Participantii reuniunii de la Budapesta s-au aratat interesati de promovarea si urgentarea proiectului, care va asigura atat diversificarea surselor, cat si a rutelor de aprovizionare cu gaze naturale, raspunzand astfel necesitatii de securitate energetica pe termen lung, se arata intr-un comuniacat al Ministerului Economiei.

La finalul intalnirii, s-a adoptat o Declaratie Comuna a statelor partenere, prin care s-a decis extinderea cooperarii intre tarile producatoare, de tranzit si consumatoare, institutii internationale si companii energetice, astfel incat sa fie creat cadrul politic, legal, economic si financiar necesar finalizarii proiectului Nabucco.

Oficialii europeni vor sa sustina adoptarea unor masuri care sa asigure, printre altele, un regim de transport al gazelor naturale
transparent, cu costuri reduse de-a lungul intregului traseu al conductei. In cadrul reuniunii s-a mai ajuns la concluzia ca este necesara incurajarea investitiilor straine directe in tarile furnizoare si de tranzit. De asemenea, trebuie intarita cooperarea intre tarile membre UE si Turcia, Georgia, tarile din regiunea Marii Caspice si Orientul Mijlociu, in vederea crearii unui parteneriat energetic eficient.

La reuniune au participat pe langa reprezentanti ai Comisiei Europene, si cei ai Statelor Unite ale Americii, ai posibilelor state furnizoare si de tranzit, precum si ai potentialilor investitori ca BEI si BERD.

In acest context, reprezentantii CE si-au aratat disponibilitatea de a analiza acordarea unor credite pentru finantarea proiectului. Nu se pune problema unei contribuitii financiare directe, avand in vedere ca este vorba despre un proiect privat, a declarat comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs. Finantarea a reprezentat pana acum principala problema pentru demararea proiectului. La Budapesta, Oficialii Bancii Europene de Investitii au afirmat ca exita posibilitatea finantarii pina la 25% din valoarea proiectului Nabucco, insa in anumite conditii. "Daca toate criteriile economice, tehnologice si politice vor fi indeplinite, vom putea finanta pina la 25% din proiect", a declarat presedintele BEI, Philippe Maystadt.

Proiectul Nabucco - 7 ani de tergiversari

Proiectul Nabucco reprezinta o solutie pentru reducerea dependentei de gazul rusesc, insa demararea lucrarilor sunt tergiversate din cauza problemelor de finantare si de obtinere a unor angajamente ferme din partea statelor producatoare de gaze, pentru asigurarea unor livrari suficiente. Costurile proiectului sunt estimate la 7,9 miliarde de euro, dar finantarea nu este complet asigurata. Dupa nenumarate amanari, demararea lucrarilor este prevazuta pentru 2010, primele livrari de gaz fiind asteptate in 2013.

Proiectul a fost initiat cu participarea a cinci companii de profil, respectiv BOTAS-Turcia, Bulgargaz-Bulgaria, SNTGN
Transgaz-Romania, MOL-Ungaria si OMV Erdgas-Austria, iar in luna februarie 2008 a fost cooptat si cel de-al 6-lea partener, RWE Gas Midstream GmbH – Germania. Acestea formeaza consortiul numit b-Nabucco Gas Pipeline International Ltd.

Realizarea acestui proiect va determina cresterea securitatii in aprovizionarea cu gaze naturale pentru Europa, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, accesul la rezervele importante de gaze naturale din zona Marii Caspice si Orientul Mijlociu pentru pietele europene.

Companiile Botas, Bulgargaz, SNTGN Transgaz, MOL si OMV au semnat la Viena, in data de 11 octombrie 2002, un Acord de Cooperare privind infiintarea Consortiului, pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate vizand crearea unei rute complet noi de transport a gazelor naturale, prin construirea unei conducte pe teritoriul celor cinci tari. Punctul de plecare al conductei va fi granita Turciei cu Georgia si cu Iranul iar punctul final va fi nodul Baumgarten din Austria. Conducta ar urma sa lege Marea Caspica si Orientul Mijlociu de platforma europeana de distributie din Baumgarten, Austria, pe circa 3.300 de kilometri, cu o capacitate de transport de 31 miliarde de metri cubi pe an. Estimat la inceput la 4,9 miliarde de euro.

Romania vrea si cu South Stream

Pe langa Nabucco, mai exista proiectul South Stream, dar acesta nu elimina dependenta de gazele rusesti, ci dimpotriva. South Stream va transporta gaze rusesti direct catre sud-estul Europei, pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Tara noastra a fost invitata sa participe si la acest proiect, iar oficialii romani nu par sa refuze. Chiar zilele trecute, presedintele Traian Basescu a spus ca ia in serios propunerea rusa privind implicarea partii romane in proiectul South Stream.

Basescu considera ca Romania nu se dezice de proiectele europene la care este parte. "Imediat ce terminam Nabucco, sustinem sa treaca pe la noi si South Stream", a afirmat presedintele. Insa, proiectul South Stream nu este vazut cu ochi buni de oficialii europeni. Planurile Rusiei de a construi gazoductele North Stream si South Stream mentin Europa dependenta de gazul rusesc si ameninta proiectul Nabucco, a declarat, la reuniunea Nabucco, premierul ceh Mirek Topolanek, a carui tara asigura presedintia UE. North Stream este un alt proiect care vizeaza constructia unui gazoduct care sa lege Rusia de Germania si sa transporte anual 55 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Gasirea unor solutii alternative de aprovizionare cu gaze a revenit in atentia Uniunii Europene in urma conflictul dintre Rusia si Ucraina care a dus la intreruperea furnizarii cu gaze care a creat o serie de probleme statelor europene. Cele mai mari probleme au fost in tari din Europa Centrala si de Est. De exemplu, sute de mii de oameni din Bulgaria, tara dependenta in totalitate de gazele rusesti, au ramas fara incalzire in cea mai rece saptamana a iernii, care a inceput in ianuarie si a fortat zeci de fabrici sa opreasca productia, ceea ce a dus la pierderi directe ale companiilor de aproape 100 milioane euro.

Companiile romanesti au de recuperat gaze in valoare de peste 50 de milioane de dolari

Cele trei saptamani de conflict intre Ucraina si Rusia, care a determinat sistarea alimentarii cu gaze catre Europa, au adus companiilor din Romania pierderi de peste 50 de milioane de dolari. Aceasta este valoarea gazelor care ar fi trebuit importate in perioada 1-21 ianuarie. Pana la sistarea livrarilor de gaze, in Romania intrau zilnic 7,2 milioane de metri cubi de gaze prin punctele Isaccea si Mediesu Aurit.

Potrivit estimarilor EurActiv.ro, in conditiile in care pretul mediu al gazelor importate din Rusia este de 480 de dolari mia de metri cubi, pierderea zilnica suferita de importatori a fost de aproape 3,5 milioande de dolari. Din data de 7 ianuarie, pana la reluarea importurilor, in Romania nu a mai intrat niciun metru de cub de gaze rusesti, iar in prima saptamana a anului, cantitatea livrata a fost mai redusa cu 30%. In ciuda faptului ca Rusia a intrerupat livrarile de gaze in cea mai mare parte a lunii ianuarie, situatia a ramas fara urmari.

Potrivit secretarului de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, companiile au ajuns la o intelegere cu cei doi intermediari prin care Gazprom livreaza gazele catre Romania. Potrivit intelegerii, vor fi livrate toate cantitatile restante. Interesant este ca nu se pune problema platii unor compensatii. De altfel, chiar compania rusa Gazprom a anuntat ca nu poate acorda compensatii clinetilor europeni si in acest sens a invocat un caz de forta majora. In opinia oficialilor de la Gazprom, conflictul dintre Rusia si Ucraina a fost un caz de forta majora.

Tudor Serban a declarat pentru Euractiv.ro ca "la nivel macro, Romania nu a inregistrat pierderi pentru ca am reusit sa asiguram toate gazele necesare". Romania are inmagazinata o cantitate de 1,87 miliarde metri cubi gaze, la un consum zilnic de 48-49 milioane mc gaze. Pe de alta parte, nici consumul de gaze nu a fost prea ridicat in aceasta perioada avand in vedere ca "o parte din industrie a stat ca urmare a crizei economice", ne-a precizat secretarul de stat din Ministerul Economiei. Romania are inmagazinata o cantitate de 1,87 miliarde metri cubi gaze, la un consum zilnic de 48-49 milioane mc gaze.

Romania consuma anual circa 18 miliarde de metri cubi, din care aproximativ doua treimi provin din productia interna si aproximativ o treime reprezinta importurile din Rusia. Gazprom livreaza gaze in Romania prin doi intermediari: Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG (WIEE), in care Gazprom si Wintershall detin cate 50% din actiuni si Imex Oil. In urma razboiului dintre Rusia si Ucraina s-a pus problema renuntarii la intermediari. Premierul rus Vladimir Putin a adresat Romaniei oferta de a cumpara gaze direct de la Gazprom.

De altfel, Romania pregateste pentru perioada urmatoare o vizita la Moscova unde vor fi reluate discutiile privind gazele naturale. In ultimii ani au avut loc mai multe discutii privind colaborarea dintre cele doua tari in domeniului gazelor, insa fara rezultate concrete. 

Claudia Pirvoiu