Anamaria Almasan (prim-plan), in cadrul unui seminar la European Development Days

EurActiv.ro: Ce inseamna, in cuvinte simple, conceptul de 'cooperare pentru dezvoltare'?
Anamaria Almasan: Colaborarea internationala pentru dezvoltare presupune in primul rand un parteneriat intre statele donatoare si cele beneficiare, un parteneriat din care ambele parti au de castigat. Ma refer in primul rand la expertiza, la schimb de experienta, schimb de bune practici, si poate, in plan secundar, la beneficii de alta natura.

Pentru Romania, ca nou stat donator, cooperarea pentru dezvoltare este un domeniu complementar politicii externe si relatiilor externe ale Romaniei. Este un domeniu in care cred ca cel putin la nivel guvernamental avem foarte multe de facut.

Ca nou stat donator, Romania si-a fixat o serie de prioritati in 2007, in colaborare cu alte state, printre care as mentiona Republica Moldova, Georgia, Serbia, dar si state precum Afganistan si Irak si state din Africa.

Ajutandu-i pe altii, iti creste expertiza, acumulezi experienta

EA: Dupa ce a beneficiat de asistenta pentru dezvoltare, Romania a devenit, dupa aderare, stat donator si obligat prin aquis-ul comunitar sa investeasca in dezvoltarea tarilor mai sarace. Din pozitia de stat donator, care sunt beneficiile ce pot motiva autoritatile, ONG-urile si opinia publica in general sa fie active in aceste parteneriate de cooperare pentru dezvoltare? Promovam un brand de tara, avem securitate la granita sau mai multe produse pe piata...?

A.A: Tot ceea ce reprezinta cooperare pentru dezvoltare are la baza in primul rand un parteneriat, iar in acest caz beneficiile sunt imediate si evidente. Castiga in imagine, in vizibilitate, statul donator, in primul rand, partenerul sau institutia din Romania care implementeaza un proiect de succes intr-un stat beneficiar.

In al doilea rand, cooperarea pentru dezvoltare urmareste si obiective mai mari, indirecte: asigurarea stabilitatii in statele beneficiare, reducerea migratiei fortei de munca prin dezvoltarea la nivel national in statele beneficiare, solutionarea migratiei ilegale. La acestea se adauga, cooperarea intre cele doua state care poate avea un impact indirect supra cooperarii economice.

Cooperarea intre doua administratii sau doua autoritati locale poate avea consecinte imediate asupra cooperari economice intre cei doi parteneri. De asemenea, cooperarea in domeniul dezvoltarii intre doua ONG-uri din Romania si alt stat, la fel, pe langa intarirea dialogului, ea poate avea un impact si in plan regional, national, etc.

De multe ori suntem intrebati de ce Romania prefera sa-i ajute pe altii. Tocmai in aceasta lumina - ajutandu-i pe altii iti intaresti capacitatea, expertiza, inveti de la altii, din greselile lor pe care le poti evita. E vorba de un parteneriat. Cooperarea pentru dezvoltare nu e caritate.

EA: In cadrul politicilor MAE, ar putea deveni cooperarea pentru dezvoltare un varf de lance pentru promovarea imaginii Romaniei in lume?
A.A: Va fi fara doar si poate un domeniu extrem de important pentru MAE, avand in vedere ca, in primul rand, MAE este coordonatorul politicii nationale de cooperare pentru dezvoltare, si practic interfata cu alte state in domeniul dezvoltarii. Cand spun interfata ma refer la numeroasele proiecte pe care MAE le poate finanta sau cofinanta sau care pot fi implementate de ministere de linie din Romania, de agentii guvernamentale, autoritati publice centrale sau locale, ONG-uri, mass-media, companii private, Parlament, etc.

Intalnirea cererii cu oferta revine MAE

EA: Ce rol joaca MAE in interconectarea actorilor importanti care pot dezvolta aceste proiecte de asistenta: autoritati publice locale, ONG-uri, companii private si altii? Mai exact, ce poate sa faca MAE in aceasta poveste si care sunt asteptarile pe care le are din partea celorlalti actori implicati?

A.A: MAE este coordonatorul politicii nationale prin urmare, una dintre dimensiunile principale ale activitatii in domeniu o reprezinta dialogul si cooperarea cu toti actorii implicati in astfel de proiecte. Ceea ce poate sa faca MAE este sa identifice domeniile in care Romania a acumulat expertiza si experienta in procesul de aderare la UE si sa incerce ca in acele domenii sa deruleze proiecte in parteneriat cu alte state beneficiare de asistenta, in conformitate cu prioritatile lor.

Intotdeauna, in momentul in care vorbim de cooperare pentru dezvoltare, trebuie sa avem in vedere doua lucruri de baza: nevoile si prioritatile de dezvoltare pentru statele in cauza si posibilitatile pe care le are Romania de a furniza expertiza dorita. Altfel spus, intalnirea cererii cu oferta revine MAE.

EA: Asa cum s-a vazut si la editia Zilelor Europene ale Dezvoltarii de anul acesta, statele Africane reprezinta o prioritate pentru politica UE de cooperare pentru dezvoltare. Romania asista, in prezent, tari precum Republica Moldova, Georgia , Serbia, punand la dispozitia acestora experienta acumulata in perioada de tranzitie. Si e lesne de inteles: ne apropie contextul geografic, dar si trecutul comunist. Insa, in cat timp ar putea Romania juca un rol important si in state din Africa, Pacific, Asia sau America Latina?

A.A: Trebuie sa facem o distinctie intre eforturile nationale in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, acelea pe care le face Romania prin politica sa nationala, si eforturile comunitare pe care Romania le sustine ca membru UE.

Daca ar fi sa vorbim de UE, Romania prin participarea sa la numeroase initiative si prin contributiile sale la bugetul comunitar sustine indirect si proiecte in state din Africa, Caraibe, Pacific sau Asia. De asemenea, Romania va incepe din 2011 sa contribuie financiar la fondul european pentru dezvoltare care este destinat exact statelor din Africa, Caraibe si Pacific.

Pe langa marile proiecte sustinute de UE, Romania are propria sa politica de dezvoltare, complemetara politicii la nivelul UE si in deplina concordanta cu cerintele europene si internationale.

Romania, spre exemplu, se implica in Africa in sustinerea parteneriatului UE-Africa pentru educatie. Am participat la pregatirea parteneriatului, la grupurile de lucru de la Bruxelles, prin cresterea numarului de burse oferite statelor africane.

La nivel national, Romania are o expertiza in Africa, care poate a fost putin neglijata sau uitata in ultimii ani, dar capitalul de simpatie care exista in diverse state din Africa ar putea fi revitalizat in perioada actuala. Sa nu uitam ca avem foarte multi studenti / bursieri africani scoliti in Romania care s-au intors in Africa si care acum se afla in pozitii cheie in Guvern, in Parlament, in mari companii private. Toate aceste contacte ar putea fi reinnodate. In al doilea rand, Romania a derulat proiecte mari de infrastructura industriala si de alt gen in Africa, care au lasat urme.

Pe de alta parta, e firesc sa ne concentram cu prioritate pe regiunea estica a Romaniei. Noi am identificat ca zone prioritare Europa de Est, Balcanii de Vest si Caucazul de Sud. avem in atentie si state precum Afganistanul si Irak. E firesc sa fie asa pentru ca Romania a acumulat o expertiza in procesul de aderare la UE, care le-ar fi foarte utila partenerilor nostrii din imediata vecinatate.

In perioada Zilelor Europene ale Dezvoltarii (15-17 noiembrie 2008, n.r) a fost organizat un seminar de catre CE si presedintia franceza, seminar destinat identificarii rolului noilor state membre UE 12 in cooperarea pentru dezvoltare, tocmai pentru a identifica nisele in care statele respective isi pot contura un profil de donator, in care poti colabora cu mai vechi donatori si care pot transfera expertiza catre statele din vecinatatea noastra.

EA: Delegatia Romaniei a fost si ea prezenta cu un stand la Zilele Europene ale Dezvoltarii. Cat de fructuoase au fost cele 3 zile cat a durat evenimentul?
A.A: Este a doua editie din cele trei ale Zilelor Europene ale Dezvoltarii la care Romania participa cu stand national. Am avut o expozitie intitulata "Impreuna pentru 2015", care simbolizeaza tocmai nevoia conjugarii eforturilor actorilor guvernamentali si ONG-uri pentru atingerea obiectivelor mileniului. Fara conjugarea acestor eforturi, fara dublarea lor, aceste obiective nu pot fi atinse pana in 2015.

Am avut foarte multi vizitatori, din toate colturile lumii, din partea ministerelor, agentiilor de dezvoltare, ONG-urilor, mass-media, autoritatilor locale din Africa, Asia si America Latina, cu care am reusit sa stabilim contacte si care sper eu sa le permita participantilor din delegatie sa dezvolte proiecte.

Este de preferat o cooperare sustenabila decat cresterea volumului burselor in statele donatoare

EA: Un raport al Confederatiei Europene a ONG-urilor pentru Ajutor si Dezvoltare (CONCORD) atentiona, in aprilie 2008, ca bugetele alocate ODA (Official Development Assistance) de catre guvernele europene scad simtitor, si, in plus, acestea umfla statisticile raportand si costuri ale burselor acordate studentilor din tarile sarace, precum si stergeri ale datoriilor externe. Cum se prezinta situatia pentru Romania, avand in vedere ca acelasi raport arata ca tara noastra risca sa nu-si atinga obiectivele pentru 2010 privind ODA, aceasta nefiind o tema prioritara pentru politicieni la alegerile din 2008?
A.A: Romania a fost chiar apreciata la nivel european ca in primul an de experienta ca donator a alocat 0,07% din VNI, adica 80 mil. de euro, care include 54 mil. contributie la bugetul UE pentru cooperare pentru dezvoltare (contributiile ministerelor de linie care sunt raportabile OCDE / DAC si inclusiv bursele, si bugetul special acordat asistentei pentru dezvoltare gestionat de MAE).

Mai avem inca multe de facut. Romania incearca sa se apropie de tinta propusa pentru 2010 - 0,17% din VNI, adica 247 mil. euro potrivit estimarilor Comisiei, pentru 2015 fiind 0,33, adica 659 mil. euro.

In ceea ce priveste bursele, Romania acorda cu aproximatie 55 milioane de lei. Nu e o suma foarte mare, bugetul MAE fiind de aproximativ 5 milioane euro. La nivel national am ales sa nu raportam stergerea datoriilor externe, tocmai pentru a nu avea un buget national foarte crescut comparativ cu altii. Dar asa este, multe state aleg sa creasca numarul burselor acordate.

Cred ca mesajul acestui raport ar putea fi interpretat in sensul ca se prefera proiecte sistemice de dezvoltare in locul unor burse individuale, pentru care fondurile raman pana la urma in statele donatoare. Este de preferat o cooperare sustenabila decat cresterea volumului burselor in statele donatoare.

EA: Cooperarea pentru dezvoltare este doar un concept pentru unii cetateni, in timp ce multi dintre ei nici nu stiu de obligativitatea Romaniei de a derula proiecte de asistenta, dupa aderarea la UE. Ce face MAE pentru informarea publicului larg, tinand cont ca suportul acestuia este esential pentru autoritatile publice implicate in proiecte de asistenta?
A.A: Prin MAE am incercat in 2007 si 2008 sa derulam cat mai multe exercitii de dezvoltare a capacitatii in care am implicat reprezentanti ai ministerelor de linie, ai autoritatilor locale, ai ONG-urilor si mediului privat. Este un prim pas. Dezvoltarea capacitatilor institutionale este o prima dimensiune a colaborarii cu autoritatile locale. Urmeaza derularea unor seminarii axate in special pe dezvoltarea de proiecte pentru cooperarea internationala pentru dezvoltare adresate autoritatilor locale. Dupa aceste seminarii, intentionam sa conducem o campanie nationala in domeniu. Este in pregatire, nu pot sa spun mai multe in acest moment, dar MAE va avea ca prioritate si cresterea constientizarii publice.

Reprezentanta MAE a raspuns intrebarilor EurActiv.ro cu ocazia Zilelor Europene ale Dezvoltarii, desfasurate la Strasbourg, unde Romania a fost prezenta cu o delegatie formata din reprezentanti ai MAE, ONG-uri si autoritati publice locale, precum primarul comunei Horezu si doi primari din Republica Moldova. 

Camelia Moga

[EurActiv.ro]