Raportul pe Justitie: Este nevoie de sentinte in cazuri de coruptie la nivel inalt Anticoruptie Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Anticoruptie > Raportul pe Justitie: Este nevoie de sentinte in cazuri de coruptie la nivel inalt

Raportul pe Justitie: Este nevoie de sentinte in cazuri de coruptie la nivel inalt

Publicat: 23 Iulie 2008 @ 14:26

Download fisiere:

Raportul privind Justitia, adoptat de Comisie

Comisia a adoptat astazi raportul privind progresele inregistrate in cadrul mecanismului de cooperare si verificare si masurile pe care Romania le-a luat in domeniul reformei Justitiei. Raportul pe justitie al Comisiei Europene cere continuarea anchetarii fostilor demnitari, pentru a fi obtinute sentinte.

Raportul pe justitie al Comisiei Europene cere un consens fara echivoc din partea tuturor partidelor din Romania in eradicarea coruptiei si continuarea anchetarii fostilor demnitari, pentru a exista si sentinte in cazuri concrete. Lipsa unor astfel de sentinte produce "ingrijorare" la Bruxelles. In plus, cere Guvernului finalizarea Codului de Procedura Penala si Codului Penal si renuntarea la amendamentele aduse la cele doua documente. Lupta impotriva coruptiei trebuie depolitizata in Romania, iar CSM sa asume o pozitie lipsita de echivoc in combaterea coruptiei la nive inalt in contextul dezbaterii din Parlament.

Documentul a fost aprobat la ora 13.20 de comisarii europeni, iar la ora 14.00 a fost prezentat de purtatorul de cuvant al Comisiei, Johannes Laitenberger. Formularea privind periclitarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen si la zona euro nu mai apare in versiunea finala. Mai mult, ea a aparut doar intr-o forma foarte timpurie a raportului, nu in varianta discutata de comisarii europeni, au spus surse europene pentru HotNews.ro.

Situatia din Romania ofera o imagine amestecata, elementele fundamentale ale sistemului functioneaza, dar bazele sunt inca fragile si lupta impotriva coruptiei la nivel inalt este politizata, a declarat purtatorul de cuvant al CE, Johanes Laitenberger.

Desi s-au inregistrat progrese in reforma judiciara, Comisia recomanda intensificarea eforturilor.

Concluziile Comisiei:

Raportul concluzioneaza ca Romania prezinta o imagine mixta. Aceasta a instituit elementele fundamentale ale unui sistem care functioneaza, dar fundatia este fragila, iar deciziile privind coruptia sunt foarte politizate. Fiecare pas in directia buna genereaza o dezbatere politica interna care produce diviziuni, favorizand insecuritatea juridica. Angajamentul institutiilor si organismelor-cheie din Romania fata de realizarea reformelor, precum si fata de atingerea diferitelor obiective de referinta este inegal. Guvernul si-a intensificat eforturile, a redat un impuls reformei si a reinstaurat o stabilitate relativa a cadrului juridic si institutional de combatere a coruptiei.

Romania a realizat progrese in ceea ce priveste asumarea de catre Consiliul Superior al Magistraturii a responsabilitatilor sale cheie privind reforma sistemului judiciar. Au fost adoptate o serie de masuri pozitive in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt. Ministerul Public si Departamentul National Anticoruptie au realizat un istoric pozitiv al urmaririi penale a cazurilor si au initiat proceduri de demarare a anchetelor intr-o serie de cazuri la nivel inalt. Romania a realizat un pas inainte important prin infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. De asemenea, Romania a continuat campaniile de sensibilizare si introducerea de masuri preventive de contracarare a coruptiei de la nivel local.

Dupa o perioada de incertitudine, Romania a reusit sa isi reafirme angajamentul fata de realizarea reformei sistemului judiciar si combaterea coruptiei. Cu toate acestea, cadrul juridic si institutional este inca fragil. Acesta trebuie stabilizat si consolidat. Capacitatea administrativa trebuie cultivata si consolidata. Este important sa existe un consens neechivoc, inclusiv in parlament si printre magistrati, privind eradicarea coruptiei la nivel inalt. Pentru a avansa, legile, procedurile si institutiile existente trebuie sa fie lasate sa isi creeze un istoric – sa demonstreze ca sunt capabile sa produca rezuItate pe termen mai lung.

Ce imbunatatiri sunt necesare?

Exista o legatura stransa intre reforma sistemului judiciar si progresele in combaterea coruptiei. Sunt necesare imbunatatiri in ambele domenii.
Este nevoie de un angajament mai ferm din partea institutiilor judiciare cheie in ceea ce priveste realizarea unei reforme. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa adopte o pozitie neechivoca privind combaterea coruptiei la nivel inalt in contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament.
Trebuie depus un efort continuu pentru a dezvolta capacitatea administrativa a sistemului judiciar.
Agentia Nationala de Integritate va trebui sa isi demonstreze acum capacitatea operationala de a sanctiona eficace activele nejustificate si de a verifica incompatibilitatile si conflictele de interese.
Pentru a oferi stabilitate cadrului juridic, guvernul ar trebui sa finalizeze noul Cod de procedura penala si sa realizeze progrese privind proiectul de Cod penal. Astfel, s-ar institui un cadru mai clar si mai eficace pentru activitatea penala si o cooperare mai buna cu alte state membre. Ar trebui sa se renunte la modificarile controversate ale ordonantei de urgenta de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala in vigoare.
Combaterea coruptiei trebuie sa fie depolitizata, iar Romania trebuie sa isi afirme angajamentul neechivoc de a combate coruptia la nivel inalt. Trebuie permisa continuarea anchetelor independente ale fostilor ministri si membri ai Parlamentului de catre autoritatile judiciare, pentru a recastiga increderea opiniei publice.
Angajamentul fata de reforma si asumarea proprietatii acesteia trebuie sa se inradacineze in intregul spectru politic si in cadrul sistemului judiciar.

In raportul sau, Comisia incurajeaza cu tarie Romania sa isi intensifice reformele si sa mentina o relatie de stransa colaborare cu celelalte state membre si Comisia, astfel incat sa se poata face fata cu succes, impreuna, provocarilor semnificative ramase.

Comisia a subliniat faptul ca se asteapta rezultate din partea celor doua tari si ca "este necesara continuarea unor reforme sustinute. Sunt necesare modificari ale legilor, dar e nevoie de sentinte in cazuri concrete", a spus Laitenberger. Oficialul european a subliniat Bruxelles-ul vrea ca ca recomandarile facute miercuri de Comisie sa fie aplicate pana la urmatorul raport de etapa de la inceputul anului viitor, "astfel incat sa existe progrese reale".

Rapoartele sunt obiective, echilibrate si fac o analiza obiectiva a faptelor, sunt o "analiza sincera", spun oficialilor europeni.

Purtatorii de cuvant ai Comisiei au spus ca executivul de la Bruxelles "a avut o dezbatere foarte sincera si aprofundata despre aceste raporte si decizii". "Desi multi comisari au luat cuvantul si si-au spus punctul de vedere cu privire la situatie, la rapoarte, la perceptii, pana la urma decizia s-a luat in unanimitate. Comisia transmite un mesaj foarte coerent, pe de o parte vigilenta, pe de alta coerenta", a spus Laitenberger.

Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a spus: “Bulgaria si Romania au progresat mult in ultima decada. Primele 18 luni de membre ale Uniunii Europene au fost foarte benefice pentru cele doua tari si pentru intreaga Uniune Europeana. Sarcina noastra este acum de a consolida aceste progrese. Aceste rapoarte ne confrunta cu realitatea - ne arata ca atat guvernul bulgar cat si cel roman trebuie sa isi intensifice eforturile in ceea ce priveste reforma juridica, coruptia si, in cazul Bulgariei, in ceea ce priveste crima organizata. Ambele guverne recunosc faptul ca trebuie sa le arate propriilor cetateni si altor state membre ca sunt serioase

in privinta functionarii sistemului juridic si a combaterii coruptiei. Rapoartele arata ca institutiile si sistemele exista, dar trebuie realizate rezultate tangibile in investigarea, inculparea si judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si de crima organizata. Comisia a trimis astazi, de asemenea, un semnal puternic in legatura cu administrarea corecta fondurilor europene. Bulgaria si Romania pot conta pe sprijinul deplin si activ al Comisiei in realizarea in continuare a procesului."

Primul-Ministru Calin Popescu-Tariceanu a reactionat, printr-un comunicat, in care se arata, printre altele:
"Suntem hotarati sa continuam politica de toleranta zero fata de cei care isi folosesc functia publica pentru a se imbogati. De aceea, am actionat pentru ca Agentia Nationala de Integritate sa isi inceapa activitatea.
[...]
Mai sunt inca probleme, zone in care trebuie sa actionam cu mai multa hotarare. Criticile continute in raportul Comisiei Europene ne ajuta sa identificam solutii si ne motiveaza pentru a rezolva problemele care mai sunt inca in justitie."

Transparency International atrage atentia, printr-un comunicat de presa, ca amanarea activarii clauzei de salvgardare si lipsa sanctiunilor financiare nu exonereaza Romania de indeplinirea obligatiilor asumate cu ocazia aderarii la UE, cu atat mai mult cu cat Mecanismul de Cooperare si Verificare urmeaza sa fie mentinut pentru inca 1 an.

TI Romania considera ca, pentru obtinerea unor rezultate concrete in lupta impotriva coruptiei, este necesar ca, alaturi de masurile destinate indeplinirii cerintelor prioritare, sa fie intreprinse eforturi dedicate cresterii integritatii publice si in sectoarele: justitie, mediu de afaceri, educatie, sanatate, lucrari de infrastructura, finantarea partidelor politice, precum si in privinta utilizarii fondurilor structurale.

Tot printr-un comunicat, "grupul social-democrat roman in Parlamentul European constata ca progresul in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt in Romania se reduce, din perspectiva 'expertilor europeni', la judecarea unor fosti demnitari romani acuzati de fapte minore, iar succesul luptei impotriva coruptiei la condamnarea acestora. Acest lucru este atat inadmisibil cat si ridicol, faptul ca marea coruptie s-ar reduce la favoritisme minore si la servicii obtinute fara plata adaugand o alta dimensiune paradoxala fenomenului coruptiei din Romania. In aceasta viziune, coruptia din Romania nu ramane numai 'o coruptie fara corupti' dar devine si 'o mare coruptie fara acte de mare coruptie'."

Grupul PSD din PE mai remarca faptul ca "dorinta CE de a se substitui justitiei romane si de a fixa criterii cantitative si simbolice pentru masurarea succesului luptei impotriva coruptiei constituie la randul ei o forma de politizare a acestei lupte. Aceasta presiune, dublata de telejustitie, anihileaza prezumtia de nevinovatie."

Delegatia PSD in PE solicita Comisiei Europene sa renunte la continuarea actualului sistem de monitorizare si propune acesteia si autoritatilor romane sa lucreze impreuna pentru crearea unui program comun dedicat combaterii cauzelor coruptiei.

Joseph Daul, presedintele grupului PPE-DE, a spus ca "parlamentul nu poate inlocui sistemul judiciar iar demnitarii, parlamentari care au fost ministri, nu trebuie sa se simta deasupra legii. Partidele politice aflate la putere nu trebuie sa continue sa blocheze progresul in ceea ce priveste aducerea demnitarilor inculpati in fata justitiei. Sistemul judiciar este singurul responsabil cu deciziile de inculpare a cetatenilor, indiferent de pozitia lor sociala."

Daul a mai adaugat: "Din pacate, observam ca cele mai noi evolutii politice au oprit vointa autoritatilor romane de a ajunge la rezultate concrete, limitandu-se doar la anunturi legate de lupta impotriva coruptiei."

Concluzia nerostita a raportului pe justitie: Romania trebuie sa scape cat mai curand posibil de monitorizarea Comisiei

Concluzia zilei de miercuri de la Bruxelles, o concluzie nerostita, este ca autoritatile romane trebuie sa faca tot posibilul pentru a scapa de monitorizarea Comisiei. Adica sa ia masuri pentru a elimina toate minusurile consemnate de raport, atat la nivelul Guvernului, Parlamentului, CSM, judecatorilor, autoritatilor locale. Numai asa Romania se va putea manifesta pe deplin ca un stat membru al UE si va beneficia de avantajele totale ale acestei calitati. In caz contrar, riscul major pentru Bucuresti este pierderea fondurilor europene - pe modelul bulgar se poate face foarte usor o legatura intre coruptie si managementul acestora - si o privire mereu critica in alte negocieri, in special pentru zona Schengen.

Tonul documentului pare mai imperativ decat in cazurile anterioare, iar Comisia pune exact degetul pe "vinovati". Care ar fi acestia? "Lipsesc atat un consens politic larg privind reformele, cat si hotararea neechivoca a tuturor partidelor politice in ceea ce priveste eradicarea coruptiei la nivel inalt", scrie raportul, la care adauga ca "este important ca Parlamentul sa demonstreze un angajament neechivoc fata de eradicarea coruptiei la nivel inalt".

"Nu s-a inregistrat niciun progres real in zece cazuri-cheie in care sunt implicati fosti ministri. Acest lucru se datoreaza, pe de o parte, faptului ca Parlamentul a blocat urmarirea penala, iar pe de alta parte respingerii cazurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a invalidat deciziile anterioare", mai arata raportul.

"Eforturile DNA-ului de a continua anchetele in anumite cazuri importante au stagnat deoarece Parlamentul nu a recomandat demararea procedurilor judiciare. Din cauza reticentei magistratilor si a Parlamentului de a permite anchetarea acestor cazuri la nivel inalt se pierde increderea opiniei publice.

Dezbaterea parlamentara privind modificarile la Codul de procedura penala menite sa restrictioneze colectarea anumitor probe creeaza insecuritate juridica si influenteaza negativ anchetele in curs", indica documentul, punand din nou in lumina reflectoarelor judecatorii si mai ales Parlamentul.

Nici CSM nu scapa, el trebuie "sa adopte o pozitie neechivoca in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt in contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament".

Comisia a avut insa ceva de zis si la adresa Guvernului. "Ar trebui sa se recurga mai putin la ordonante de urgenta", indica raportul, iar "guvernul ar trebui sa finalizeze noul Cod de Procedura Penala (CPP) si sa faca progrese in ceea ce priveste proiectul de Cod Penal".

"Angajamentul fata de reforma al institutiilor si organismelor-cheie ale Romaniei, precum si in ceea ce priveste diferitele obiective de referinta este inegal", a mai constatat Comisia, care recomanda in final un angajament neechivoc si reinnoit la toate nivelurile - in intregul spectru politic, in administratie si in randul magistratilor – pentru a curata sistemul de coruptie si a respecta pe deplin statul de drept".

Surse: Comisia Europeana, HotNews.ro, Guvernul Romaniei, TI, PSE, PPE-DE

Link: Gandul - Reactii din Justitia romana, dupa raport