Decizia de miercuri a Camerei Deputatilor de a nu aviza inceperea urmaririi penale a lui Adrian Nastase si Miron Mitrea este o dovada a "suveranitatii coruptiei nationale" ce domneste in Parlamentul Romaniei, punand in pericol fondurile UE, considera Deutsche Welle si FAZ. "In Parlamentul Romaniei exista o coalitie impotriva justitiei.

Cred se poate spune deschis ca in Parlament domneste suveranitatea coruptiei nationale. Parlamentarii din toate partidele se apara de anchetele DNA. Aceasta se poate observa din conduita de vot de azi (miercuri - n.r.) si a putut fi observata si in alte cazuri, cum ar fi suspendarea presedintelui - si atunci s-a format o coalitie transpartinica care a votat impotriva presedintelui care a sustinut clar cerintele Bruxelles-ului in materie de lupta anticoruptie, impreuna cu fostul ministru Monica Macovei, data afara din guvern imediat dupa aderare. Din pacate lupta impotriva coruptiei nu este luata in serios decat de o parte a politicienilor romani", a spus directorul sectiei romane a Deutsche Welle, Robert Schwarz, in emisiunea Fokus Europa.


Schwarz a amintit de sanctiunile financiare ce pot fi aplicate Romaniei pe model bulgar, precum si de posibilitatea activarii clauzei de salvgardare prin care sentintele romanesti nu ar mai fi recunoscute in spatiul european.

"Parlamentul il protejeaza pe Nastase" titreaza Frankfurter Allgemeine Zeitung in editia de joi. "Sesiunea extraordinara a Parlamentului a dovedit ca politicienii de rang inalt din Romania care sunt acuzati de coruptie nu trebuie sa se mai teama de justitie", este concluzia articolului din FAZ, care face un istoric al cazului Nastase inainte si dupa aderarea la UE.

"Punerea sub acuzare a lui Nastase a fost un lucru nemaiauzit in Romania, caci personajul era considerat intangibil. DNA, care devenise o institutie eficienta sub ministrul Justitiei Monica Macovei, a dovedit astfel ca era in stare sa combata coruptia nu doar la niveluri inferioare, ci si in cele mai inalte cercuri politice. Dar la acea vreme clasa politica se afla sub presiunea dinaintea aderarii la UE. La Bruxelles, guvernul Tariceanu a folosit aceste investigatii impotriva fostilor ministri ca argumente pentru seriozitatea luptei anticoruptie. Dar imediat ce Romania a aderat la UE, a facut totul pentru a-i proteja pe ministri si parlamentari de urmarirea penala. In ciuda mai multor avertismente ale UE, procedurile au fost taraganate sistematic", scrie FAZ.

Si editia in limba romana a site-ului Deutsche Welle publica un articol pe aceasta tema, cu titlul "Loialitate si complicitate".
"Nici inainte de vot si nici dupa nu s-au facut comentarii si declaratii politice. In ajunul votului insa aderentii PSD si militantii PC au depus eforturi insistente pentru a convinge opinia publica ca respingerea solicitari DNA 'nu reprezinta o catastrofa'. In opinia lor nu ar fi adevarat ca mediile politice europene ar astepta de la Bucuresti o pozitie intransigenta fata de cei acuzati de coruptie, iar daca mai sint totusi politicieni europeni care sa ceara acest lucru, ei nu ar fi decit victimele unei grave dezinformari.

Adrian Severin a sustinut nici mai mult nici mai putin ca totul este opera propagandistica a fostului ministru Monica Macovei. PSD si-a propus de altfel in mod oficial sa 'contracareze' la Bruxelles efectele acestei 'dezinformari'. Putini s-au referit insa la opinia publica romaneasca, iar cei care au facut-o au minimalizat asteptarile societatii, cu aluzii malitioase", scrie Deutsche Welle.

"In ciuda pozitiilor exprimate anterior este posibil insa ca deputatii PNL sa fi votat pentru ridicarea imunitatii, intrucit PDL, singurul grup despre care stim sigur cum a votat, nu are decit 68 de deputati dintre care au fost prezenti 64. In orice caz au fost destui aceia de la PSD, PC sau UDMR, care si-au amintit pesemne ca datoreaza ceva lui Adrian Nastase. Am asistat la o loialitate care risca prea mult sa treaca drept complicitate", conchide DW.

Sursa: NewsIn