Daniel Daianu raspunde, intr-un articol publicat de European Voice, articolelor aparute in Financial Times si the Economist, in care Romania este potretizata ca o tara a coruptiei generalizate si unde jusitia reuseste sa faca mai putine decat arata rapoartele UE.

In urma unui articol de opinie publicat de Tom Gallagher in Financial Times, europarlamentarul Daniel Daianu are o replica in European Voice. In conditiile in care Gallagher vede in Romania o tara dominata de coruptie, unde UE nu a reusit sa-si impuna punctul de vedere decat "pe hartie", Daianu argumenteaza un punct de vedere diferit:

"Este coruptia severa in Romania? Da, dar Romania anului 2008 nu este Romania anilor '90. Si acest lucru se datoreaza si UE."

"Concluziile lui [Gallagher] sunt o judecata sumbra a abilitatilor UE de a influenta schimbari pozitive in Romania si in perspectivele de modernizare ale tarii; inter alia, el deplange legaturile nesanatoase intre politica si afaceri - spune ca sistemul este expresia unei "oligarhii trans-partinice" - si ca <<determinarea acestei aliante malefice de a impiedica atingerea de valori promovate de UE, cum ar fi responsabilitatea politica, guvernarea curata si cetatenia activa>>. Si the Economist a scris recent despre Romania ca despre o cultura in care coruptia nu este egala cu rusinea."

Dar, potrivit lui Daianu, "o tentativa de a intelege complexitatea societatii romanesti de astazi (si de ce este mai complexa decat, sa zicem, acum 15 ani) ar trebui sa fie mai nuantata."

Daianu accepta existenta unei clase locale, trans-ideologica si "predatoare" si faptul ca ascensiunea acesteia a fost usurata de tranzitia din ultima decada, dar caonsidera ca aexagerata impresia ca aceasta "coterie" ar fi strans legata si ca ar putea avea o influenta puternica asupra economiei si asupra puterii. "In prezent, grupurile industriale si financiare locale mari sunt controlate de capital strain si sectorul privat reprezinta 70% din PIB. Si, chiar daca regulile UE in privinta concurentei si achizitiilor sunt uneori incalcate de interese private, ele sunt totusi parghii puternice pentru crearea unui mediu de afaceri mai bun."

Aceleasi lucruri se aplica si in cazul circulatiei libere a capitalului si a fortei de munca, arata Daniel Daianu, care mai scrie ca multinationalele au o putere de piata foarte mare in Romania, acest lucru putand duce la abuzuri. De asemenea, sindicatele au o putere deloc neglijabila. In timp ce Gallagher critica exodul creierelor din Romania, Daianu observa efectele benefice ale remitantelor trimise in Romania de cetatenii straini plecati la munca.

"Gallagher are dreptate atunci cand afirma ca nu sunt putini patronii carora le este teama de competitie si transparenta, ca acestia prefera pescuitul in ape tulburi si tintirea de contracte profitabile cu sectorul public. Dar, din nou, dinamica acestei chestiuni nu trebuie uitata. [...] Mediul de afaceri este mult mai prietenos si exista mai putina opacitate; toate acestea au aparut in contextul cresterii economice, al gradelor investitiilor acordate de agentiile de rating si in baza larga a cererii de consum."

Daianu isi exprima si speranta in corectitudinea folosirii fondurilor structurale.

"In general, impreuna cu institutiile financiare internationale, UE a jucat un rol esential in grabirea schimbarii in Romania, in directia cea buna, chiar daca nu toate retetele de politici au fost potrivite."

"Iar judecatile-cheie din rapoartele Comisiei nu au fost determinate, fundamental, de <<artificiile de PR>> (chiar daca PR-ul ar putea sa le fi indulcit formularile).

"Rusinea si vinovatia, sentimente care fac o societete mai puternica, nu se regasesc inca din abundenta in materialul social si mediul politic romanesc, Acest fapt va incetini, probabil, progresul - dupa cum sugereaza articolul din the Economist - si va influenta ascensiunea unui sistem judiciar mai corect si mai puternic. Dar exista speranta ca indivizi (inclusiv politicieni) si grupuri cu responsabilitate vor face lucrurile sa se intample, in cele din urma."

Linkuri:

- Daniel Daianu: Blush, but not too deeply
- Tom Gallagher: How the EU let Romania off
- The Economist: Balkan blushes