Comunicarea europeana - doar propaganda? Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Comunicarea europeana - doar propaganda?

Comunicarea europeana - doar propaganda?

Publicat: 2 Februarie 2009 @ 11:00

Uniunea Europeana a cheltuit anul trecut 2,4 miliarde euro pentru "simple campanii de informare" si pentru "propria promovare" in scopul unei "uniuni din ce in ce mai apropiate", considera un nou studiu realizat de Open Europe, un think tank cu sediul central in Marea Britanie. Comisia Europeana a respins categoric constatarile raportului si in acelasi timp "nu se scuza" pentru sprijinul acordat unor initiative precum programul de schimb de studenti Erasmus.

Foto: captaineuro.com

„Prin promovarea politicilor, actiunilor si principiilor sale, UE ofera justificarea propriei sale existente si intareste opinia Comisiei Europene conform careia integrarea europeana reprezinta cea mai buna, daca nu singura cale de progres,” sustine raportul.

In prezentarea studiului intitulat „O afacere dificila: Politica comunicarii europene si campania pentru minte si inima”, la sediul din Bruxelles a organizatiei Libertas, un partid politic european, pe 27 ianuarie, Directorul Open Europe Lorraine Mullally a declarat ca „in mare parte actiunile Comisiei sunt laudabile, dar urmaresc clar promovarea integrarii europene”.

Exemplele citate in raport includ finantarea producerii si distributiei de literatura pe intregul continent printr-o „retea sofisticata de distribuitori de informatie” si „zecile de milioane” din finantele Comisiei puse deoparte pentru organizatii externe, cum ar fi organizatiile neguvernamentale si think tank-uri care promoveaza obiectivele UE.

Comisia pune sub semnul intrebarii constatarile raportului

Joe Hennon, purtator de cuvant al comisarului european pentru comunicare Margot Wallstrom, a contestat suma mentionata in studiu, precizand ca bugetul departamentului sau este de 100 milioane pe an”.

„Jumatate din cifra mentionata de Open Europe este rezervata pentru educatie si cultura, deci presupun ca Open Europe nu crede ca UE mai trebuie sa cheltuie banii pentru acestea”, a mentionat Hennon.

Studiul pune sub semnul intrebarii finantarea de catre Comisie a programelor sale educative si culturale, inclusiv initiativele asemanatoare planului Erasmus de schimburi studentesti si infratirile dintre orase, cu intentia de a „cumpara loialitatea” prin promovarea cetateniei europene si a unei culturi europene comune, „intr-un efort” de a sprijini UE”.

Hennon mentioneaza ca executivul european „nu se scuza” pentru ca a cheltuit banii pe asemenea programe, intrucat guvernele nationale i-au cerut sa faca aceasta inca de la semnarea Tratatului de la Roma.

Finantarea organizatiilor externe „denatureaza discutia”

„Propaganda UE – si mai ales propaganda externalizata care rezulta din finantarea de catre UE a think tank-urilor externe care ii impartasesc viziunea – are importanta intrucat aceasta denatureaza discutia referitoare la UE” in favoarea institutiilor pro-europene finantate de catre Comisie, arata raportul.

Hennon a recunoscut ca finantarea UE a tins sa sprijine organizatii care simpatizeaza integrarea europeana in defavoarea altora. Acesta fapt s-a petrecut intrucat „finantam organizatii neguvernamentale prin licitatii iar de obicei organizatiile pro-europene raspund acestora”, a precizat Hennon. Purtatorul de cuvant al Comisiei a insistat asupra faptului ca si el doreste „sa iasa din acest club intim”, incurajand mai multe organisme eurosceptice sa aplice pentru sprijin financiar.

Respingand afirmatiile conform carora organizatiile co-finantate de catre executivul european sunt influentate, Hennon a declarat ca „nu am impus vreunei organizatii neguvernamentale sa nu ne critice”.

Purtatorul de cuvant al comisarului Wallstrom nu a fost singurul care a respins evaluarea facuta de Open Europe. Hendrik Kroner, secretarul general al Miscarii Europene a declarat ca si organizatia sa se opune daca este necesar, citand ca exemplu organizatia consumatorilor BEUC , organizatie cofinantata de catre executivul european.

„BEUC nu este o organizatie care asculta intotdeauna de Comisie. Stiu asta din proprie experienta,” a declarat acesta.

„Sunt necesare mai multe controverse”

Problema comunicarii europene de pana acum este ca nu exista destule dezbateri de calitate pentru a incita interesul pentru afacerile europene, considera Hans-Martin Tillack, ziarist la revista germana Stern. „Pentru a-i invata pe oameni despre Europa, este nevoie de controverse. Simplele relatii cu publicul nu pot umple lacunele cunoasterii lor”, considera acesta. Urmatoarele alegeri europarlamentare au loc in iunie, deci dezbaterile pe marginea rolului UE in politica europeana ar trebui sa se intensifice in urmatoarele luni.

Pozitii:

„UE cheltuie miliarde de euro pe an promovand Uniunea si conceptul de integrare europeana intrucat liderii ei recunosc ca sprijinul pentru acest proiect este unica modalitate de a se asigura ca acesta poate continua”, precizeaza studiul Open Europe.

„In decursul anilor, politica comunicarii europene s-a ocupat din ce in ce mai putin de prezentarea realitatilor catre oameni si din ce in ce mai mult o vanzare a politicilor europene si o promovare a conceptului de integrare europeana”, continua studiul.

Intr-o alocutiune adresata la conferinta de marti, Joe Hennon, purtator de cuvant al comisarului european pentru comunicare Margot Wallstrom, si-a exprimat „fericirea” de a putea vorbi la un asemenea eveniment.

„UE este o organizatie foarte diversa. Sa nu o luam pe de-a-ntregul. Comisia trebuie sa fie mai transparenta si mai comunicativa, iar in acest sens salutam orice dezbatere eurosceptica,” a precizat acesta.

„Joe [Hennon] nu se descurca rau, dar Comisia se poate sa nu inteleaga mesajul urmarit”, a sugerat europarlamentarul conservator Chris Heaton-Harris. „Oamenii nu mai cred ce se prezinta.”

Secretarul general al Miscarii Europene Hendrik Kroner a sugerat ca natura „complexa” a multor chestiuni europene semnifica faptul ca acestea trebuie adresate cel mai bine la nivelul institutiilor europene. „Subiectele pe care le discutam la nivel european sunt foarte complicate, fapt pentru care exista democratie participatorie. Fie ca cea mai buna argumentatie sa castige.”

„Democratia participatorie permite cetatenilor sa ia parte la dezbateri. Organizatiile societatii civile nu primesc bani pentru a inainta un anume plan, ci pentru a permite ca dezbaterile sa aiba loc. Fiecare guvern national isi informeaza cetatenii asupra politicii sale. Acesta fapt este normal. UE ar trebui sa faca la fel, iar statele membre ar trebui sa dea o mana de ajutor”, a incheiat Kroner.

Media nu face destule presiuni asupra Comisiei Europene, iar acesteia ii lipseste responsabilitatea,” considera Hans-Martin Tillack, ziarist la revista germana Stern. Tillack s-a plans de faptul ca serviciul de presa al Comisiei mentine „tacerea” in privinta ziaristilor care urmaresc povesti care nu sunt pe agenda oficiala a Comisiei. „Cea mai mare parte a jurnalismului de la Bruxelles o reprezinta comunicatele de presa ale institutiilor europene. Cand incercam sa scriem propriile povesti, reactia este una ostila. Cand am urmarit propriile mele planuri am fost obiectul unei vanatoare de vrajitoare. Tillack a continuat cu afirmatia ca „sarcina unui ziarist [din Bruxelles] este una dificila.”

Insinuarile lui Tillack au fost combatute de raspunsul lui Joe Hennon. „Comisia inainteaza planul la cererea statelor membre. UE nu are nicio influenta asupra presei.”

Citand Marea Britanie ca exemplu, un coleg al lui Hennon din executivul european a adaugat: „Relatarile mediei britanice despre UE ajung la limitele instericului, deci argumentul ca UE ar furniza ziaristilor ceea ce sa scrie nu conteaza.”

Directorul Open Europe Lorraine Mullaly sustine ca exista o diferenta intre portretul sau ca „anti-UE” si calitatea de „anti-european”.

Context:

O mai buna politica in comunicarea europeana catre cetatenii europeni a devenit mai importanta pentru Comisia Europeana in urma respingerii Tratatului de la Lisabona prin referendumul popular desfasurat in iunie 2008 in Irlanda (EurActiv 13/06/08) si a tratatului constitutional european de catre alegatorii francezi si olandezi in 2005 (vezi Dosarul despre „Comunicarile consumatorilor”).

Cresterea sprijinului popular pentru proiectul european este considerat ca fiind critic pentru oprirea declinului inregistrat de scaderea numarului de alegatori pentru Parlamentul European in iunie 2009.

Criticile conform carora UE este rupta de problemele cetatenilor sai a impus lansarea de catre comisarul pentru comunicare Margot Wallstrom a initiativei Comunicarea Europei in parteneriat in octombrie 2007, care urmareste stabilirea unei mai mari cooperari intre institutiile europene si guvernele nationale in politicile europene de comunicare.

Linkuri:

Documente oficiale UE