Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Business & Jobs
Guvernare europeana
Finantare UE
Dezbateri
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Mobilitate
Inovatie & Creativitate
CSR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out






RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Business & Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Finantare UE
RSS Dezbateri
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Mobilitate
RSS Inovatie & Creativitate
RSS CSR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > InterActiv > Cel mai mare experiment stiintific al omenirii a pornit

Cel mai mare experiment stiintific al omenirii a pornit

Publicat: 11 Septembrie 2008 @ 00:25

Large Hadron Collider, cel mai mare accelerator de particule din lume, a fost pornit, miercuri dimineata, la Geneva, de catre cercetatorii CERN, organizatia europeana pentru cercetare nucleara. Pe parcursul zilei de miercuri, inginerii de la CERN vor incerca sa determine miscarea circulara a unei raze de particule in cadrul tunelului subteran cu lungimea de 27 de kilometri construit la 100 de metri in subteran, in apropiere de Geneva.

LHC, o masinarie care a costat peste cinci miliarde de euro, este proiectata sa determine o coliziune a particulelor cu o forta cataclismica, pentru a determina reactii fizice neobservate pana acum si pentru a recrea conditiile existente in momentele imediat urmatoare crearii Universului in urma Big Bang. Acceleratorul de particule este operat de CERN, organizatia europeana pentru cercetare nucleara.
Tunelul circular care se intinde sub granita franco-elvetiana contine peste 1.000 de magneti cilindrici dispusi pe toata lungimea sa, scopul lor fiind de a determina raza de protoni sa circule pe intreaga lungime a tunelului. Eventual, doua raze protonice vor circula in directii diferite in cadrul LHC, cu o viteza apropiata de cea a luminii si efectuand circa 11.000 de ture de tunel pe secunda.
In anumite portiuni ale tunelului, razele se vor incrucisa, lovind patru detectori masivi care monitorizeaza coliziunile in vederea detectarii de evenimente interesante. Cercetatorii spera ca, in cadrul experimentului, vor putea detecta noi particule sub-atomice care sa ofere informatii fundamentale referitoare la natura Universului.
"Vom putea afla mai multe despre materie decat stiam anterior", a declara Tara Shears, specialist in fizica particulelor la Universitatea Liverpool. "Vom vedea cum s-a format Universul in urma cu miliarde de ani, in secunda de dupa Big Bang. Este ceva uimitor, cu adevarat fantastic", a spus ea.
LHC include o serie de detectori si anume Atlas, care va cauta semne privind elemente fizice noi, inclusiv originile materiei si extradimensiuni, CMS, care va incerca sa identifice bosoni Higgs si va cauta informatii privind gaurile negre, Alice, care va studia forma "lichida" a materiei / plasmei existente dupa Big Bang, LHCb, care va investiga ce s-a intamplat cu materia lipsa dupa Big Bang in conditiile in care acesta a creat cantitati egale de materie si antimaterie.
"Stim ca raspunsul va fi gasit in interiorul LHC", a declarat Jim Virdee, specialist in fizica particulelor la Imperial College din Londra.
Modelul actualmente agreat de fizicieni implica bosoni Higgs, numiti si "paticulele lui Dumnezeu". Potrivit teoriilor existente, particulele isi obtin masa proprie prin interactiuni cu un camp generat de bosonii Higgs. Cele mai recente observatii atronomice sugereaza ca materia obisnuita - cum ar fi galaxiile, gazele, stelele si planetele - reprezinta numai 4% din Univers, restul fiind materie neagra (23%) si energie neagra (73%). Fizicienii considera ca LHC poate oferi informatii cruciale in legatura cu natura materiei misterioase.
"Natura ne poate surprinde. Trebuie sa fim pregatiti sa detectam orice ne-ar putea furniza", a declarat Virdee.
Inginerii de la CERN au injectat primele raze protonice de intensitate mica in cadrul LHC in august, insa acestea nu au parcurs integral tunelul. Miercuri, ei vor incerca sa faca razele protonice sa parcurga intreaga circumferinta a tunelului acceleratorului.
"Vom vedea cat de departe merge raza protonica. Vom incerca sa facem aceasta raza sa parcurga toti cei 27 de kilometri ai tunelului intr-un fel, miercuri dimineata", a spus Steve Myers, seful departamentului pentru acceleratie si raze in cadrul Cern.
Inginerii vor fi la posturi pentru a detecta orice posibile probleme. "Exista circa 2.000 de circuite magnetice in cadrul masinii. Asta inseamna ca exista 2.000 de surse de energie care genereaza curent care curge in magneti", a spus el. "Daca o singura sursa are polaritatea gresita sau nu este calibrata pentru a avea intensitate constanta, atunci raza nu va parcurge intregul tunel. Daca exista vreun rest in vreunul dintre canalele magnetilor, raza nu va functiona", a spus el.
Daca totul merge bine miercuri si raza parcurge integral tunelul macar o data, inginerii "vor inchide orbita", permitandu-i sa circule continuu in cadrul acceleratorului. Dupa testul de miercuri, inginerii vor trebui sa faca doua raze protonice sa circule in directii diferite in cadrul LHC.
Ideea Large Hadron Collider a aparut la inceputul anilor 1980, proiectul primind aprobarea in 2006, la un cost mult mai mic. Cu toate acestea, CERN a subestimat costurile echipamentelor si activitatilor ingineresti, motiv pentru care a fost nevoit sa imprumute sute de milioane de euro de la banci pentru a putea finaliza acceleratorul. Pretul la care a ajuns constructia LHC este de patru ori mai mare decat cel estimat initial. Pe parcursul iernii, LHC va fi inchis, permitand echipamentelor sa fie calibrate pentru coliziuni la capacitate maxima.

Sursa: Mediafax

Articole legate de acelasi subiect
Mai multa vizibilitate pentru comunicatele de presa in UE | 27 August 2010
Premiile EurActiv recompenseza dezbaterea Europei la nivel national | 13 Noiembrie 2009
Premiile EurActiv: juriu de nivel inalt si nominalizari valoroase | 31 Iulie 2009


COMENTARII


1. riscuri?
petra.buceloiu (19 Septembrie 2008 16:59)

CARE.SUNT.RISCURILE?SI.DACA.ELE.EXISTA,CINE.A.HOTARAT.IN.NUMELE.MEU,AL.COPILULUI.MEU,AL.COPIILOR.NOSTRII.?DACA.EXISTA.RISCURI,ASA.CUM.SE.SPUNE(SI.BANUIM.CA.FARA.FOC.NU.IESE.FUM),DE.CE.NU.S -AU.LUAT.MASURI.DE.CONSTRANGERE.A.CETATENILOR.PT.PASTRAREA.PLANETEI,MASURI,CARE.TOT.PRIN.FORTA,CA.SI.ACEST.EXPERIMENT,PUTEAU.FI.PUSE.IN.PRACTICA.FARA.CA.OAMENII.SA.POATA.SPUNE.NU??
Raspunde
2. Experimentul omenirii
Eva Sinai (14 Septembrie 2008 14:45)

Nu cred ca ar trebui permise experimente care ar putea distruge planeta. Si un risc de 1 /1000000 il consider prea mare pentru orice tip de experiment
Raspunde
EurActor
Membrii EurActor