Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice Romane a raspuns la peste 20 de intrebari transmise de cititorii EurActiv.ro in cadrul unei intalniri online desfasurata miercuri, 11 martie. Acesta a subliniat ca birocratia excesiva in accesarea fondurilor este generata de autoritatile romane si ca etapele preliminare ale proiectelor de infrastructura nu sunt finantate prin fonduri europene. "Acestea sunt in sarcina statului roman care, pur si simplu, nu le-a facut", a explicat Sorin Ionita.

Dintre cele mai interesante raspunsuri oferite de invitat:

  • Referitor la calitatea proiectelor: riscul cel mai mare este la categoriile de proiecte 3 si 4 (din raspunsul la prima intrebare). Este foarte usor sa cheltui pe proiecte de training, dar nu e asa usor sa realizezi infrastructura. Trebuie sa fim atenti si trebuie analize de impact serioase, nu precum cele facute oficial, finantate tot din fonduri europene.
  • Din fonduri europene nu se pot plati salarii pentru functionari publici. Pentru cei care lucreaza in functii publice este obligatie de serviciu, din pacate. Ii poate stimula institutia, daca doreste acest lucru si daca permite legea. Deocamdata, legea este in schimbare si nu stim cum va ramane in final.
  • TVA-ul la poriectele contractate direct afara - chiar ESTE o mare problema. Cred ca este vorba de proiecte finantate prin programe comunitare. UE te obliga sa ceri returnarea TVA insa pe statul roman nu-l intereseaza aceasta problema. 
  • Procedurile au fost complicate, nu simplificate, fata de fondurile de preaderare. Autoritatile s-au acoperit cu si mai multe hartii. Mult peste regulamnetele europene, functionarul roman mai adauga o hartie si trei stampile. De teama, pentru a se acoperi, sa fie siguri. Inainte, pe PHARE, aveai un ghid de 8 pagini, acum este de 80 de pagini. Cand iei programul similar finantat de Guvernul Marii Britanii - are 2 pagini si jumatate.
  •  UE nu da bani pentru etapele preliminare precum: cumpararea terenurilor sau mutarea utuilitatilor, acestea sunt sarcina statului roman sa le faca si sa le finanteze integral. Iar statul roman nu le-a facut, s-a plans ca nu are legi, ca nu are bani, s-a apucat sa faca autostrada Bechtel pe un traseu care nu era agreat cu UE si banii statului au ajuns acolo... Asa se face ca banii UE exista dar stau blocati.

Interviul integral:

Ioana Morovan (moderator): Buna ziua, domnule Sorin Ionita si bine ati venit la intalnirea online. Pentru inceput, o intrebare din partea noastra: de ce s-a ajuns in situatia in care majoritatea solicitantilor asteapta de aproape un an sa inceapa proiectele si nici macar 200 milioane de euro nu au fost platite beneficiarilor, din cele 1,5 miliarde trimise de Comisia Europeana?

Raspuns Sorin Ionita: Ar trebui sa ne referim la patru tipuri diferite de proiecte. Primul, infrastructura mare, pe care trebuie sa le execute ministerele. Infrastrctura mica si medie unde intra si autoritati locale. Al treilea, proiecte generatoare de venit, derulate de fermieri si mici intreprinzatori. Al patrulea, proiectele de resurse umane: training, educatie si altele.
Cele mai ramase in urma sunt cele din prima categorie, responsabilitatea directa este a ministerelor. Ministrii ar face bine sa nu mai arate cu degetul la adminsitratia locala.

La categoria a doua, unde sunt implicate administratiile locale: cat de cat se misca, dar cu viteza inegala: unii primari merg bine, altii mai prost; pe medie - oricum, mai bine decat Guvernul.

La categoria "Investitii" - avem problema de intarziere la evaluare, care este mare de tot. Nu s-au pregatit pentru numarul de dosare depuse. A doua problema, ca aceasta intarziere vine pe fondul crizei. In aceasta categorie, problema mai este ca in cazul unor proiecte deja semnate, sunt semne ca intreprinzatorii vor renunta la ele fiindca nu mai pot sa le sustina. Exista semnale ca numarul acestora ar putea ajunge chiar la un sfert - o treime din total.

Proiectele de resurse umane: dupa ce s-a pierdut anul 2008 din motive pur birocratice, ca doua agentii nu s-au inteles pe niste proceduri; inca nu exista toate regulile jocului si beneficiari care au banii in cont nu ii pot cheltui. Nu avem un ghid complet al beneficiarilor si sunt situatii in care nu stii cum sa procedezi. Spre exemplu,intr-un proiect mare, in care sunt 3 parteneri si valoarea consumului de benzina poate depasi 10.000 de euro trebuie procedura de licitatie publica pentru acest lucru!

Intrebarile transmise pana la ora inceperii interviului:

 1. accesarea de fonduri europene nerambursabile
Andreescu Catalina (11 Martie 2009 15:12)

Am depus dosarul ptr fonduri structurale - MCTI- domeniul major de interventie 3- sustinerea e-economiei, operatiunea "sprijin pentru sisteme TIC integrate si alte aplicatii electronice pentru afaceri" in luna decembrie a anului trecut. Pana in prezent nu am primit nici un raspuns ca dosarul a trecut de primul pas si anume verificarea administrativa- detaliat - daca dosarul este complet sau nu. Care ar fi perioada minima de raspuns din partea celor de la mcti, tinad cont ca in proiect s-a cerut sa se faca niste predictii financiare pentru anul in curs si pentru urmatorii ani de dupa implementarea proiectului, s-au cerut niste indicatori financiari valabili ptr anul trecut si prezent., un timp maxim de implementare a proiectului etc. Cum mai sunt de actualitate aceste date, daca vom primi un raspuns, sa zicem, peste aproximativ 1 an de la depunerea dosarului?
Din informatiile pe care le detin in acest moment, pot spune ca nici macar nu s-au apucat de cererile venite din domeniul privat.

Raspuns Sorin Ionita:

Este adevarat ca nu s-au finalizat evaluarile. Daca va consoleaza, aceeasi situatie se intampla si in cazul proiectelor depuse la ANIMMC.  

2. cantitate sau calitate
Th.R. (11 Martie 2009 14:39)

Ce e mai important: cati bani cheltuim (absorbim) sau pe ce ii cheltuim? Se vorbeste foarte mult despre rata de absorbtie iar despre impact foarte putin. Daca aruncam cu banii in stanga si dreapta doar ca sa aratam ca putem sa absorbim oare nu producem efecte perverse, pentru ca, sa nu uitam, parte din fonduri vine din cofinantare de la bugetul statului.

Raspuns Sorin Ionita:

Riscul cel mai mare legat de calitate este la categoriile de proiecte 3 si 4 (din raspunsul la prima intrebare). Este foarte usor sa cheltui pe proiecte de training, dar nu e asa usor sa realizezi infrastructura. Trebuie sa fim atenti si trebuie analize de impact serioase, nu precum cele facute oficial, finantate tot din fonduri europene.

3. Intrebare versus solutie
Horea T (11 Martie 2009 14:29)

Ma intereseaza in special tot ce insemna absortia fondurilor in domeniul sanatatii.
Solutia 1 -
a) justificare - haosul managerial si legislativ a sistemului de sanatate OBLIGA injectarea de capital pentru dotare,modernizare,servicii.Cine sa o faca .."Bucurestiul"
Solutia ar fi infintarea la nivel Ministerial sau judetean la nivelul Caselor de Asigurari,Directiilor de Sanatate Publica a unor "Directii de Programe" - pe modelul celor din Administratia locala care sa oblige accesarea unui fond cu sustinerea procentuala din Administratia locala pe raza unde este Spitalul,dispensarul etc. - PE BAZA DE PROEIECTE.
Cine este un bun manager si are justificare sa ia cine nu .PAAA.
Solutia 2
Cei 6% bani care merg catre fondul de Sanatate sa fie administrat la nivelul Caselor de Asigurari Judetene, - NU SA MEARGA LA BUCURESTI si apoi..redistribuire etc. rezulta bani pt proiecte, + parteneriate locale + sustinerea prin programe guvernamentale..si iata SUNT BANI ..manageri mai trebuie de proiect.
Intrebarea 2 - Oare vorbesc tampenii?

Raspuns Sorin Ionita:

Bani direct in sistemul de sanatate nu merg, vor fi niste reabilitari de spitale judetene dar nu reprezinta mult, in totalul fondurilor structurale. Sanatatea nu va fi foarte mult finantata. 

4. intrebari
Dora (11 Martie 2009 13:54)

Avand in vedere ca salarul functionarilor publici este fix, cum pot fi stimulati ca sa depuna proiecte si sa le implementeze daca au acelasi proiect si daca depun si castiga proiecte si daca nu depun acest efort ?


Cum se face distinctia dintre functionari cu experienta in management de proiect si altii care nu depun proiecte de finantare ?

2.Responsabilitatea implementarii si raportarilor pe proiecte de sute de mii de euro pe care isi pun semnatura functionari publici cu un salar de 1600 lei, dupa 11 ani deexperienta , va putea duce la cresterea absorbtiei fondurilor ?

3. Fondurile europene vor fi atrase daca se va adopta proiectul de ordonanta care prevede reducerea veniturilor angajatilor de bugetari ?

Raspuns Sorin Ionita:

Din fonduri europene nu se pot plati salarii pentru functionari publici. Pentru cei care lucreaza in functii publice este obligatie de serviciu, din pacate. Ii poate stimula institutia, daca doreste acest lucru si daca permite legea. Deocamdata, legea este in schimbare si nu stim cum va ramane in final.

5. cum sa asiguri cofinantare daca bancile nu mai dau credite?
Robert Ionescu (11 Martie 2009 13:07)

mai mult decat atat trebuie sa finantezi tu 100% proiectul si astepti pana se vor deconta facturile pentru 50%-70%. Bancile locale sunt blocate, pentru IMM-uri si microintreprinderi nu se dau credite decat la dobanzi uriase , pe lei. eu in primul an nu platesc decat dobanda , care imi mai omoara 20% din bani, 19% TVA-ul practic plus devalorizarea leului descurajeaza orice initiativa! in loc sa primesc bani europeni ajung sa finantez eu din buzunar si sa mai si raman dator pe la banci!oare chiar nu se poate schimba procedura , sa deconteze banii pe masura realizarii proiectului?
doi: TVA-ul la proiectele contractate direct afara?
trei: un start-up are vreo sansa sa acceseze vreun ban european ?

Raspuns - Sorin Ionita:

Sistemul de cofinantare-prefinantare nu poate sa dispara. Business-plan-urile s-au dat peste cap, e adevarat, insa cheltuielile se deconteaza. Este foarte dificil, e adevarat. TVA-ul la poriectele contractate direct afara - chiar ESTE o mare problema. Cred ca este vorba de proiecte finantate prin programe comunitare. UE te obliga sa ceri returnarea TVA insa pe statul roman nu-l intereseaza aceasta problema. 

Un start-up are sanse ca orice IMM, numai sa poata arata o situatie financiara. daca este obligatoriu in dosar o situatie financiara, nu poate primi finantare. Start-up-urile nu are mari sanse sa se finanteze nici un Europa de Vest.

6. accesare de fonduri nerambursabile
canea mihai (11 Martie 2009 12:57)

1. as dori sa stiu care sunt pasi concreti de accesare de fonduri nerambursabile pentru pomicultura si viticultura
2. unde se pot vedea ce fel de fonduri sunt disponibile, si in ce conditii se aproba.
3. daca stiti societati serioase care se ocupa intocmirea de proiecte in domeniul pomiculturi si viticulturi

Raspuns Sorin Ionita:

Trebuie mers la APRDP. Mai trebuie sa intrebati la directiile judetene agricole si la agentiile locale ale ANCA.

7. Solutii
Codrea (11 Martie 2009 12:42)

1. O prima solutie ar fi sa nu mai fie intinse "capcane" potentialilor investitori. Una din ele este "capcana' cursului de schimb. In general, intre data depunerii proiectului si data finalizarii procedurii de achizitie trec aproximativ 8 luni (din care 3 luni sunt pentru procedura de achizitii si restul de aproximativ 5 datorate birocratiei statului). Depui proiectul la un curs de schimb care ramane cursul de referinta, iar decontarea se face la acest curs chiar daca cursul s-a dus cu 20% mai sus. In conditiile in care accesul la creditele bancare este foarte dificil, ca sa nu spunem ca in acest moment e aproape imposibil sa obtii un astfel de credit, cei 20% diferenta sunt o piedica pentru foarte multi potentiali investitori.
2. Birocratia - dureaza foarte mult pana un proiect este declarat eligibil si se semneaza contractul de finantare (3-6 luni) pierzand astfel oportunitatile investitiei.
3. Birocratia - pentru fiecare modificare adusa proiectului initial iti trebuie o armata de oameni ca sa faca hartii, copiii la hartii si copii la copiile hartiilor pentru notificarile catrea autoritatea contractanta.
4. Lipsa coerentei in documentatiile necesare depunerii proiectelor si a cererilor de finantare - practic, daca nu angajezi consultant (si-ti trebuie unul bun) nu prea ai sanse sa te descurci de unul singur - implicit, asta inseamna cheltuieli suplimentare.
ETC.

Raspuns Sorin Ionita:

Nu cred ca cineva a intins o capcana in mod deliberat, dar a venit criza. Intarzieri oricum ar fi fost dar cel putin nu mai crestea cursul de schimb. Aveti dreptate legat de armata de hartii. Procedurile au fost complicate, nu simplificate, fata de fondurile de preaderare. Autoritatile s-au acoperit cu si mai multe hartii. Mult peste regulamnetele europene, functionarul roman mai adauga o hartie si trei stampile. De teama, pentru a se acoperi, sa fie siguri. Inainte, pe PHARE, aveai un ghid de 8 pagini, acum este de 80 de pagini. Cand iei programul similar finantat de Guvernul Marii Britanii - are 2 pagini si jumatate.

8. RE: Date despre societati serioase care se ocupa de intocmirea de proiecte pentru fonduri nerambursabile
Clyde (11 Martie 2009 10:30)

Stimata doamna,
Pentru informatii privind accesarea unor fonduri nerambursabile in scopul modernizarii unei ferme de animale, puteti accesa site-ul www.apdrp.ro, sau urmatorul link cu firme de consultanta: https://www.apdrp.ro/uploads/Firme%20Consultanta/Firme_de_consultanta_Masura_3.1.pdf

Institutia responsabila cu implementarea fondurilor europene in agricultura si dezvoltare rurala este AGENTIA DE PLATI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT (fosta Agentie SAPARD).

Sper ca informatiile sa va fie de folos!

9. RE: Date despre societati serioase care se ocupa de intocmirea de proiecte pentru fonduri nerambursabile
Nits Alexandru (11 Martie 2009 10:20)

Chestiunea este un pic mai complicata.
Pentru proiectul propriu-zis (ma refer aici la planuri, sectiuni, fatade, memorii de specialitate - ceea ce priveste strict constructia) va adresati unei societati de proiectare.
Pentru partea economica a proiectului (studiu de rentabilitate, cash-flow etc.) va adresati unei societati de consultanta specializata pe asa ceva, de regula din societatile care au mai realizat astfel de proiecte si au fost incununate de succes.
Eu am o societate de proiectare si am facut proiecte, si in acest sens va impartasesc din experienta mea: 1) am intalnit consultant escroc, am lucrat degeaba, proiectul a cazut. 2) am intalnit consultant bine intentionat, dar care nu avea prea mare experienta, si tot solicita modificari la proiect in sensul ca e prea scump, sa mai taiem din aia, din ailalta, si 3) am intalnit clienti excroci, atat locali cat si din Italia.
Aceste lucruri ma determina sa fiu foarte circumspect cand cineva vine cu un astfel de proiect si, ca sa-i verific buna credinta, ii solicit studiu topo si geo si numai dupa ce le face ma apuc de lucru.
Sa auzim de bine!

10. POSCCEo211
marian nitulescu (11 Martie 2009 10:19)

S-a lansat competitia POS CCE O2.1.1.Conf.instructiunilor din ghidul pe 2009,directorul de proiect este numai din partea intreprinderii,care ea incheie contractul de finantare cu Organismul Intermediar ptr.Cercetare( in numele si ptr.Aut.de Managment a POS CCE)Anexa la acest contract este Contractul de cercetare/Prestare servicii incheiat intre intreprindere si unit.de cercetare.Conf.Art.2 din decizia de aprobare a competitiei Nr.9624,"rambursarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului ,platite de beneficiar din surse proprii,se efectueaza din FEDR si de la bugetul de stat de catre Unitatea de plata a Am POS CCE a Min.Economiei." dar nu se precizeaza cand,cum.In conditiile actuale ,ce intreprindere isi permite sa plateasca integral o faza si apoi sa astepte sa i se returneze banii??(conform ghidului plata se poate face in max.80 zile de la depunerea actelor) De ce unitatea de cercetare nu primeste banii -partea platita de FEDR +buget-direct ,la acestia adaugandu-se partea de la intreprindere.S-ar degreva intreprinderea de povara platii integrale si apoi asteptarii rambursarii.Sunt curios daca ,deschizandu-se un site la care sa se poata inscrie intreprinderi care doresc sa gaseasca parteneri in aceste conditii,s-ar inscrie vreuna .O frana in calea accesarii fondurilor sunt tocmai procedura greoaie ,ghidurile stufoase si conditiile ineficiente ( ca cea de mai sus).Directorul de proiect din partea intreprinderii :cine intocmeste toata documentatia stufoasa de depunere ?idem la fiecare etapa ? Cu asemenea instructiuni nu ma mir ca cineva se intreaba cum de bani de la comunitatea europeana raman neutilizati ,desi industria Romana are o multime de necesitati in domeniu.

Raspuns Sorin Ionita:

E posibil sa apara intarzieri, dar termenele de plata apar in contract, cand se ajunge la semnare. Daca se vor si respecta de acum inainte, este alta poveste, pe aceasta perioada de criza.

11. Finantare
Valentin Mladin (11 Martie 2009 10:16)

Nu stiu daca se incadreaza in spiritul acestui interviu, insa, vreau sa stiu daca pot accesa fonduri europene necesare achizitionarii de echipamente de productie pentru jucarii, machete, obiecte de uz recreational.

Raspuns Sorin Ionita:

Presupun ca sunt eligibile toate activitatile ce implica productie. Trebuie sa consultati informatiile aferente POS CCE - www.minind.ro

12. Accesare fonduri europene
Cristian Diamandi (11 Martie 2009 09:50)

As dori ca sustinerea teoriei presedintelui tarii legata de ineficienta aparatului administrativ al statului in accesarea fondurilor europene sa explice de ce statul - reprezentat de presedinte - nu a initiat proceduri mult mai simple pentru a ajuta pe cei care se ocupa de obtinerea acestor fonduri (ex.: proceduri mai simple de expropriere, de cadastrare si intabulare a terenurilor cumparate pt drumuri, de ce nu a armonizat legislatia in domeniul mediului cu cerintele UE - cum ar fi Natura 2000, pe care CE le cere in toate dererile de finantare ce le sunt trimise spre aprobare. Apoi, statul reprezentat de presedinte trebuie sa asigure sustinerea financiara a proiectelor, pt ca pana acum nimeni nu a spus ca banii din fondurile nerambursabile nu sunt suficienti pt sustinerea proiectelor majore gen constructie autostrazi. Multumesc si astept raspunsul

Raspuns Sorin Ionita:

Procedurile de expropriere si de achizitii publice nu cred ca ar fi trebuit sa fie o mare problema. Daca institutiile publice responsabile cu proiecte mari ar fi planificat la timp activitatile. Legile noastre sunt copy paste la cele din Europa. Trebuie programare si planificare cu cel putin 3 ani in avans, daca nu mai mult.

Referitor la autostrazi, banii de la UE finanteaza numai o mica parte din programul romanesc de autostrazi - culoarele agreate cu UE. Chiar si aceia, se acorda in proportie de 75%. UE nu da bani pentru etapele preliminare precum: cumpararea terenurilor sau mutarea utuilitatilor, acestea sunt sarcina statului roman sa le faca si sa le finanteze integral. Iar statul roman nu le-a facut, s-a plans ca nu are legi, ca nu are bani, s-a apucat sa faca autostrada Bechtel pe un traseu care nu era agreat cu UE si banii statului au ajuns acolo... Asa se face ca banii UE exista dar stau blocati.

13. Cum 'salvam' fondurile UE...
Irina Little (11 Martie 2009 09:47)

Este foarte grav ca 20 de ani mai tarziu ne punem inca problema gasirii cadrelor specializate pentru administrarea fondurilor si conducerea proiectelor care sa aseze Romania pe un loc acceptabil si acceptat, atat pe plan economic cat si politic in Europa si in lume. Intrebarea mea este: Ca reprezentant executiv al academicienilor romani - probabil printre cei mai in masura sa evalueze (cinstit si competent) calificarea cadrelor insarcinate cu distribuirea acestor fonduri - ce parere aveti despre alcatuirea unei comisii de specialisti (academici) care sa lucreze (departajat, pe profil) cu aparatul politic spre rezolvarea acestor probleme? Imi inchipui ca in acest fel, ar fi posibil ca lipsa totala de calificare a celor ce se ocupa in prezent cu girarea acestor fonduri sa poata fi contrabalansata cu expertiza reala a unor specialisti (bine alesi) in domeniu.
In orice caz, cei care au sustinut ca Romania era pregatita acum doi ani pentru aderarea la UE, vor trebui sa gaseasca o solutie crizelor existente.

Raspuns Sorin Ionita:

Am indoieli ca membrii Academiei Romane au competenta sa faca ceva util pentru fondurile europene si ca o comisie de specialisti nu ar contribui co absolut nimic.

14. Salvarea...
Radu (11 Martie 2009 09:10)

Stimate Domn,
Nu pot sa nu ma intreb de ce vorbim aici despre ”salvarea” unor fonduri si, mai ales, salvarea de catre cine si in ce scop...
1. Care sunt, dupa parerea Dvs., principalii pasi care trebuiesc intreprinsi pentru ca o astfel de operatiune de salvare sa aiba succes. Banuiesc ca Dvs., avand in vedere pozitia de o importanta debordanta de pe care veti vorbi (si totusi, care este legatura de competenta pe care o aveti, ca reprezentant al Societatii Academice Romane, cu fondurile structurale?), aveti la baza un studiu, ceva date care sa va spuna ca banii sunt in pericol si trebuiesc salvati... M-ar interesa sa stiu care este sursa informatiilor pe care va bazati titlul articolului.
2. Ce ne recomandati noua, celor care vrem sa accesam fondurile, ca sa le ”salvam”?
3. Ce ati schimba Dvs. daca ati conduce ACIS* pentru o zi?
4. Ne recomandati sa apelam la firme de consultanta sau sa ne scriem proiectele singuri?

ACIS - Autoritatea de Cordonare a Instrumentelor Structurale (adica structura care gestioneaza TOATE fondurile structurale pentru Romania) - parte a Ministerului Finantelor, pe site-ul sau, www.fonduri-ue.ro, se gasesc informatiile privind TOATE fondurile structurale si legaturi catre restul institutiilor implicate..

Raspuns Sorin Ionita:

Intrebarea 4 - apelati la firme de consultanta. Daca va pricepeti, puteti scrie si singuri, dar vedeti intrebarile de mai sus. Nu este simplu.

Intrebarea 3 - as face publice toate datele: de cheltuire, de probleme care apar, de blocaje; pentru ca ACIS impreuna cu Comisia Europana nu vor sa comunice cu publicul. As pune totul pe masa pentru ca toata lumea sa vada si sa ibcepem sa discutam problemele reale. Acum datele sensibile sunt tratate ca secret de serviciu.

15. Salvarea...
Radu (11 Martie 2009 09:09)

Stimate Domn,
Nu pot sa nu ma intreb de ce vorbim aici despre ”salvarea” unor fonduri si, mai ales, salvarea de catre cine si in ce scop...
1. Care sunt, dupa parerea Dvs., principalii pasi care trebuiesc intreprinsi pentru ca o astfel de operatiune de salvare sa aiba succes. Banuiesc ca Dvs., avand in vedere pozitia de o importanta debordanta de pe care veti vorbi (si totusi, care este legatura de competenta pe care o aveti, ca reprezentant al Societatii Academice Romane, cu fondurile structurale?), aveti la baza un studiu, ceva date care sa va spuna ca banii sunt in pericol si trebuiesc salvati... M-ar interesa sa stiu care este sursa informatiilor pe care va bazati titlul articolului.
2. Ce ne recomandati noua, celor care vrem sa accesam fondurile, ca sa le ”salvam”?
3. Ce ati schimba Dvs. daca ati conduce ACIS* pentru o zi?
4. Ne recomandati sa apelam la firme de consultanta sau sa ne scriem proiectele singuri?

ACIS - Autoritatea de Cordonare a Instrumentelor Structurale (adica structura care gestioneaza TOATE fondurile structurale pentru Romania) - parte a Ministerului Finantelor, pe site-ul sau, www.fonduri-ue.ro, se gasesc informatiile privind TOATE fondurile structurale si legaturi catre restul institutiilor implicate..
Raspunde

16. Eficientizare
Peter Badesco (11 Martie 2009 01:24)

Faptul ca sunt 9 mil de Euro neutilizati ,..inca,..stim , este regretabil. Regretabil este si faptul ca toti asa numitii politicieni actuali, fac cea ce fac pentru ca li se permite. Pentru noi cei din 'diaspora' este mai mult decat evident ca romanii din tara nu au indeajuns de multa intelegere referitor la propriul lor destin. Domnule Ionita, de unde luam oameni noi ca sa poata aduce Romania pe un drum normal, decent,..? De unde ,..?

Raspuns Sorin Ionita:

Nu poate fi vorba de cheltuirea a 9 miliarde pana la sfarsitul lui 2009, adica in 3 ani. Este o neintelegere, este o alocare proportionala. Tinta realista de cheltuire ar fi fost in primii 3 ani de 2,5 - 3 miliarde din fondurile UE postaderare si liniile de finantare de la BEI. Era foarte bine daca se cheltuiau acestia, dar noi am cheltuit oficial 176 milioane. Sa lasam povestea cu 9 miliarde....dar macar 2 miliarde daca cheltuim pana la sfarsitul anului- este bine, dar e foarte improbabil. In 2 ani si 2 luni nu s-a cheltuit nici a zecea parte. Restul de 90% ar trebui cheltuiti in urmatoarele 10 luni...

17. Date despre societati serioase care se ocupa de intocmirea de proiecte pentru fonduri nerambursabile
Cerasela (10 Martie 2009 21:24)

Nu stiu cui sa ma adresez ca sa pot obtine fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea unei ferme de animale, dar mi-e si teama sa o mai fac a doua oara.
Au aparut excrocii si in acest domeniu.
Acestia, printre care si administratorul /// [n.r. exista prezumtia de nevinovatie. nu putem publica acuzatia contra unei firme fara sa existe dovezi palpabile in acest sens; vom verifica prin metode jurnalistice cele spune de dvs.]  din Cluj Napoca, pretind ca iti depun orice proiect pentru finantare nerambursabila la Bruxelles, contra unui comision de 500 Euro pe care ti-l returneaza daca proiectul nu obtine finantare.
Iau banii , iti dau un proiect de scoala descarcat de pe internet care nu are nimic comun cu un adevarat proiect de finantare, iar cand iti dai seama ca este o inselatorie ei se bazeaza pe faptul ca cei 500 Euro nu reprezinta o paguba asa de mare in bugetul tau ca sa iti pierzi vremea sa-i dai in judecata pentru recuperarea lor.
Daca cunoasteti societati serioase (cu recomandari), care se ocupa de intocmirea de proiecte, va rog sa-mi dati adresele site-urilor acestora.

Raspuns Sorin Ionita:

Este un comision mic, pentru o ferma de animale, dar proiectele nu se depun la Bruxelles, ci la APDRP. Pe site-ul acestei agentii www.apdrp.ro este lista cu consultanti care au avut proiecte de succes in cadrul programului SAPARD. Mai puteti incerca si la altii.

18. 25 mld euro imprumut ?
Tudor (10 Martie 2009 18:54)

Cum este posibil ca de la un an cu crestere economica de 8% sa ajungi direct la descrestere prevazuta de 2,5% si o nevoie urgenta de un imprumut enorm de 20mld de euro? Unii zic ca e nevoie chiar de 25 mld euro. Sintem in cea mai neagra recesiune?
Guvernantii sint chiar atit de incompetenti?

Raspuns Sorin Ionita:

Nu numai Romania, toata regiunea a trecut de la crestere semnificativa, la scadere economica. Managementul bugetar din ultimii ani a fost destul de incompetent si nu ne-a prtegatit pentru criza, in vremurile bune nu am pus bani deoparte, dimpotriva, am facut datorii si mai mari, de exemplu la sismtemul de pensii. Acum scad veniturile publice. Romanii s-au indatorat in euro si au problemel de rambursare. Investitorii sunt speriati si de undeva trebuie sa-ti platesti datoriile. Suma nu va fi 20 sau 25 miliarde, va fi mai putin, dar va veni cu conditionalitati care sa te disciplineze. Despre asta este vorba. E mai important efectul de disciplinare al managementului financiar al Guvernului decat banii imprumutati de la Fond.

19. cine se ocupa de motivele reale si concrete ale imposibilitatii noastre de a cheltui fonduri europene? Cine?
Dedalus (11 Martie 2009 17:31)

Cine, cand si sub ce forma ar trebui sa dea dispozitie Agentiilor de Dezvoltare Regionala sa renunte la practica verificarii ex-ante a dosarelor de achizitie publica, procedura de APROBARE care nu este mentionata nici in OG34/2006 cu modificari, nici in contractul de finantare?

ADR-urile nu sunt parte in procesul de achizitie publica. Procedura de verificarea a documentatiei de achizitie da nastere suspiciunilor de "oreintare" a licitatiei, intarzie cu lunile procedurile si, in plus, nu haotararile ADR nu sunt atacabile in justitie doarece nu reprezinta nici hotarari ale adminisaratiei locale (ADR, conform legii, sunt ONG-uri!) nici parte a dosarului de achizitie publica.

Un exemplu de inte3rventie in procesul de achizitie publica este impunerea conditiei "cifra de afceri minima de trei ori valaorea cotnractului licitat", conditie impusa de ADR-uri, sub pretextul pueril si care nu reprezinta o motivatie legala in sensul OG34/2006 cu modificari, precum ca "Asa vrea Comisia Europeana, ca sa diminuam riscul de neindeplinire a contractului".

Orice astfel de conditie trebuie justificata in raport cu contractul licitat, si nu in general, asa cum eronat o fac ADR-urile.

Aceasta conditie a "umflat" preturile, din cauza diminuarii concurentei, a incurajat intermedierea si a descurajat contractrea directa a celor care lucreaza.

In timp ce toata lumea bate campiii despre "capacitatea de absorbtie", ADR-urile au substituit beneficarii autoritati locale, fara insa sa aiba nici o raspundere. Interventia lor in procedura este ilegala si afecgteaza grav capacitatea de cheltuire a banilor.

Raspuns Sorin Ionita:

Este adevarat ca dupa aderare, cand s-a dat responsabilitate institutiilor romanesti, au complicat procedurile. In rest, nu stiu daca toate ADR-urile procedeaza la fel si intarzie in aceeasi masura.

20. Fonduri nerambursabile
Georghe Buhac (11 Martie 2009 16:06)

Se cunoaste ca actualele si deja celebrele \" Ghidul Solicitantului \" au intre 250-350 de pagini de instructiuni la care se mai adauga in timp 3-5 coringendumuri cu alte zeci de pagini .
Stiti cati din oamenii de afaceri de la noi reusesc sa citeasca (si sa nu adoarma )aceste instructiuni si cati dintre ei le inteleg ?
Cat despre firmele de consultanta .............................................
Aceste firme de consultanta ar trebui sa fie nonprofit si sa fie coordonate de SAR . Ce ziceti de asta ? Aveti curajul sa va bagati intr-o asa munca ?
Daca da as veni alaturi de Dumneavoastra .
Cunoasteti acest gen de atitudine - fa domnule un proiect si leagal - ca am eu cine sa-l impinga dami-l mai repede , de ce iti trebuie atata timp ca sa-l scrii .

Cu stima
Gheorghe Buhac

Raspuns Sorin Ionita:

Consultanta nicaieri in lume nu poate fi nonprofit. Problema nu este ca se ia comision, problema este ca sa ii poti gasi pe cei care fac proiecte bune. SAR nu are competenta si nici intentia sa coordoneze piata de consultanta, cartelizarea nu este buna pentru piata. Este chiar periculos sa apara o retorica a necesitatii de a acredita, de a reglementa intr-un fel profesia, asa cum sunt cele de notar, avocat, unde sa nu ai dreptul sa practici decat daca ai hartie de la cineva. Munca de consultanta si evaluare trebuie sa fie o profesie libera in care piata sa cearna pretul si calitatea.

21. dam bani multi pe ce nu ne trebuie?
Dedalus (11 Martie 2009 17:39)

Cine a verificat corectitudine valorii de piata a contractelor de asitenta tehnica pe diverse fonduri, pentru Guvernul Romaniei?

Aveti cunostinta despre rezultatele unor asemena verificari? Rapoarte publice privind auditarea in acest sens a fondurilor?

S-au cheltuit nu numai bani de la UE, ci si bani imprumutati de la Banca Mondiala pentru pregatirea de documentatii.

Am in vedere contractarea pe sute de mii/milioane de euro a unor servicii fie inutile (publicitatea la POS MEdiu, pe peste 1 milion de eur, desi nu exista posibilitatea de a depune alte proiecte decat cele deja atasate la POS, si pe care evident cei care le-au inscris le stiu), fie supradimensionate (am in vedere portalul pentru IMM, pentru care se pare ca s-au cheltuit milioane de EUR, desi valoarea unui asemenea serviciu este sub 100,000 EUR)?

La PHARE mica infrastructura, autoritatile guvernamentale au cerut atasarea la dosar a minim trei oferte pentru a justifica valaorea grantului cerut in pregatirea proiectelor de infrastructura, grant care a fost de regula de 10,000 - 30,000 EUR.

In acelasi timp, pentru contracte de milioane de eur asistenta tehnica pentru ministere, nimeni (din cunsotintele mele) nu a mai cerut nici o justificare/calcul a valorii contractului.

Raspuns Sorin Ionita:

Aveti foarte mare dreptate, ati picat pe un subiect foarte dureros. Componentele de asistenta tehnica au doua mari probleme: calitatea foarte inegala a serviciilor, in special pe partea de evaluare: foarte putine rapoarte de evaluare sunt facute cum trebuie si arata vreodata ceva. Sunt bani tocati numai pentru ca trebuie sa existe evaluari. A doua problema: supraestimarea costurilor. Dar, as spune, asta nu se intampla numai cu banii europeni, se intampla si cu bugetul Romaniei - portaluri care nu functioneaza, si altele. S-ar putea face ceva daca am reusi sa transparentizam proiectele de asistenta tehnica, insa datele relevante nu sunt publice. Toate rapoartele facute pe bani publici trebuie publicate a doua zi. Tot ce produc firmele de consultanta pentru autoritatile de management trebuie postate a doua zi, sa vedem daca sunt concluzii reale.