Dosar: Web 2.0 - Noi oportunitati, noi riscuri Societatea informationala Educatie & Cariera : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Educatie & Cariera > Societatea informationala > Dosar: Web 2.0 - Noi oportunitati, noi riscuri

Dosar: Web 2.0 - Noi oportunitati, noi riscuri

Publicat: 24 Iulie 2008 @ 15:31

Noile tehnologii accesibile au facut ca internetul sa fie mai interactiv, transformand milioane de utilizatori in creatori de continut si crescand numarul de servicii disponibile online. Noile modificari au creat un fel de a doua generatie de internet: asa-numitul Web 2.0. Daca prima generatie se invartea in jurul comertului, in cazul noului internet este vorba despre oameni.

Etape:

- Inainte de 1992: Internetul se dezvolta ca retea academica
- Pana in 2001: Internetul a ajuns sa aiba pana la un milion de utilizatori in lume si a atras investitii mari creand asa-numita manie dotcom.
- 2001-2005: Balonul de sapun generat de supraestimarile profitului in ceea ce priveste explozia informationala de pe internet, duce la prabusirea dotcom.
- Octombrie 2004: Prima Conferinta O’Reilly, considerata drept primul eveniment public ce defineste Web 2.0.
- 6-7 octombrie 2008: Presedintia franceza a UE va gazdui o conferinta asupra viitorului internetului la Nisa, concentrandu-se asupra RFID („Internetul Lucrurilor”).
- 5-7 noiembrie 2008: Urmatorul summit Web 2.0, evolutia primei Conferinte O’Reilly, va avea loc in San Francisco, California.
- 3-6 decembrie 2008: Urmatorul Forum de Guvernare Internet, cel mai reprezentativ eveniment pentru luarea de decizii asupra Web-ului va avea loc la Hyderabad, India.
- 10-12 decembrie 2008: Conferinta pentru Viitorul Internetului sponsorizata de UE va avea loc la Madrid.

Cand internetul a ajuns sa aiba milioane de utilizatori in anii 90, acesta a fost considerat ca alternativa media, desi inca se baza in principal pe concepte media traditionale.

Asemeni televiziunii si ziarelor, internetul a permis utilizatorilor sa acceseze continuturi intr-o modalitate unidirectionala, desi cu valoare adaugata a ofertei de acces la o cantitate virtual infinita de informatie. Posta electronica (Email) – bazata pe o platforma diferita dar disponibila multora prin internet – a devenit cea mai interactiva caracteristica din primii ani ai internetului. Forumurile si chat-ul s-au dezvoltat si ele, dar numai in grupuri restranse.

Web 2.0 a adus o noua generatie de activitati si servicii, care sunt esential bi- sau multi-directionale. Interactiunea a devenit cuvantul cheie, in timp ce distinctia dintre creatori si utilizatori ai continutului devine din ce in ce mai neclara.

Bloguri si wikis

Cele mai cunoscute trasaturi definitorii ale internetului de a doua generatie sunt blogurile, paginile de web ale retelelor sociale si wikis. Programele de partajare a fisierelor si cele open-source au aparut dintr-un concept similar dar s-au bucurat de o mare raspandire inainte de aparitie Web 2.0.

Toate cele de mai sus permit utilizatorilor sa devina creatori activi de continuturi. Prin bloguri, oricine isi poate crea propriul jurnal online pentru a discuta chestiuni publice si private. Paginile retelelor sociale cum ar fi MySpace si Facebook au devenit principalele puncte de intalnire pe internet, permitand utilizatorilor sa converseze, sa faca schimb de videoclipuri si fotografii, sa creeze comunitati si sa construiasca relatii.

Wiki-urile si-au capatat notorietatea prin Wikipedia, cea mai utilizata enciclopedie online, aflata intr-o permanenta evolutie prin contributiile milioanelor de utilizatori. Termenul de „wiki” este utilizat pentru a desemna pagini de web care permit utilizatorilor sa participe la crearea de continuturi.

Noi servicii

In plus, gratie raspandirii noilor tehnologii utile, internetul a devenit o platforma pentru o noua generatie de e-servicii, declansand o mai mare convergenta tehnologica. Apelurile telefonice online, oferite initial de catre Skype, sunt acum incluse in oferta diversilor operatori. Prin streaming oamenii pot privi canalele de televiziune pe internet, dar in acelasi timp pot participa la videoconferinte sau pot comunica in particular prin camere web.
Mai mult, piata de publicitate vizata este in crestere prin tehnologii noi si sofisticate si baze de date mai mari disponibile, in timp ce RSS-ul a devenit activitate cheie pentru companiile de marketing, media si bloguri.

eComertul inca mai treneaza in urma acestora dar inregistreaza o crestere constanta. Serviciile financiare sunt din ce in ce mai mult la indemana tuturor, gratie conturilor bancare si burselor online. eHealth, eGovernment si eLearning aduc internetul in sfera publica si permit autoritatilor sa isi imbunatateasca serviciile oferite cetatenilor.

Dreptul la siguranta si intimitate

Migratia serviciilor si activitatilor din lumea reala in cea virtuala prin noile tehnologii aduce o varietate de avantaje dar prezinta si inconveniente.
Viteza si volumul crescute ale traficului de date prin internet pune intrebari in ceea ce priveste siguranta retelei. Infrastructura internetului are nevoie de imbunatatiri substantiale pentru a tine pasul cu cererea din ce in ce mai mare.

Totusi, cele mai ingrijoratoare aspecte ale Web 2.0 se refera la siguranta si intimitate. Instrumentele usor de utilizat tipice pentru internetul de a doua generatie au facut din acesta o platforma pentru un numar din ce in ce mai mare de tranzactii financiare, incepand cu achizitionarea de bunuri si terminand cu transferuri de bani intre conturi bancare electronice.

Unele state deja platesc salariile angajatilor publici prin internet iar bunuri de tot felul sunt accesibile prin internet cu o simpla parola, fapt care ridica semne de intrebare asupra nivelului de protectie a retelei impotriva delictelor cibernetice.

Succesul paginilor sociale de web este cel mai evident exemplu de raspandire a informatiilor private pe internet. Utilizatorii tind sa dezvaluie detalii din propriile vieti personale cu o usurinta alarmanta. Cazurile de utilizare gresita a informatiilor sunt deja des raspandite.

Desi utilizatorii impartasesc de bunavoie informatiile proprii pe asemenea pagini web, cei mai multi nu au idee de cantitatea de informatii personale adunate pe durata utilizarii internetului.

Asemenea motoare aduna si depoziteaza informatii dupa fiecare cautare. Continutul emailului personal este depozitat pe servere iar in unele cazuri scanat din considerente comerciale si de securitate. Publicitatea adresata unui public tinta si imbunatatirea instrumentelor de cautare reprezinta consecintele directe ale adunarii de date mai detaliate si mai profunde. Ramane de vazut cat de nociv se poate dovedi abuzul de date personale.

Pozitii:

Web 2.0 si internetul viitorului

Comisarul pentru o societate informationala Viviane Reding a definit concis notiunea de Web 2.0 in cursul unei conferinte tinute la Hong Kong, in 2006: „Trecem in prezent printr-o noua faza disruptiva a Societatii Informationale. Unii ar numi-o Web 2.0 sau retea sociala. Eu pot doar sa numesc unele dintre componentele sale: Bloguri, podcast, wiki, pagini sociale de web, motoare de cautare, pagini de licitatii online, jocuri, VoIP si servicii peer-to-peer. Noutatea acestor utilizari ale internetului consta in exploatarea conectivitatii [sale] in sprijinul continutului creativ si social realizat de utilizatori.

Colegul sau insarcinat cu stiinta si cercetarea Janez Potocnik a comentat: „Europa trebuie sa ramana in fruntea acestei tehnologii cheie. Internetul este un mijloc in care trebuie sa investim.” „Daca Europa reuseste sa proiecteze internetul viitor, ea va deveni mai puternica in proiectarea viitorului lumii", a adaugat acesta.

Ministrul Dezvoltarii din Slovenia, Ziga Turk, al carui tara a detinut presedintia UE in prima parte a anului 2008, subliniaza avantajele din Web 2.0: „Internetul de astazi se bazeaza pe o participare mai larga. Cel mai important lucru este ca acesta permite mai multor talente sa ia parte la procesul de creativitate si inovatie.”

Conform afirmatiilor lui Tom O’Reilly, guru-ul internetului care a definit pentru prima oara Web 2.0, trasaturile esentiale ale celei de-a doua generatii de internet sunt urmatoarele: „Servicii, software individual la pret rezonabil, control asupra surselor unice dificile de reprodus care se imbogatesc in masura in care sunt utilizate de catre oameni, utilizatori competenti adoptati ca si co-creatori; inteligenta creatoare utila, angrenarea intregului mecanism prin autoservire, software peste nivelul unui singur instrument si interfete usoare cu utilizatorii, modele de dezvoltare si modele de afaceri."

Geert Lovink, profesor olandez si erudit al noilor tendinte internet, invoca schimbarea culturala ca mijloc necesar intelegerii reale a internetului si potentialului acestuia. „Trebuie sa depasim asa-numitul e-sindrom care ne face sa aplicam internetul in diverse discipline. Trebuie sa trecem de la o cultura bazata pe mostenire la o cultura axata pe viitor."

Diogo Vasconcelos de la firma de tehnologie Cisco, insista asupra aparitiei de bloguri ca alternative la media traditionala si ca noua putere politica, citand exemplul sud-coreean: „Pagina Web coreeana 'ohmynews' ofera un bun model pentru ceea ce se va petrece. Acest site are 60.000 cetateni ca reporteri si numai 60 de ziaristi profesionisti. Prim-ministrul coreean nu ar fi putut fi ales fara sprijinul acestui site.”

Avand in vedere tendintele viitoare, sectorul telecomunicatiilor viseaza la internetul mobil unde oricine este conectat pretutindeni. Jan Uddenfeldt, consilier al presedintelui Ericsson, a subliniat: „Daca privim spre viitor, vedem o crestere uimitoare a internetului si ca cei

mai multi dintre utilizatori vor fi mobili in urmatorii ani.”

Provocari si reglementare

In timpul mandatului sau ca insarcinat cu justitia si afacerile interne, comisarul european Franco Frattini s-a focalizat asupra chestiunii interesului public scazut in ceea ce priveste riscurile si drepturile administrarii datelor personale: „Legile de protectie a datelor sunt menite sa asigure respectul si grija pe care datele personale le merita. Dar drepturile si protectia legale sunt deseori utile numai cand oamenii au cunostinta de existenta lor si [stiu] cum ei pot invoca aceste drepturi”, a mentionat recent in unul din discursurile sale.

„Suntem hotarati sa ne asiguram ca actualul cadru legal este aplicat corespunzator si ca toti, si mai ale cei care isi desfasoara activitatea in acest domeniu, sunt constienti de drepturile si obligatiile care le revin", a adaugat Frattini.

Colega sa responsabila cu societatea informationala Viviane Reding a subliniat necesitatea imbunatatirii securitatii retelei:
„IT&C a devenit sistemul nervos al societatii noastre. O problema a sectorului de telecomunicatii aduce prejudicii altor sectoare cum ar fi cel al alimentarii cu energie sau cel al serviciilor financiare. Interdependenta trece dincolo de frontierele nationale, astfel ca trebuie sa fim puternici pentru a ne apara la nivel colectiv”, a declarat ea, anuntand o noua initiativa europeana in 2009 de crestere a apararii comune cibernetice.

Andy Wyckoff, seful Comitetului OECD pentru Politici Informationale, ale Computerului si Comunicatiilor (ICCP) se concentreaza asupra obstacolelor infrastructurale: „O mare provocare tehnica o reprezinta aducerea fibrei optice in ultimile zone, mai ales in zonele rurale”, a mentionat el, subliniind necesitatea conexiunilor mai rapide de internet si a patrunderii internetului de banda larga, care acopera in prezent circa 20% din teritoriul UE.

Dag Johansen, seful departamentului de stiinta de la Fast, compania ce dezvolta motoare de cautare si proaspata achizitie a Microsoft, a avertizat: „Lasam o multime de urme acolo. Intimitatea este de departe cea mai mare dintre probleme. Acum utilizatorilor nu le pasa. Dar intr-o buna zi va trebui sa le pese.”
„Cei mai multi oameni cred ca ceea ce se face pe internet este mult mai intim decat este de fapt”, spun reprezentantii BEUC, organizatia consumatorilor europeni.

„Cerintele de transparenta a adunarii/procesarii datelor personale exista. Acesta nu este un teritoriu nou, ci numai o tehnologie mai rapida”, arata un document emis de FEDMA, Federatia Europeana de Marketing Direct si Interactiv. In acelasi timp, documentul confirma ca „intotdeauna se poate face mai mult pentru a ne asigura ca toti consumatorii stiu unde sa gaseasca informatii despre drepturile lor si cum pot fi folosite datele lor”.

Linkuri:

- Acest dosar in engleza
- Acest dosar in franceza
- Acest dosar in germana

Uniunea Europeana:

Web 2.0 and Future Internet