Profesorul John Brennan si echipa lui au initiat, in 2006, un proiect de cercetare pentru stabilirea rolului invatamantului superior in plin proces de globalizare. Raportul noteaza faptul ca cercetarea in invatamantul superior poate fi caracterizata drept un domeniu fragmentat si bazat pe anumite teme, cu o baza institutionala extrem de variata. "Aceste caracteristici sunt percepute atat ca niste riscuri si pericole, cat si ca niste provocari si oportunitati", se mentioneaza in raport.

Educatia superioara si cercetarea sunt din ce in ce mai conectate la mediul social, in sensul ca universitatile si colegiile interactioneaza cu foarte multe comunitati si fiecare dintre ele asteapta in schimb servicii foarte clar formulate.  Pe masura ce invatamantul superior s-a dezvoltat, au crescut si standardele pe care societatea le impune. In prezent, educatia superioara si cercetarea sunt asociate cu notiunea de progres si inovatie, atat la nivelul indivizilor, cat si la nivelul societatii. Democratizarea invatamantului superior a avut drept rezultat cresterea interesului oamenilor si organizatiilor pentru educatie si a gradului de implicare.

Educatia superioara are un rol crucial in dezvoltarea societatilor globale informatizate. In cadrul Conferintei Internationale UNESCO pe tema educatiei superioare, specialistii au subliniat ca un sistem de invatamant superior relevant presupune sa fie:

• receptiv la problemele profesorilor si ale studentilor  
• receptiv la lumea politica
• receptiv la piata muncii
• receptiv la celelalte nivele din sistemul de educatie
• receptiv la cultura si culturi
• receptiv la tot
• receptiv oriunde, oricand

Cercetariile viitoare, informeaza raportul, trebuie sa puna sub semnul intrebarii relatiile si conexiunile dintre actualele schimbari sociale si economice, schimbarile care se petrec in invatamantul superior si rolul profesorilor. Aceasta intrebare conduce apoi spre altele, precum:

• Cum pot noile forme de cercetare comparativa sa obtina intelegerea interactiunilor dintre studiile superioare si societate si intelegerea diferitelor forme pe care le iau acestea in Europa si nu numai?
• Cum pot ajuta contextele nationale, regionale si locale in determinarea caracteristicilor sistemelor de invatamant superior? Care este rolul autoritatilor publice? Cat variaza universitatile ca extindere si ca natura a relatiilor internationale?
• Diferitele tipuri de institutii de invatamant superior au relatii diferite cu lumile sociale si economice din care face parte fiecare?
• Trebuie ca universitatile sa adopte noi functii si sa aiba limite mai putin precise cu alte institutii sociale pentru a-si mentine importanta intr-o societate a cunoasterii?
• Studiul adauga: "Desigur, alte intrebari pot si vor aparea. Raspunsurile la unele dintre acestea pot fi incomode pentru multi dintre oamenii care lucreaza si studiaza in prezent in institutiile de invatamant superior. Acest lucru poate ridica alte intrebari organizationale despre conditia si contextele in care cercetarea in domeniul studiilor superioare este cel mai bine gestionata si despre felurile de training si experienta necesare pentru conducerea unei asemenea cercetari."

Concluzia raportului este ca "scopul cercetarii educatiei superioare nu este doar acela de a o imbunatati, cu toate ca asta se spera, ci de a creste intelegerea societatilor contemporane si a viitorului care le este rezervat. Rolurile pe care le au invatarea, cunoasterea si stiinta in toate formele si organizarile lor, in intelegerea si formarea acestui viitor merita, credem noi, sa ocupe o pozitie centrala in demersurile stiintelor sociale".

In prezent, exista in jur de 20 de institute europene al caror principal domeniu de cercetare este educatia superioara. Impreuna, acestea angajeaza aproape 2.000 de persoane anual.