Dosar: Romania si reforma europeana in educatie - de la Bologna la Leuven Programe Educatie & Cariera : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Educatie & Cariera > Programe > Dosar: Romania si reforma europeana in educatie - de la Bologna la Leuven

Dosar: Romania si reforma europeana in educatie - de la Bologna la Leuven

Publicat: 23 Ianuarie 2009 @ 12:45

Agenda Lisabona a devenit cunoscuta prin obiectivul pe care il urmareste, transformarea economiei europene in cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala sporita. Pentru a atinge, pana in 2010, acest obiectiv (asa cum si-au propus statele membre in 2000), tarile din UE trebuie sa isi coordoneze eforturile pentru a obtine nu numai o transformare radicala a economiei, ci si pentru adoptarea unui program ambitios de modernizare a sistemului social si a sistemului educational.

Bazele reformei in domeniul educatiei, la nivel european, au fost puse cu un an inainte de Lisabona, prin adoptarea Declaratiei de la Bologna (19 iunie 1999), semnata de ministrii insarcinati cu invatamantul superior din 29 de state membre, printre care si Romania.

Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume.

Prin crearea acestui spatiu european al invatamantului superior se urmarea facilitarea mobilitatii studentilor, absolventilor si a personalului din invatamantul superior; pregatirea studentilor pentru viitoarele lor cariere si pentru viata de cetateni activi ai unor societati democratice, si oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor personala si oferirea unui acces larg la invatamant superior de calitate. Cele trei prioritati ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de invatamant superior cu trei cicluri (licenta, master, doctorat), asigurarea calitatii invatamantului si recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii.

Pentru a evalua progresele inregistrate si pentru a stabili noi linie de actiune, ministrii educatiei s-au intalnit din doi in doi ani, in 2001 la Praga , in 2003 la Berlin, in 2005 la Bergen, ultima intalnire fiind in 2007 la Londra. Urmatoarea intalnire va avea loc in acest an, in aprilie, la Leuven/Louvain-La-Neuve, Belgia.

La conferinta ministeriala de la Londra s-au luat masuri pentru infiintarea unui Registru al Agentiilor Europene de Asigurare a Calitatii in invatamantul superior cu scopul de a creste increderea in sistemul educational european si s-a adoptat o strategie cu privire la dimensiunea globala a Spatiului European pentru invatamant superior.

Procesul de la Bologna a crescut treptat de la 29 de state semnatare in 1999 la 46 in prezent. Acesta extindere denota faptul ca tarile europene au recunoscut ca sistemele nationale de invatamant superior se confrunta cu provocari interne si externe legate de cresterea si divesificarea curriculei universitare, posibilitatile de angajare ale absolventilor, lipsa de calificari in domenii cheie si dezvoltarea institutiilor private de invatamant si a educatiei transnationale. Afilierea tarilor la Procesul de la Bologna face posibila gasirea unor instrumente si solutii unitare care sa ajute la rezolvarea acestor probleme si pentru atingerea obiectivelor Agendei de la Lisabona.

Comisia Europeana s-a implicat activ in sustinerea procesului de la Bologna prin politicile si programele sale. De exemplu, se ofera sprijin pentru reformele in invatamantul superior in tarile vecine ale UE prin diferite programe, in special prin programul Tempus. Relatiile cu alte continente sunt sustinute printr-o serie de programe de cooperare bilaterala sau multilaterala: UE – SUA/Canada, Asia-Link, Edu-Link, ALFA si ALBAN pentru America Latina si noul program Nyerere pentru Africa. In sfarsit, exista, de asemenea, programul Erasmus Mundus prin care se ofera burse pentru studentii din toata lumea care doresc sa studieze in cadrul programelor integrate de masterat in diferite tari europene.

Avand in vedere ca Procesul de la Bologna vizeaza numai invatamantul superior, dupa adoptarea Agendei de la Lisabona a devenit clar ca trebuiau luate masuri si in domeniul formarii profesionale si a invatarii pe tot parcursul vietii. Ca urmare, in 2002 a fost lansat Procesul Copenhaga, cu scopul de a intari calitatea si atractivitatea formarii profesionale si pentru promovarea mobilitatii in randul studentilor si a absolventilor din aria formarii profesionale.

Tot in anul 2002, pentru a integra actiunile anterioare din domeniul educatiei si formarii la nivel european (inclusiv Procesul Copenhaga) precum si actiunile intreprinse in cadrul procesului Bologna, statele membre, la Consiliul Europea n de la Barcelona, au adoptat un program de lucru „Educatie si formare 2010” (Barcelona ).

Programul de lucru identifica trei obiectivele strategice:

imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor europene de educatie si formare
imbunatatirea accesului la educatie si formare
deschiderea sistemelor de educatie si formare catre lumea intreaga.

Pentru a sprijini dezvoltarea educatiei (fie ea universitara sau formare profesionala), mobilitatea si mai buna integrare pe piata muncii a cetatenilor europeni, Uniunea Europeana a creat o serie de instrumente dintre care amintim: Cadrul European al Calificarilor pentru formare continua (are ca scop interconectarea sistemelor nationale de calificari, facilitand cetatenilor angajarea sau inscrierea la studii in alt stat european), Europass (ajuta la intelegerea si recunoasterea calificarilor si competentelor in toata Europa), Sistemul European de Credite Transferabile (creeaza o baza comunca pentru recunoasterea formala a perioadelor de studii).

Mai mult, pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeana a integrat initiativele sale din domeniul educatiei si formarii sub umbrela unui singur program pentru Invatarea de-a lungul vietii. Acest program da posibilitatea cetatenilor europeni, indiferent de varsta lor, de a beneficia de oportunitati de invatare pe tot cuprinsul Europei. Programul are mai multe componente: patru sub-programe – Comenius (pentru scoli), Erasmus (pentru invatamantul superior), Leonardo da Vinci (pentru educatie si formare profesionala), Grundtvig (pentru educatia adultilor), un program transversal pentru a asigura obtinerea celor mai bune rezultate si programul Jean Monnet, menit sa sustina activitati legate de integrarea europeana si de institutiile si organizatiile europene in domeniul educatiei.

Reforma educatiei in Romania

Romania este participanta la Procesul Bologna inca de la momentul lansarii sale in 1999. De atunci si pana in prezent a fost adoptat un cadru legislativ complex pentru ca sistemul de educatie sa se alinieze la cerintele diverselor initiative la nivel european, pentru a creste mobilitatea studentilor, a sanselor lor pe piata muncii, pentru a reduce numarul de specializari universitare si pentru a creste participarea la programele de masterat si doctorale.

Romania se confrunta pe de o parte cu niveluri scazute de participare la educatie, la toate nivelurile, in special in zonele rurale, iar pe de alta parte cu incapacitatea structurilor de educatie si de angajare de a se adapta rapid la nevoile in schimbare ale pietei muncii, de aceea initiativele pentru o reforma profunda in domeniul educatiei sunt binevenite. Mai mult, conform statisticilor demografice disponibile, populatia de varsta scolara va inregistra o scadere de aproximativ 20% in perioada 2005-2013, de aceea restructurarea retelei scolare si a managementului resurselor umane din educatie si formare profesionala sunt conditii necesare pentru obtinerea unui sistem educational de calitate.

Obiectivele Strategiei de la Lisabona in domeniul educatiei se pot atinge prin cresterea participarii la educatia pe tot parcursul vietii, la educatie superioara si prin intarirea capacitatii sistemelor educational si de formare de a oferi competentele cerute pe piata muncii.

Reforma structurii invatamantului superior din Romania, care se desfasoara in prezent, vizeaza cresterea mobilitatii studentilor, cresterea sanselor lor pe piata muncii, reducerea numarului de specializari universitare si cresterea participarii la programele de masterat si doctorale.

Pachetul legislativ adoptat in domeniul educatiei aduce universitatile romanesti mai aproape de Spatiul European al Invatamantului Superior.

In anul 2004 s-a adoptat Legea nr. 288 cu privire la organizarea invatamantului superior pe 3 cicluri (licente, master, doctorat). Incepand cu anul universitar 2005-2006 a demarat efectiv organizarea invatamantului superior pe cele 3 cicluri de studii. La acest moment sunt adoptate prin hotarari ale guvernului elementele de cadru metodologic si principial privind organizarea studiilor universitare de masterat si de doctorat. In anul 2008 a absolvit prima promotie de studenti ai ciclului de studii de licenta in conformitate cu principiile Procesului Bologna, iar incepand cu anul universitar 2008-2009 au dat admitere primii candidati la ciclul de studii de masterat ca studii universitare.

Prin HG 1175/2006 s-a adoptat o noua structura a primului ciclu (de licenta) pe domenii de studiu, in concordanta cu principiile Procesului Bologna. Decizia cuprinde 15 domenii generale de studiu si specializarile corespunzatoare si se aplica tuturor institutiilor de invatamant superior de stat si particulare. Reducerea numarului domeniilor de studiu permite o mai buna coordonare intre oferta de programe de studii a institutiilor de invatamant superior romanesti si cea specifica sistemelor de invatamant superior din viitorul SEIS.

O.M.Ed.C. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenta garanteaza ca reforma din

curricula programelor primului ciclu in acelasi domeniu de studii include definirea limpede a cunostintelor si abilitatilor dobandite de absolvent, diferite de cele dobandite prin ciclurile masterale si doctorale.

HG 404/2006, privind organizarea masteratelor, si HG 567/2005, care defineste obiectivul principal al programelor doctorale, constituie cadrul legislativ care defineste structurile ciclului doi si trei.

Dupa intrunirea de la Bergen, in invatamantul superior romanesc s-a acordat o atentie speciala dezvoltarii programelor post-doctorale. Aceste programe de cercetare avansata cu o durata de doi ani au fost introduse prin O.M.Ed.C. 3861/2005. Activitatile specifice acestor programe sunt cercetarea fundamentala si avansata, mobilitatea, dezvoltarea infrastructurii programelor de cercetare si de management.

O.M.Ed.C. 3617/16.03.2005 generalizeaza aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (European Credit Transfer and Accumulation System – ECTS) in universitatile romanesti. ECTS a fost introdus in 1998, dar era folosit mai ales pentru schemele de mobilitate cu partenerii straini. Acest nou Ordin stipuleaza folosirea generala a ECTS, care stimuleaza studentii in mobilitatea lor in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior si/au intre programele oferite de diferite universitati romanesti, in mod similar cu libertatea de miscare promovata de ECTS dincolo de hotare.

O.M.Ed.C. 4868/2006 privind introducerea Suplimentului la diploma pentru a certifica absolvirea unui ciclu de studii, stipuleaza ca, incepand din anul universitar 2005-2006, toate institutiile de invatamant superior trebuie sa elibereze, gratuit, Suplimentul la diploma.

Una dintre principalele realizari ale invatamantului superior din Romania, a fost adoptarea Legii 87/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. Aceasta lege abordeaza asigurarea calitatii in mod trans-sectorial, vizand toate organizatiile furnizoare de educatie care opereaza pe teritoriul Romaniei.

Legea prevede si crearea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior, o institutie de stat independenta cu competente de acreditare, evaluare academica si asigurare a calitatii.

Universitatile si-au elaborat propunerile privind programele de studii universitare de masterat de tip nou, si-au creat institutii organizatoare de doctorat si le-au inaintat catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior spre evaluare si autorizare. Totodata, a fost demarat si se afla in studiu avansat procesul de adoptare a cadrului national al calificarilor obtinute in invatamantul universitar.

Pentru conferinta ministeriala de la Londra din mai 2007, Romania a elaborat raportul de tara privind progresele inregistrate in perioada 2005-2007, al treilea din cadrul Procesului Bologna. Pe baza acestui raport, Grupul de urmarire al implementarii obiectivelor Procesului Bologna (BFUG) a realizat un set de scoruri nationale, in functie de criterii specifice pentru fiecare din cele 10 obiective Bologna. Romania a obtinut la acest exercitiu de inventariere a progresului un scor de 52 de puncte din 60 posibile, ceea ce ne plaseaza printre tarile avansate in acest proces.

De asemenea, Romania ia parte la initiativele europene dedicate dezvoltarii educatiei si formarii profesionale, cum ar fi Erasmus Mundus, Programul pentru Invatamant de-a lungul vietii, Tempus, „Educatie si formare 2010”.

In perioada 2007 – 2013, sistemul educational romanesc va beneficia de investitii din fonduri structurale, direct sau indirect, prin trei programe de finantare: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) si Programul Operational Regional (Regio). Printre prioritatile vizate a fi finantate pot fi mentionate: cresterea accesului la educatia initiala si continua, invatarea pe tot parcursul vietii, imbunatatirea managementului la toate nivelele sistemului de invatamant si o infrastructura de ultima ora.

POS DRU este principalul program de finantare alocat modernizarii sistemului educational, dar doar primele doua axe prioritare sunt destinate educatiei si formarii profesionale initiale si continue.

POS CCE se adreseaza cu precadere invatamantului superior, prin activitatile de cercetare si de educatie pe care le finanteaza.

Prin Regio unitatile de invatamant pot beneficia, indirect, de fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de educatie. De aceasta data, solicitantii sunt comunitatile locale, iar sistemul de invatamant va beneficia de dotari si de infrastructura moderna, ca urmare a cererilor de finantare depuse si aprobate pentru finantare de comunitatile locale.

Pana acum, Romania s-a implicat activ in initiativele Uniunii Europene de a aduce sistemele educationale si de formare mai aproape unele de altele, iar intalnirea din aprilie de la Leuven si Louvain-la-Neuve consituie un nou punct de referinta pentru Romania, intrucat raportul prezentat de tara noastra la conferinta ministeriala va marca evolutiile inregistrate in ultimii doi ani in domeniul educatiei si formarii.

Linkuri:

- Comisia Europeana – DG Educatie si Cultura

- Comisia Europeana – Educatie si formare

- Comisia Europeana – comunicat de presa - Bologna sub semnul globalizarii

- Conferinta Ministeriala Bologna

- Comisia Europeana – programe de cooperare internationala

- Comisia Europeana – dezvoltare si relatia cu Asia, Caraibe si Pacific

- Declaratia de la Bologna

- Program Tempus

- Program Nyerere

- Program Erasmus Mundus

- Cadrul European al Calificarilor