Comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, s-a aflat in redactia EurActiv.ro. Comisarul european a vorbit despre masurile concrete luate de anumite tari in lupta cu criza si spectrul recesiunii. El a mai punctat in legatura cu locul Romaniei in planul european de redresare economica, sansele Romaniei de a adopta moneda euro in 2014, probabilitatea aderarii Islandei la UE. Orban a reamintit care vor fi consecintele adoptarii tratatului de la Lisabona pentru organizarea Comisiei Europene.

Foto: EurActiv.ro

Aflat in redactia EurActiv.ro, comisarul european Leonard Orban a raspuns intrebarilor primite de la cititori pana la ora inceperii discutiei si la cele fata de care Comisia Europeana are competente.

Iata sinteza raspunurilor lui Leonard Orban

Criza si puterile mondiale

Efectele acestei crize vor fi multiple, de la conturarea unei guvernante globale, nu numai la nivel economic, dar si la nivel politic, pana la reorientari ale politicilor economice nationale. Nu cred ca printre aceste efecte se va afla chestiunea inceperii unui nou razboi rece. Dimpotriva, cele mai puternice state din lume incearca sa gaseasca solutii in comun pentru solutionarea actualei crize economice. In cursul lunii aprilie a acestui an va avea loc o noua reuniune G20, a statelor celor mai dezvoltate din lume, cu obiectivul gasirii, la nivel global, a solutiilor pentru actuala criza.

Planul european de redresare

Comisia Europeana a propus si Consiliul European a acceptat planul de redresare a economiei europene. Acest plan include acordarea unui stimulus financiar, pe de o parte, de catre statele membre, si pe de alta parte, de catre nivelul comunitar, a unei sume de 200 miliarde de euro. De exemplu, 5 miliarde de euro vor fi folositi pentru proiecte legate de securitatea energetica, protectia mediului, de introducere a internetului in banda larga (broadband) in zonele rurale si pentru proiecte menite sa combata efectele schimbarilor climatice in domeniul agriculturii. Romania va beneficia de sume importante, ca urmare a acestui plan propus de Comisia Europeana. De asemenea, a fost acceptata propunerea Comisiei Europene de dublare a avansurilor de plata pentru fondurile structurale. Aceasta inseamna, urmare a acestei decizii, Romania va primi in plus, numai in cursul anului 2009, sume de cateva sute de milioane de euro.

Multilingvismul inseamna competitivitate si in vreme de criza

Multilingvismul poate aduce un spor de competitivitate. Fara abilitati lingvistice si interculturale se pot pierde oportunitati importante de afaceri, nu numai pe piata interna a Uniunii, dar si pe pietele mondiale. Abilitatea de a utiliza limba consumatorului aduce un spor important de competitivitate, ceea ce poate ajuta firmele europene sa depaseasca mai usor aceasta criza.

Viitorul: educatia si 'economia verde'

Sunt din ce in ce mai multe state membre care, in aceasta perioada de criza, maresc cheltuielile bugetare alocate sectoarelor de educatie, cercetare, dezvoltare, formare profesionala si de asemenea cresc investitiile in infrastructura si in sectoarele legate de asa-numita "economie verde" (ecologica), ce reprezinta de fapt viitorul economiei europene.

Masuri anticriza

Majoritatea masurilor luate de diferite state membre vizeaza, pe de o parte, masuri fiscale care sa conduca la cresterea consumului. De exemplu, scaderea nivelului taxelor si eliminarea unora, stimulente financiare pentru incurajarea consumului, a investitiilor, recapitalizarea si uneori nationalizarea bancilor. In plan social: sprijin financiar pentru categoriile sociale mai expuse crizei. De exemplu, Franta a alocat bani mai multi si sectorului cultural, ca masura anticriza. Din punct de vedere al fondurilor alocate, atat la nivel comunitar cat si la nivel national, este foarte probabil ca pe perioada 2009-2010 sumele vor depasi 500 de miliarde de euro. In cazul Statelor Unite, valoarea totala a pachetului ar putea ajunge la 1,5 trilioane de dolari (1500 miliarde de dolari).

Islanda in UE, Danemarca in zona Euro

In momentul de fata, nici Islanda, nici Norvegia nu au solicitat in mod oficial aderarea la UE. In cazul Islandei, este foarte probabil ca acest demers sa se produca in urmatoarele luni. Daca asa se va intampla, Islanda va trebui sa parcurga procedurile de aderare la fel ca orice alt stat candidat. Nu este posibila o aderare "peste rand". In ceea ce priveste aderarea la zona euro, este posibil ca in cursul acestui an sau in prima parte a anului viitor Danemarca sa organizeze referendum pe aceasta tema. Daca populatia daneza va accepta, atunci Danemarca va putea adera la zona euro. In ceea ce priveste Marea Britanie, "zvonul" privind aderarea la zona euro nu are temei.

Euro pentru romani

In ciuda actualei crize economice, sunt optimist cu privire la atingerea obiectivului de aderare la zona euro in 2014.

Tratatul de la Lisabona si numarul de comisari

In momentul de fata, sunt trei state membre care nu au ratificat inca Tratatul de la Lisabona: Irlanda (care a respins prin referendum acest tratat), Polonia si Cehia (unde procedurile de ratificare sunt in curs). In cazul in care Irlanda va organiza un nou referendum si cetatenii irlandezi vor spune "da", tratatul de la Lisabona va intra in vigoare iar principiul "un comisar - o tara" va fi mentinut. Reamintesc ca, la Consiliul European din decembrie 2008, s-a decis ca in cazul intrarii in vigoare a tratatului de la Lisabona acest principiu sa fie mentinut si dupa 2014. Daca tratatul de la Lisabona nu va intra in vigoare, in conformitate cu prevederile tratatului de la Nisa, numarul de comisari va trebui sa fie mai mic decat numarul de state membre. O asemenea decizie va fi luata numai in unanimitate de catre Consiliul European.

===========

Mai jos, puteti urmari intreaga discutie, purtata in jurul intrebarilor cititorilor EurActiv.ro:

Bun gasit tuturor, dl. Leonard Orban a sosit in redactia EurActiv.ro si vom incepe sa raspundem intrebarilor. Urmariti interviul !

Intrebarile transmise de cititiori pana la ora inceperii discutiei online:

1. Criza si securitate in Europa - Theodor STANESCU (06 Februarie 2009 14:53)

Stimate Domnule Comisar,

La Moscova, Rusia si alte sase state ex-sovietice au decis crearea "fortelor armate colective de reactie rapida" in vederea combaterii terorismului si pentru a raspunde urgentelor regionale. La acest sfarsit de saptamana are loc Conferinta pentru Securitate de la München. Criza financiara mondiala este tot mai puternica. In aprilie 2009 - NATO implinenste 40 de ani, in timp ce Tratatul de Varsovia pare sa fie o amintire departata pentru multi. Credeti ca reincepe un nou razboi rece pe fondul crizei economice ? Multumesc frumos.

Raspuns - Leonard Orban: In prezent, la nivelul UE, dar si la nivel global, se manifesta efectele celei mai puternice crize economice de dupa cea din anii 1929-1933. Efectele acestei crize vor fi multiple, de la conturarea unei guvernante globale, nu numai la nivel economic, dar si la nivel politic, pana la reorientari ale politicilor economice nationale. Nu cred ca printre aceste efecte se va afla chestiunea inceperii unui nou razboi rece. Dimpotriva, cele mai puternice state din lume incearca sa gaseasca solutii in comun pentru solutionarea actualei crize economice. In cursul lunii aprilie a acestui an va avea loc o noua reuniune G20, a statelor celor mai dezvoltate din lume, cu obiectivul gasirii, la nivel global, a solutiilor pentru actuala criza.  

2. limba-bariera in licitatii

Dedalus (06 Februarie 2009 14:48)

Achizitiile publice intracomunitare sunt de principiu parte a Pietei Unice, orice entitate comerciala dintr-un Stat Membru poate sa participe in orice alt stat membru la o licitatie organizata de acesta din urma, in aceleasi conditii ca firmele din statul origanizator. Pana aici, toate bune. Numai ca:

1) Cum pot eu o firma din romania sa participa la o licitatie organizata de o primarie din -sa spunem Finlanda? Prima bariera nu e legisaltiva, ci fix lingvistica- Statul Finalndez nu e obligat sa-mi traduca in finlandeza oferta mea din romana sui nici chiar din engleza.

Situatia e dramatica in special la autoritatile locale- imi este practic imposibil sa licitez il alt Stat Membru. Invers insa nu-i valabil: Statul Roman impune conditii de lictare intre care cel mai des avem cifra de afaceri. Astfel, o firma Finalandeza va avea cifra de afaceri necesara pentru a licita in Ciorogarla (ma rog) un serviciu. Pentru ea, odata depasita bariera lingvistica, totul e usor, pentru ca respectiva conditie i-a scos concurentii locali din joc.

Firma romaneasca insa , chiar daca trece de bariera lingvistica, va avea de infruntat concurenta locala din Finlanda, pe care statul finlandez nu a limitat-o, asa cum s-a intimpla in situatia licitatiei din Romania.

intrebarea mea este: Cand are de cand Comisia sa initieze o consultare si o comunicare privind barierele ne-comerciala in cale particiaprii IMM la achizitiile publice din statele membre? Intreb pentru ca, asa cum am demonstrat mai sus, limba este una dintre aceste bariere, iar impactul ei negativ este fix in zona care ar putea contracara cel mai bine criza: IMM-urile (astea sunt de obicei active pe piete locale)...

Raspuns - Leonard Orban: In problema pe care ati ridicat-o,  UE nu are competente si este decizia fiecarui stat membru de a-si organiza asa cum crede de cuviinta procesul de achizitii publice. Sfatul pe care pot sa-l dau este ca, in aceste situatii, sa fie utilizati specialisti lingvisti si astfel poate fi asigurat accesul la licitatii publice din diferite state membre. Pe de alta parte, eliminarea barierelor care mai exista inca pe piata interna a Uniunii este un obiectiv principal al actiunii Comisiei Europene. In dialog cu statele membre, acest proces de eliminare a barierelor a inregistrat anumite succese.

3. Initiativele Comisiei Europene pentru limitarea si depasirea crizei

Theodor STANESCU (06 Februarie 2009 14:29)

Stimate Domnule Comisar,

Care sunt principalele initiative ale Comsiei Europene pentru limitarea efectelor crizei financiare mondiale si pentru depasirea acesteia. Multumesc frumos.

Raspuns - Leonard Orban: Comisia Europeana a propus si Consiliul European a acceptat planul de redresare a economiei europene. Acest plan include acordarea unui stimulus financiar, pe de o parte, de catre statele membre, si pe de alta parte, de catre nivelul comunitar, a unei sume de 200 miliarde de euro. De exemplu, 5 miliarde de euro vor fi folositi pentru proiecte legate de securitatea energetica, protectia mediului, de introducere a internetului in banda larga (broadband) in zonele rurale si pentru proiecte menite sa combata efectele schimbarilor climatice in domeniul agriculturii. Romania va beneficia de sume importante, ca urmare a acestui plan propus de Comisia Europeana. De asemenea, a fost acceptata propunerea Comisiei Europene de dublare a avansurilor de plata pentru fondurile structurale. Aceasta inseamna, urmare a acestei decizii, Romania va primi in plus, numai in cursul anului 2009, sume de cateva sute de milioane de euro.   

4. Cum poate ajuta multilingvismul la scurtarea crizei?

Theodor STANESCU (06 Februarie 2009 14:27)

Stimate Domnule Comisar, Cum credeti ca poate ajuta multilingvismul european la scurtarea crizei? Odata cu aderarea la Uniunea Europeana in 2007, limba romana a castigat un nou statul - limba oficiala in cadrul UE. Ca urmare achizitiile publice in Romania, chiar pentru proiecte si programe finantate din programe internationale (EU) au inceput sa se desfasoare numai in limba romana (in trecut erau preponderent in engleza).

Au fost observate doua fenomene:

- scaderea competitiei - firmele fara reprezentare directa in Romania si fara un numar semnificativ de angajati romani nu au mai candidat - lucru in general negativ

- un avans al firmelor romanesti in castigarea unor contracte guvernamentale - lucru in general pozitiv. Credeti ca vor aparea si alte oportunitati de acest gen pentru firmele romanesti, fiind astfel posibile dezvolatarea de noi locuri de munca in Romania ?

Raspuns - Leonard Orban: Multilingvismul poate aduce un spor de competitivitate. Fara abilitati lingvistice si interculturale se pot pierde oportunitati importante de afaceri, nu numai pe piata interna a Uniunii, dar si pe pietele mondiale. Abilitatea de a utiliza limba consumatorului aduce un spor important de competitivitate, ceea ce poate ajuta firmele europene sa depaseasca mai usor aceasta criza.

5. cine are de castigat in urma crizei?

Doru (06 Februarie 2009 14:07) - Domnule Orban, ce oportunitati vedeti create de aceasta criza? Si cum poate Romania sa beneficieze de aceasta conjunctura?

Raspuns - Leonard Orban: Deja am vorbit despre cateva aspecte pozitive generate de planul de redresare economica, precum cele legate de dublarea avansurilor de plata in cazul fondurilor structurale. De asemenea, sprijinul social crescut pe care statele membre il acorda cetatenilor europeni este un efect pozitiv. In ultima instanta, va depinde de fiecare stat membru masura in care aceasta criza va fi transformata si intr-o oportunitate. De exemplu, sunt din ce in ce mai multe state membre care, in aceasta perioada de criza, maresc cheltuielile bugetare alocate sectoarelor de educatie, cercetare, dezvoltare, formare profesionala si de asemenea cresc investitiile in infrastructura si in sectoarele legate de asa-numita "economie verde" (ecologica), ce reprezinta de fapt viitorul economiei europene.

6. intrebare

Bogdan (06 Februarie 2009 12:43) - Domnule Orban, cum se vede Romania de la Bruxelles?

7. O altfel de intrebare

Daniel (06 Februarie 2009 11:45) - Buna ziua,

As dori sa va pun o altfel de intrebare pe care nu am auzit-o inca din partea nemultumitilor crizei.

Ce putem face ca sa scurtam perioada crizei? (mai multi, mai putini sau de ce nu chiar toti) sau de ce depinde scurtarea crizei mai exact ca sa putem face ceva pentru noi, pentru copii nostri, pentru ca deja asteptam, si marea parte a societatilor au intrat intr-o faza a statului in fata unui zid numit criza, iar populatia se uita la tv si asteapta masuri samd...>? Multumesc

8. D-le Orban

Ina Eyre (06 Februarie 2009 11:27) - eu doresc sa votez prin corespondenta, caci on-.line pare prea mult pentru romani. Cind ne ajutati? Cerem doar niste plicuri cu optiuni, nu e prea mult.... Sau e?

Raspuns - Leonard Orban (valabil si pentru Ralph - intrebarea 16): Decizia de a introduce votul prin corespondenta apartine in intregime statelor membre. UE nu are competente in acest domeniu.

9. masuri anticriza

Ioana (06 Februarie 2009 09:47) = Ar fi interesant de stiut ce masuri anticriza au adoptat alte state membre si care din ele isi simt deja efectul. Multumesc!

Raspuns - Leonard Orban: In continuarea raspunsului pentru Doru - pot spune ca majoritatea masurilor luate de diferite state membre vizeaza, pe de o parte, masuri fiscale care sa conduca la cresterea consumului. De exemplu, scaderea nivelului taxelor si eliminarea unora, stimulente financiare pentru incurajarea consumului, a investitiilor, recapitalizarea si uneori nationalizarea bancilor. In plan social: sprijin financiar pentru categoriile sociale mai expuse crizei. De exemplu, Franta a alocat bani mai multi si sectorului cultural, ca masura anticriza. Din punct de vedere al fondurilor alocate, atat la nivel comunitar cat si la nivel national, este foarte probabil ca pe perioada 2009-2010 sumele vor depasi 500 de miliarde de euro. In cazul Statelor Unite, valoarea totala a pachetului ar putea ajunge la 1,5 trilioane de dolari (1500 miliarde de dolari).

10. trei intrebari

Rada (06 Februarie 2009 09:28)

1. Negociaza Romania acum un acord de imprumut cu UE? Daca da, pentru ce suma? Care va fi implicarea FMI in acest acord - coparticipant la credit, autoritate care stabileste conditiile in care va fi acordat imprumutul si supravegheaza (in locul UE, in numele UE sau impreuna cu UE) modul cum Romania le indeplineste?

2. Care este perspectiva pentru Romania in cele doua cazuri de declansare a procedurii privind incalcarea legislatiei UE - pentru directia privind eficienta energetica si pentru independenta Autoritatii Nationale pentru Comunicatii? Ce efecte are in practica derularea acestor proceduri?

3. Exista temei in zvonurile ca Islanda (eventual si Norvegia) ar putea adera "peste rand" la UE si la zona euro, inaintea statelor balcanice? Sau in zvonul ca Marea Britanie si Danemarca ar putea in curand sa adopte euro?

Raspuns - Leonard Orban: Pana in prezent Romania nu a facut vreo cerere oficiala de solicitare a unui sprijin financiar din partea UE. In cazul in care o asemenea solicitare va fi facuta, este posibil ca suma alocata sa fie furnizata nu numai de catre UE, dar si de catre FMI. Trebuie spus, daca se va ajunge la o asemenea situatie, fondurile vor fi alocate pe baza unui memorandum de intelegere care stipuleaza conditiile de indeplinit pentru accesarea sumelor respective.

Legat de intrebarea 2 - Romania, la fel ca toate statele membre, trebuie sa garanteze functionarea independenta a Autoritatii Nationale in domeniul comunicatiilor. Procedura de incalcare a tratatului va continua pana cand aceasta cerinta va fi indeplinita.

Intrebarea 3 - In momentul de fata, nici Islanda, nici Norvegia nu au solicitat in mod oficial aderarea la UE. In cazul Islandei, este foarte probabil ca acest demers sa se produca in urmatoarele luni. Daca asa se va intampla, Islanda va trebui sa parcurga procedurile de aderare la fel ca orice alt stat candidat. Nu este posibila o aderare "peste rand". In ceea ce priveste aderarea la zona euro, este posibil ca in cursul acestui an sau in prima parte a anului viitor Danemarca sa organizeze referendum pe aceasta tema. Daca populatia daneza va accepta, atunci Danemarca va putea adera la zona euro. In ceea ce priveste Marea Britanie, "zvonul" privind aderarea la zona euro nu are temei.

11. Agricultura in zona dealurilor Subcarpatice

ionescu (06 Februarie 2009 07:45)

In zona dealurilor Subcarpatice cultura pomilor fructiferi,a vitei de vie si pasunatul s-a distrus in timpul colectivizarii .

Astazi,cele mai multe sate sau depopulat ,forta de munca fiind imbatranita.Pentru dealurile cu pasuni invadate de maracin,catina si macesi ori gherghini,exista solutia cresterii caprinelor.Pentru suprafetele mici din jurul locuintelor(0,5ha) ,poate de ordinul sutelor de mii,oare nu poate statul ,sau o companie specializata,sa asigure mjloace mecanizate specifice,pentru ca "agricultura de subzistenta\"a acestor sateni ,CHIAR sa fie de subzistenta??

12. politica agricola comuna-PAC

Antoniu Poienaru (05 Februarie 2009 23:55)

Se va modifica PAC in 2009 datorita situatiei economice actuale? Daca va fi asa, cum se va adapta Romania unei revizuri a politicii agricole comune, pentru a depasi criza economica in care se afla?

Raspuns - Leonard Orban: PAC este, de mai multi ani, intr-un proces de modernizare si de adaptare la provocarile cu care se confrunta agricultura europeana. Recent, Comisia Europeana a propus, in cadrul procesului de verificare a starii de sanatate a PAC (Health-check), masuri de continuare a procesului de reforma. Propunerea Comisiei a fost acceptata de catre Statele Membre. Orientarea PAC este din ce in ce mai mult catre actiunile vizand dezvoltarea rurala. 

13. economia europei

pician (05 Februarie 2009 22:32)

1.In criza actuala, cum vede UE rezolvarea economica a tarilor membre?

2.Fiecare tara isi are propria modalitate de a-si rezolva criza. Cum vede Romania armonizarea masurilor de criza cu cele ale UE?

3.Cum vede parlamentul Romaniei in situatie de criza mondiala, atragerea afacerilor europene in tara?

Raspuns - Leonard Orban: Desigur, fiecare tara are specificul ei, problemele ei si este necesar ca sa se adopte masuri anticriza specifice. Pe de alta parte, in opinia mea, anumite masuri este necesar sa fie adoptate de catre toate statele membre: mai multe investitii in infrastructura, mai multi bani alocati sectoarelor educatiei, cercetarii, inovarii, in general celor legate de factorul uman.  

14. legea Voiculescu e conforma cu UE?

sandu (05 Februarie 2009 21:52)

Cam toata lumea, PDL, PNL, presedintele, CEDO, CSM spune ca legea Voiculescu (a doua nationalizare) incalca legile europene si conventia drepturilor omului. In plus distruge conceptul juridic de proprietate in Romania. Ce veti face dvs pentru corectarea acestei legi anti-democratice? Cind si daca veti cere ca Romania sa fie monitorizata pe justitie si pe problema legii proprietatii si retrocedarilor?

Raspuns - Leonard Orban: In acest domeniu, UE nu are competente, este o chestiune de subsidiaritate. Deciziile sunt luate integral de catre statele membre.

15. intrebare

andrei v. (05 Februarie 2009 21:18) - As dori sa pun urmatoarea intrebare:

De ce nu exista interes in a elabora acea lege a salarizarii unice pentru functionarii publici? De ce Ministerul Finantelor nu face publice statisticile stimulentelor primite de angajatii din centru si din teritoriu, indiferent de structura in care lucreaza: control sau garda finaciara, trezorerie, informatica, aparat administrativ (de 3 ori respectiv de 2 ori salariul pentru administrativ - secretare, soferi etc). Oare si in alte administratii europene se "poarta" plata a cate 4 salarii cumulate lunar pentru una dintre mai mari institutii ale statului?

In schimb se tot vorbeste de taierea a diverse sporuri procentuale fata de salariu. Sa inteleg ca cine imparte parte isi face? Bineinteles ca mai sunt si alte ministere cu state de plata impresionante, ca de ex. Ministerul Justitiei. Cred ca ce am enumerat mai sus constituie cam 90% din banii cheltuiti pentru personal. Si se fac taieri din cei 10% ramasi.

E corect? Insistati va rog pentru aceasta lege a salarizarii unice a functionarilor publici, se mai poate face ordine daca exista vointa politica. V-am adresat intrebarea ca fost functionar public.

Raspuns - Leonard Orban: Acelasi raspuns ca pentru intrebarea anterioara. Legislatia privind salarizarea este o competenta nationala. Pe de alta parte, Comisia Europeana a insistat si insista asupra consolidarii capacitatii administratiei publice, atat la nivel central, cat si la nivel local. Astfel, statul roman va avea capacitatea sa functioneze eficient ca tara membra a UE, va avea capacitatea sa absoarba la nivel cat mai inalt fondurile comunitare alocate de Uniune.  

16. votul pt romanii din strainatate

ralph (05 Februarie 2009 21:18) - mi se pare rusinos ceea ce s-a intimplat la alegeri cu votarea in strainatate. Va veti ocupa sa scadeti din nr oficial de votanti din Romania pe cei 2,5 milioane plecati? Veti cere sa existe votul prin corespondenta, procura, electronic sau orice alt sistem civilizat ce exista in Europa? Veti preciza clar cum se voteaza in strainatate: cu pasaport si nu cu un act de resedinta care nu se poate obtine, fiindca majoritatea romanilor munceste la negru sau sta la copii?

17. euro

Dan (05 Februarie 2009 21:03)

Domnule Orban, Credeti ca Romania va reusi sa adopte Euro la 1 ianuarie 2014?

Raspuns - Leonard Orban: In ciuda actualei crize economice, sunt optimist cu privire la atingerea obiectivului de aderare la zona euro in 2014.

18. Comisia Europeana

Mihai Dragolea (05 Februarie 2009 17:10)

Ma intrebam daca dupa ce , poate, Cehia o sa isi depaseasca euroscepticismul si o sa accepte tratatul de la Lisabina si o sa se restranga numarul de comisari daca domnul Orban va mai activa in domeniul ,,Multilingvism?". cat tine de situatia economica se pare ca toate curentele supranationale si interguvernamentale nu prea mai stau in calea recesiunii a mai multor state, gen GB sau Spania, astfel ne putem teme de o iesire in premiera a unei tari din UE?

 

 

 

Raspuns - Leonard Orban: In momentul de fata, sunt trei state membre care nu au ratificat inca Tratatul de la Lisabona: Irlanda (care a respins prin referendum acest tratat), Polonia si Cehia (unde procedurile de ratificare sunt in curs). In cazul in care Irlanda va organiza un nou referendum si cetatenii irlandezi vor spune "da", tratatul de la Lisabona va intra in vigoare iar principiul "un comisar - o tara" va fi mentinut. Reamintesc ca, la Consiliul European din decembrie 2008, s-a decis ca in cazul intrarii in vigoare a tratatului de la Lisabona acest principiu sa fie mentinut si dupa 2014. Daca tratatul de la Lisabona nu va intra in vigoare, in conformitate cu prevederile tratatului de la Nisa, numarul de comisari va trebui sa fie mai mic decat numarul de state membre. O asemenea decizie va fi luata numai in unanimitate de catre Consiliul European.

[EurActiv.ro]

Nota: Comentariile cele mai recente au sosit dupa inceperea intalnirii si nu au participat la discutie.