Pe 28 ianuarie, Comisia Europeana a propus realocarea a cinci miliarde euro din banii europeni necheltuiti din finantarea in 2008 a agriculturii europene, in cea mai mare parte pentru proiecte energetice ecologice, ferme eoliene offshore si dezvoltarea internetului in banda larga in zonele rurale (EurActiv 29/01/09).

Conform planurilor, o suma totala de 3,5 miliarde euro ar urma sa fie acordata proiectelor energetice ecologice, in timp ce 1 miliard ar urma sa sprijine dezvoltarea internetului in banda larga. Alte 500 milioane euro sunt alocate combaterii noilor provocari agricole cum ar fi schimbarile climatice, energia regenerabila, administrarea apelor si restructurarea sectorului produselor lactate.

Dar multe state au atacat propunerile Comisiei din mai multe considerente. Unele tari occidentale s-au plans ca au fost abandonate proiectele pentru „orase inteligente”, in timp ce Bulgaria, tara cea mai afectata de recenta criza a gazelor, a considerat ca alocarea resurselor financiare pentru aceasta problema este „anormal de mica” (EurActiv 04/02/09).

In afara altor probleme, mai exista inca dubii referitoare la sursa finantarii. Comisia a fost jenata de o decizie a oficiului juridic al Consiliului de avizare a excluderii posibilitatii de revizuire retroactiva a alocarilor din 2008.

Desi un purtator de cuvant al Comisiei a negat vehement existenta sa, EurActiv a obtinut versiunea revizuita a planului pentru „proiecte inteligente” caruia i s-au alocat cinci miliarde euro. Documentul arata clar ca un numar de tari vor primi o mai mare finantare decat a fost initial prevazuta, in timp ce proiectului Nabucco i se va aloca mai putin.

Propunerea initiala a proiectului Nabucco prevedea suma de 250 milioane euro. Suma nu includea finantarea constructiei gazoductului propriu-zis, ci reprezenta un mecanism de finantare a riscului in vederea obtinerii de imprumuturi de la banci in conditii mai avantajoase decat cele oferite pe piata.

Suma alocata proiectului Nabucco a fost astfel redusa la 200 milioane euro, in timp ce unele tari vor primi un mai mare sprijin financiar decat a fost prevazut initial. Bulgaria si Grecia vor primi 40 milioane in loc de 20 milioane euro pentru interconexiunea Haskovo-Komotini, in timp ce extinderea capacitatii de stocare gaze din Cehia va primi 35 milioane in loc de 25 milioane euro.

Infrastructura ce permite inversarea debitului de gaz in caz de intreruperi in 12 state UE va primi 75 milioane euro in loc de 20 milioane euro. In plus, Franta primeste mai multi bani (150 milioane in loc de 100 milioane euro) pentru intarirea retelei sale ca parte a unei axe Africa – Spania – Franta, iar o conexiune franco-belgiana va obtine 200 milioane euro in loc de 100 milioane euro, dupa cum se planificase initial.

Astfel se vor realiza un numar de alte noi proiecte: Interconexiunile de gazoduct Slovacia – Polonia, Ungaria – Croatia si Bulgaria – Romania, fiecare in valoare de 20 milioane euro. Gazoductul GALSI dintre Algeria si Italia va primi acum 100 milioane euro.

In total, interconexiunile gazoductelor vor beneficia de suma de 1,36 miliarde euro in loc de 1,025 miliarde euro. Interconexiunile de electricitate castiga si ele inca 10 milioane, pentru o interconexiune Malta – Italia, iar proiectele eoliene offshore inca 5 milioane euro pentru reteaua Marii Nordului.

Acest articol in engleza
Acest articol in franceza