Foto: EurActiv.ro

EurActiv.ro: Vorbiti-ne despre cele mai importante efecte ale crizei economice in Cehia si, daca se poate, va rugam sa faceti o paralela cu situatia din Romania.

Martin Licenik: Cred ca putem spune ca tarile nostre sunt amandoua puternic afectate de criza. Potrivit datelor biroului nostru de statistica, s-a inregistrat o scadere in productia industriala in ultimele trei luni ale anului trecut. In decembrie am avut un somaj de 6%, in Cehia; in ianuarie 2009 avem deja 6,8% somaj. Datele oficiale vorbesc despre 400.000 de someri inregistrati. E dificil de estimat cum va arata situatia in viitor. Stim ca industria noastra auto are de suferit, la fel ca si cea din Romania, de asemenea textilele, metalurgia, industria sticlei - o companie foarte cunoscuta, Cristale Bohemia, a intrat deja in faliment, ceea ce inseamna concedieri masive si un sector de mare traditie in Cehia aproape mort.

Putem spune ca, in general, Cehia este foarte afectata de criza - pe o panta descendenta sunt si serviciile de constructii si piata imobiliarelor, foarte similar cu situatia din Romania, desi nu este numai cazul tarilor noastre, problema fiind la fel in toata Europa. Cred ca aceasta ar fi o vedere globala asupra problemelor nostre economice. Interesant este ca banca nostra centrala a scazut dobanda de referinta - ea este acum in Cehia de 1,75%, in comparatie cu 10% in Romania - dar nu se vad rezultatele. Ca sa fim sinceri, nu vedem nici o imbunatatire in sectorul bancar. Creditele sunt in continuare greu accesibile pentru companii. Ceea ce este foarte similar cu situatia din Romania este lipsa de comenzi externe. Ce diferentiaza situatiile este faptul ca tara nostra are o economie mica, orientata catre export. Mai mult de 50% din productia noastra este pentru export. De aceea suntem mai afectati decat Romania. Pentru ca rata vostra de export este mult mai scazuta - in jur de 25%, daca nu ma insel.

EurActiv: Aveti si un turism mai dezvoltat decat Romania...

ML: Da, dar exista si aici o problema. Inainte de criza a existat problema aprecierii monetare. Coroana devenise o moneda foarte puternica. Si Cehia a devenit, in mod surprinzator, o tara scumpa, chiar pentru turisti din Vestul Europei. Acum, in timpul crizei, ne confruntam cu deprecierea monedei, la fel ca in Romania, Polonia, Ungaria, dar acest lucru nu ajuta pentru ca mai putini sunt acum interesati sa viziteze Cehia ca turisti.

EurActiv: Citeam zilele trecute despre o noua politica guvernamentala de a da strainilor din sectorul auto, care si-au pierdut slujba, 500 de euro si un bilet catre casa...

ML: Da, nu este vorba doar de sectorul auto. Este un plan aprobat de guvernul nostru saptamana aceasta, propus de ministerul de interne, de a da tuturor muncitorilor straini care si-au pierdut slujbele in Cehia, un bilet si 500 de euro. E dificil pentru ca, daca raman si nu au slujbe, vor cere ajutoare sociale. Ar fi o povara serioasa pentru buget. Si inteleg motivele Guvernului.

EurActiv: Este, poate, si o masura de a preintampina criminalitatea?

ML: Da, aveti dreptate.

EurActiv: Care ar fi cele mai importante masuri anticriza adoptate de Guvernul ceh? Pot fi ele exemple pentru tarile noi membre ca Romania?

ML: Guvernul ceh nu a adoptat inca masuri specifice anticriza. Primul ministru a infiintat un grup de experti neguvernamentali, numit Consiliul Economic National, si acesti experti au venit cu 250 de idei. Dar ministrul nostru de finante este foarte prudent in materie de politici fiscale, asa ca numarul masurilor care vor fi, probabil, adoptate, este mult mai mic. Va pot da doua exemple de masuri deja agreate - nu adoptate - dar agreate intre Ministerul de Finante si experti. Unul este o reducere la plata obligatiilor sociale. Cealalta este legata de deducerile fiscale, este o masura temporara, care ar urma sa fie aplicata pana la sfarsitul lui 2010, si care presupune un proces mai rapid al deducerii de taxe in cazul achizitionarii de bunuri deductibile. Ministrul de finante a spus ca aceasta masura este un tip de stimulent pentru afaceri.

S-a mai luat, de asemenea, masura cresterii capitalizarii bancii de export a Cehiei. Cred ca guvernul Romaniei are in vedere o masura asemanatoare, cu Eximbank, banca pentru exportatori. Guvernul nostru vrea sa aloce mai multi bani acestei banci pentru a-i creste acesteia capacitatea de creditare pentru exportatori. Alte masuri posibile - in tara dumneavostra are deja mare succes programul Rabla - si ministrul nostru al industriilor este in favoarea unui astfel de program. Dar cel al finantelor nu, deci trebuie sa se discute in Guvern. Mai exista posibilitatea cresterii capitalizarii Bancii pentru Garantii si Dezvoltare din Cehia, similara cu CEC-ul dumneavoastra, care ar insemna acces mai usor la credite pentru IMM-uri.

E greu de spus mai multe, pentru ca inca se discuta masuri in Guvern. Ministrul nostru de finante nu este de acord cu injectarea de bani in economie. Prefera masuri de genul reducerilor de taxe, sa zicem, stimulente fiscale 'negative', nu 'pozitive', ca oferirea de bani. El se teme de discriminarea unor sectoare in defavoarea altora. Daca, printr-un proiect ca 'Rabla' introduci bani in sectorul auto, discriminezi alte sectoare.

EurActiv:. Cum ati descrie procesul de absorbtie a fondurilor UE la nivelul Cehiei? Poate ne puteti da exemple de procente ale absorbtiei in anii trecuti si stadiul platilor pentru fondurile din alocarea 2007 - 2013.

ML: Din cate stiu, in ceea ce priveste rata de absorbtie pentru 2004-2006, aceasta a fost de aproximativ 80% din fonduri. Daca ne referim la perioada 2007-2013, sistemul nostru de evidente fiscale ne arata ca exista 4426 de proiecte deja aprobate. In termeni monetari, vorbim de 200 de miliarde de coroane cehe [~ 7 miliarde Euro, n.r.]. Acest lucru inseamna 90% din alocarea pentru 2007 si 2008. Deci stam foarte bine in ceea ce priveste proiectele aprobate. Daca vorbim despre plati, este o alte poveste. Doar 1% din bani au fost platiti, 2 miliarde de coroane. Dar, dupa cum stiti, exista o problema de proceduri, care consuma mult timp. Multe proiecte au fost aprobate dar exista o perioada necesara pentru a obtine primii bani. Asa ca ministerul de finante si cel al dezvoltarii regionale, care sunt impreuna responsabile de fondurile structurale si de coeziune, cred ca in 2009 sumele de bani primite de beneficiari vor creste foarte rapid. Exista posibilitatea de a fi platite 75% din alocarile pentru 2007.

EurActiv: Ati incerca o comparatie cu stadiul actual din Romania, in materie de fonduri structurale?

ML: Mi-e foarte greu sa fac comparatii cu Romania, pentru ca nu stiu foarte bine cifrele din Romania. Am citit in ziare despre ceea ce spune actualul guvern despre capacitatea scazuta de absorbtie a banilor, dar nu stiu daca nu este un fel de a da vina pe precedentul guvern. Dar am auzit ca doar 3-4% din banii alocati Romaniei pentru 2007 si 2008 au fost aprobati. Nu sunt sigur. Doar am citit si mi-e greu sa comentez. Dar cred ca am avut probleme similare dupa aderare. La inceput de tot rata absorbtiei era foarte scazuta, mai ales pentru ca oamenii nu erau obisnuiti sa lucreze cu fondurile europene. Nu a fost doar problema oficialilor, a sistemului de monitorizare, a birocratiei. A fost si o problema de a avea proiecte bune trimise autoritatilor. Pentru ca, la inceput, nimeni nu este expert. Dar dupa 2-3 ani este mai usor pentru noi sa facem proiecte cu adevarat bune, tintite, iar absorbtia este mult mai mare decat la inceput.

EurActiv: Cu totii cunoastem prioritatile anuntate la inceputul mandatului de presedintia ceha. Dar ce ne puteti spune in ceea ce priveste propunerile concrete anticriza ale presedintiei cehe?

ML: Dupa cum stiti, rolul presedintiei este acela al unui "honest broker". Se poate spune ca tara conduce Uniunea, dar presedintele este un fel de "primus inter pares". In special in aceste momente de criza este greu de venit cu ceva special, cu un fel de unealta magica. Nu este posibil. Rolul nostrul, al presedintiei cehe, este de a ne manageria prioritatile. Una dintre prioritati este economia si abordarea crizei mondiale, dar la nivelul UE acest lucru inseamna sa incercam sa indeplinim concluziile Consiliului European din decembrie, care a fost de acord cu Comisia in privinta Planului European de recuperare economica. Acum, pentru presedintia ceha, cel mai important rol este de a incerca sa coordonam toate masurile luate de statele membre si avand in vedere si pactul de stabilitate. Dupa cum stiti, exista problema deficitelor fiscale si a disciplinei fiscale. Multe membre nu sunt in conformitate cu Pactul de Stabilitate, in ceea ce priveste pragul de 3% stabilit pentru deficite. Aceasta este sarcina noastra: de a convinge statele membre sa limiteze deficitele. Nu cred ca putem face mai mult. Dar acesta este rolul presedintiei, astazi, in vremuri de criza.

Pe de alta parte parte, preseditia va organiza un Consiliu European special destinat acestei crize globale, pe 1 martie. Din cate stiu, primul ministru isi doreste sa fie o intalnire care sa accentueze bazele pietei interne. Regulile pietei si regulile competitiei sa fie respectate. Fara protectionism, daca nu se incadreaza in regulile UE. Acesta va fi, probabil, mesajul acestui Consiliu. Nu stiu daca vor exista masuri concrete. Sincer, nu cred acest lucru, pentru ca, dupa cum v-am spus, este dificil de venit cu masuri concrete la nivel european.

Pachetul de 5 miliarde al Comisiei

Un exemplu ar putea fi acest pachet al Comisiei Europene destinat sectorului energetic si internetului. Acesta e un proiect european, dar din cate stiu exista discutii politice in legatura cu acesta si anumite state membre nu sunt de acord cu aceasta lista de proiecte. Pe de o parte, e o problema de finantare si, dacainitial era vorba de 5 miliarde de euro, astazi vorbim de 3,5 miliarde, probabil, pentru ca Comisia Europeana nu este de acord cu Consiliul, asa ca vom vedea cum ramane cu suma. O alta problema este daca lista de proiecte este echilibrata geografic si asa mai departe. Pentru ca unele state spun ca anumite proiecte ar trebui sa se afle la ele in tara si acuza discriminari. Presedintia noastra are un program, dar vom vedea cum evolueaza situatia, pentru ca exista state care se opun planului.

EurActiv: Care sunt planurile presedintiei cehe legate de securitatea energetica si in special de Nabucco?

ML: Pentru noi, dupa cum stiti, securitatea energetica este o prioritate. Primul ministru a spus, la summitul de la Budapesta, ca Nabucco este vital pentru UE. Deci are nevoie in primul rand de sprijin politic, de declaratii clare. Acesta a fost primul pas dupa criza gazelor, cu Rusia si Ucraina de o parte, sa zicem, si tarile membre UE de cealalta. Deci care sunt planurile presedintiei? Cred ca ceea ce putem face la nivel european este sa urmam concluziile acestui summit Nabucco din Budapesta. Planuim sa organizam un summit la Praga, un asa-numit "Summit pentru Coridorul Sudic", cel mai probabil in mai. Si credem ca participantii la summit trebuie sa fie toti stakeholderii, nu doar tarile de tranzit, ci si cele producatoare de gaze. Cred ca aceasta va fi contributia noastra, pentru ca, in calitate de presedintie, nu stiu daca putem sa facem mai mult. Cu siguranta putem lucra impreuna cu Comisia la studii de fezabilitate, dar avem sansa de a pregati acest summit si cred ca aceasta este valoarea adaugata pe care o aducem - dupa cum a spus premierul nostru - procesului Nabucco, nu proiectului Nabucco.

Cred ca este foarte important pentru cei direct implicati - precum Romania - sa se puna de acord pana in iunie si sa fie gata de negocieri directe cu producatorii de gaz. Pentru ca, din cate stiu eu, acestia asteapta o abordare foarte concreta. Vor ca noi sa venim cu acorduri concrete si propuneri, nu doar sa vorbim. Din cate stiu eu, tarile din jurul Marii Caspice sunt interesate, dar acum depinde de noi, de UE, daca va exista un Nabucco sau nu, pentru ca timpul se scurge si exista un rival pentru Nabucco - South Stream. Trebuie sa le aratam ca suntem cu adevarat interesati si abordarea este nu doar de a spune "Hei, vrem gazul vostru si va dam bani." Abordarea nu inseamna doar resurse pentru bani ci schimb de know-how si alte lucruri; un parteneriat mai complex cu aceste tari: exista si poltica europeana de vecinatate si parteneriatul estic (si acesta va fi lansat in timpul presedintiei cehe) si ar trebui sa se focalizeze pe proiecte concrete. Cred ca asta vor aceste tari de la Uniunea Europeana. Este timpul sa facem ceva, timpul sa actionam.

A consemnat Adrian Lungu

[EurActiv.ro]