusiv progresul fragil inregistrat in cresterea eficientei procesului decizional si crearea unui Serviciu european pentru actiune externa care il va asista pe Inaltul reprezentant in garantarea coerentei intregii actiuni externe a Uniunii.

16.In domeniul apararii, statele membre care au capacitatile si dorinta necesare pot dezvolta o cooperare structurata, care poate conduce la un sistem comun de aparare. Se introduce o clauza de solidaritate: daca un stat membru este victima unei agresiuni militare pe teritoriul sau, celelalte state membre il ajuta si ii ofera asistenta prin toate mijlocele care le stau la dispozitie.

17.Spatiul de libertate, securitate si justitie intra in sfera de aplicare a dreptului comunitar, iar codecizia si majoritatea calificata sunt extinse, desi initiativele din partea statelor membre raman posibile in anumite cazuri. Integrarea in sfera legislatiei comunitare este combinata cu anumite proceduri de "franare de urgenta", care sa permita statelor membre sa adreseze anumite probleme Consiliului European, atunci cand sunt in joc interesele lor vitale in acest domeniu. In aceste cazuri, se faciliteaza cooperarea consolidata. Sunt prevazute exceptii pentru Regatul Unit si Irlanda (mecanismele de opt-in/opt-out) in protocoale specifice.

18.Jurisdictia Curtii de Justitie este extinsa pentru a acoperi toate activitatile Uniunii, cu exceptia politicii externe si de securitate comune (dar incluzand controlul masurilor care restrang drepturile cetatenilor).

19.Se acorda personalitate juridica unica Uniunii, iar structura pe piloni dispare, astfel incat politicile comune in domeniul libertatii, securitatii si justitiei sa intre in domeniul de aplicare al dreptului comunitar. Politica externa si de securitate comuna este, cu toate acestea, abordata in TUE (in timp ce alte sectoare ale actiunii externe ale UE sunt abordate in TFUE) si continua sa fie reglementata de proceduri decizionale specifice.

20.Este introdusa o repartizare exacta si clara a competentelor, insotita de o clauza de flexibilitate, similara celei existente in prezent, dar in care Parlamentul trebuie sa isi dea acum acordul.

21.Pe langa asa-numita procedura "cartonasul galben"(yellow card) (in cazul in care o treime din parlamentele nationale resping o propunere legislativa, Comisia o va reexamina), a fost introdus un nou mecanism menit sa permita parlamentelor nationale sa controleze aplicarea principiului subsidiaritatii: daca o majoritate simpla de parlamente nationale adopta un aviz in care se afirma ca o propunere legislativa nu respecta principiul subsidiaritatii si fie Consiliul, fie Parlamentul sunt de acord cu respectivele parlamente nationale, propunerea este respinsa.

22.Se introduc noile temeiuri juridice pentru energie (consolidat), brevete, turism, sport, spatiu si cooperare administrativa, iar politica de mediu a fost completata cu o referinta la schimbarile climatice.

23.O noua clauza "sociala" orizontala garanteaza ca, in definirea si aplicarea politicilor sale, Uniunea va lua in considerare cerinte precum promovarea unui "nivel ridicat de ocupare a fortei de munca", "protectia sociala adecvata", "lupta impotriva excluderii sociale" si un "nivel ridicat de educatie, formare si protectie a sanatatii umane".

24.Un temei juridic specific recunoaste caracteristicile specifice ale serviciilor de interes economic general. Un protocol vine in completarea preocuparilor Uniunii in acest domeniu.

25.Ierarhizarea normelor este pastrata prin distinctia care se face intre actele legislative, actele delegate si actele de punere in aplicare, desi termenii de "lege" si "lege-cadru" au fost abandonati in favoarea pastrarii terminologiei actuale (directive, regulamente si decizii). Parlamentul si Consiliul vor avea competente egale in ceea ce priveste definirea modalitatilor de control al actelor delegate si al celor de punere in aplicare (comitologie).

26.Parlamentul European joaca un rol consolidat in procedura de revizuire a tratatului. Acesta are dreptul la initiativa, face parte din conventia care sta la baza noii proceduri obisnuite de revizuire, iar acordul sau este necesar in cazul in care Consiliul doreste sa nu convoace o conventie in cazul unor modificari minore.

27.Procedurile simplificate de modificare a tratatelor introduse de Constitutie cu privire la politici si proceduri sunt pastrate:

- Partea din TFUE privind politicile si actiunile interne poate fi modificata prin decizia unanima a Consiliului European, cu acordul statelor membre (PE este consultat);

- O alta procedura simplificata permite trecerea de la unanimitate la majoritate calificata in Consiliu sau de la procedura legislativa speciala la procedura legislativa obisnuita (codecizie) prin decizia unanima a Consiliului, cu acordul PE. Daca un parlament national obiecteaza, decizia nu poate fi adoptata. In acest caz, poate fi aplicata numai revizuirea obisnuita a tratatului.

In sfarsit, TUE va contine o clauza de retragere, in care sunt definite modalitatile si procedura prin care un stat membru poate parasi Uniunea Europeana. Si in acest caz este nevoie de acordul Parlamentului European.

Sursa: www.nicodim-bulzesc.eu