Rezumatul intalnirii

• Criza economica pare a favoriza stanga
• Romania e parte dintr-un tablou mai mare, si e o parte importanta pentru ca sintem o tara mare.
• Insist sa schimbam regulile, sa schimbam sistemul. O lista cu Alina Mungiu-Pippidi si Monica Macovei si Elena Basescu nu spune nimic.
• Trebuie oameni care sa stea in Parlamentul European si sa stie ce vor.
• Sistemul meu ar da sanse acelor candidati care au ceva de spus relevant pentru publicul interesat.
• Deocamdata sistemul de liste inchise e suspect, iar pentru Elena Basescu e catastrofal - toata lumea o suspecteaza ca partidul dominat de tatal sau pune publicul in fata faptului implinit.
• A spune ca listele inchise favorizeaza femeile si trebuie sa le mentinem din acest motiv e ca si cum ai sustine ca Marea Adunare Nationala era mai buna decit parlamentul actual, pentru ca aveau cote de reprezentare.
• Nu e nevoie de o schimbare a tratatelor, pur si simplu se poate face la nivel politic. Iar curentul politic care cistiga cele mai multe voturi in PE ar spune sefilor de state: asta este candidatul nostru. Daca nu il propuneti pe el, Parlamentul va respinge orice alta propunere.
• Am identificat citeva teme care sint proprii Romaniei si pe care le putem si am inceput deja sa la punem pe agenda de la Bruxelles: romii ca minoritate europeana (am reusit sa punem tema pe agenda, alaturi de alte state, dar nu sa si comunitarizam politica), Republica Moldova si apropierea ei de UE, poate situatia la Marea Neagra.
• Dreapta noastra e mai degraba protectionista si pro-interventia statului.

EurActiv.ro: Ce sperati sa obtineti cu studiul "Alegeri europene cu adevarat democratice" lansat ieri domnule Ghinea?

Cristian Ghinea: In primul rind, sa lansam o idee, iar asta deja s-a intimplat. Oamenii imi spun mirati ca nici nu stiau ca ar putea alege nume din cadrul listei, pentru ca, avind si experienta noastra interna la alegerile de pina anul trecut, credeau ca listele sint blocate sau deloc. Acum afla ca exista diverse variante de vot pe lista, care le-ar putea da posibilitatea de a alege nume. Deci, am lansat ideea. Acum urmeaza sa vedem ce se intimpla. O sa trimitem raportul la europarlaentari si la parlamentarii de la Bucuresti, din comisiile de afaceri europene. Daca gasim pe cineva dispus sa propuna un proiect de lege, noi vom furniza expertiza, modele, pentru acel proiect de lege. Daca nu, vom viza ceva pe termen lung. Fara cooperare parlamentara nu se poate face nimic pentru aceste alegeri, dar pentru urmatoarele... eu cred ca vom vota in 2014 cu lista deschisa.

1. Felicitari Dle. Cristian Ghinea
Andra (16 Martie 2009 12:36)

pentru aceasta initiativa. Site-ul arata foarte bine, n-am citit tot, dar pare accesibil (adica nu foarte greu de inteles). CRPE este, inteleg eu, un fel de think tank la fel ca SAR, care poate doar propune lucruri care sa schimbe lucrurile in Romania, radical si rapid.

Ce nu inteleg eu este ce se intampla mai departe. Vreau sa spun ca, propunerea dvs. e foarte buna dar, in absenta unei mediatizari potrivite, exista riscul ca aceste lucruri sa ramana doar aspiratii - frumoase - dar mult prea indepartate.

Exista un paradox in aceste momente in Romania: romanilor li s-a spus cu insistenta ca: "nu mai exista societate civila", multa lume a preluat acest fals argument si s-a convins singura - fara sa verifice - iar apoi, a inceput sa-i convinga si pe altii ca-i adevarat.

Ori adevarul este ca paradoxal exista ong-uri, exista interes pentru participare publica - numai ca acestea sunt complet INTERZISE in televiziuni. Nu beneficiaza de niciun fel de mediatizare, si in aceste conditii, nimeni nu afla despre ele, nu le popularizeaza, nu le aduce pe "agenda" publica.

Altfel spus, daca nu te vezi - nu existi - iar daca nu existi politicienii se simt liberi sa ignore aspiratiile populatiei pentru ca sa si le poata impune PE ALE LOR.
Cu sprijinul televiziunilor, evident.
Votul propus de dvs. pare a fi foarte eficient.
Vine cu ceva ce ne dorim toti: schimbari radicale si rapide.

Dar care sunt sansele de a-i face pe politicieni sa dea atentie acestui lucru?

Altfel spus - cat timp ong-ul CRPE nu dispune de niciun sprijin mediatic, cum am putea sa va sustinem astfel incat sa-i facem pe politicieni sa ne asculte propunerile ?
Intrebarea pare putin copilareasca, dar cei care au promovat intens absenteismul la vot in ultimii ani au beneficiat de sprijin in toate televiziunile. In aceste conditii, propunerea dvs. deschide larg pentru populatie toate posibilitatile DE A ALEGE –
Populatia isi poate IMPUNE vointa chiar in interiorul partidelor pe care le sustin.
In aceste conditii nu credeti ca aceasta initiativa va fi boicotata de orice televiziune ?

Raspuns Cristian Ghinea:

Multumesc frumos. Este un think-tank care se va ocupa de politici europene, intr-un sens larg, pentru ca UE are ramificatii in plan interne in multe domenii. Ce se intimpla cu ideile? Depinde de noi, de energia si resursele pe care le putem investi. Daca va place ideea asta cu listele deschise la europarlamentare, noi cautam voluntari. Contactele se afla pe site, va asteptam.

Cit priveste presa, nu as vorbi despre faptul ca ONG-urile sint interzise. E drept, este greu sa comunici pe aceste teme si e din ce in ce mai greu odata cu tabloidizarea presei. Deocamdata eu sint multumit cu mediatizarea acestui prim raport. Ma basez foarte mult si pe presa de nisa, cum este EurActiv, publicul se diversifica si e tot mai greu sa atragi atentia publicului general. Dar eu cred in forta ideilor. Trebuie sa insisti si circumstantele iti vor fi favorabile. Eu de pilda, am tot tinut cu dintii de tema publicitatii de stat, am facut un proiect cu Centrul de Jurnalism Independent, si pina la urma s-a ajuns sa trecem o lege care sa reglementeze problema. Acum vad ca se modifica legea achizitiilor si afecteaza si prevederile respective, sper sa revina la decizie. Am facut paranteza asta ca sa va incurajez, pina la urma sintem o mina de oameni, fara baza politica, fara presa decit atunci cind ii atragem atentie, dar din cind in cind mai reusim sa influentam sau sau facem legi bune din idei bune

2. Parlamentul European
Bogdana (16 Martie 2009 12:32)

Cum se va modifica centrul de putere in Parlamentul European in functie de cine va iesi partid majoritar in Romania la europarlamentarele din iunie?

Ce parere aveti domnule Ghinea de numele candidatilor vehiculate pana acum pentru alegerile din iunie?

Care ar trebui sa fie profilul unui potential europarlamentar?

Raspuns Cristian Ghinea:

Romania e parte dintr-un tablou mai mare, si e o parte importanta pentru ca sintem o tara mare. Partidul Popular European a avut grupul cel mai mare in PE in ultimul mandat. Socialistii sint pe locul doi. Marimea grupului conteaza pentru cine are initiativa, de obicei acolo se negociaza pina cad sub masa, vorba lui Theodor Stolojan, dar fiind un grup mare, PPE putea sa faca aliante la dreapta lui sau cu liberalii. Acum, s-ar putea ca popularii sa piarda intiietatea. Criza economica pare a favoriza stinga, iar Conservatorii britanici tocmai au anuntat ca se retrag din grupul popular.

In acest conditii, romanii voteaza la scara europeana, voturile lor, la dreapta sau la stinga, alaturi de voturile de pe intreg continentul, vor duce pina la urma la o anumia pondere. Deci nu vom modifica noi centrul de putere in PE dar vom fi acolo. Pentru mine e un sentiment placut ca votul meu se transforma in formule de decizie in cel mai mare bloc economic mondial. Asa suna bine?

Despre numele vehiculate am pareri diferite. Si tocmai de aceea tot insist sa schimbam regulile, sa schimbam sistemul. O lista cu Alina Mungiu-Pippidi si Monica Macovei si Elena Basescu nu spune nimic. Nu vreau sa reiau argumentele, am scris aici parerea mea despre citiva candidati si despre domnisoara Basescu, inainte chiar sa aflu ca se pune problema candidaturii Alinei Mungiu, cu care am lucrat si pentru care as vota cu ochii inchisi. Deocamdata, ce inteleg eu este ca d-na Mungiu nu a dorit atit sa candideze cit sa `make a point` cum zic englezii, adica sa demonstreze ceva, sa arata ca ceva nu e cum ar trebui.

A treia intrebare: Sint de acord cu criterii enuntate de Alina Mungiu. in plus, cred ca ar trebui sa promita ca nu pleaca din post, am scris in raport ca avem 25% dintre cei alesi in 2007 care au renuntat la mandat, asta nu e bine. Trebuie oameni care sa stea acolo si sa stie ce vor. De aceea, ma gindesc sa fac un proiect, poate cu Euractiv.ro, dupa ce se stabilesc candidatii, sa le cerem sa scrie fiecare un proiect personal pentru PE, in ce comisie ar dori sa ajunga (desi asta depinde mai mult de grupul politic decit de ei, dar totusi, e bine sa aiba o idee), ce vor sa faca acolo, etc. Realist, cit depinde de un europarlamentar, daca imi spun ca vor sa puna UE sa elimine foametea din Africa in cinci ani nu ii cred.

3. si coana joitica?...
Alexa (16 Martie 2009 12:30)

Multe femei politician din Romania au preferat sa se inscrie pe listele pentru Parlamentul European, inclusiv pentru ca negocierile intre MEP sunt in mai mica masura aranjamente intre "baieti destepti". La nivel european femeile cu mandat de parlamentar au posibilitatea sa isi dovedeasca competenta, creand capitalul pentru o mai mare vizibilitate si implicit putere in Romania. Se stie ca votul de lista (insotit preferabil de cote intra-partid de reprezentare) favorizeaza obtinerea de mandate de catre femei. In ce masura schimbarea sistemului electoral in sensul propus de dvs. ar afecta sau imbunatati sansele femeilor de a obtine mandate de MEP?

Raspuns Cristian Ghinea:

`Se stie ca votul pe lista favorizeaza cotele pentru femei` e mai degraba un argument teoretic. Ar putea-o face, dar in Romania nu s-a intimplat. Sistemul meu ar da sanse acelor candidati care au ceva de spus relevant pentru publicul interesat. Alina Mungiu-Pippidi, Monica Macovei - de pilda. Apoi, daca Elena Basescu convinge publicul sa o puna mai sus pe lista, jos palaria. Deocamdata sistemul de liste inchise e suspect, iar pentru ea e catastrofal - toata lumea o suspecteaza ca partidul dominat de tatal sau pune publicul in fata faptului implinit.

Daca va uitati pe tabelul din raport, despre ce sistem are fiecare tara (si reamintesc aici ca doar 9 tari au liste blocate ca la noi, si 18 au felurite variante in care poti alege nume de pe liste) o sa vedeti ca tarile nordice care au de obicei mai multe femei in PE si peste tot in politica, au sisteme deschise. A spune ca listele inchise favorizeaza femeile si trebuie sa le mentinem din acest motiv e ca si cum ai sustine ca Marea Adunare Nationala era mai buna decit parlamentul actual, pentru ca aveau cote de reprezentare. Nu spun ca asta sugerati dvs, pur si simplu duc o idee la ultimele consecinte 

4. doresc sa stiu
I.S. (16 Martie 2009 12:16)

1. cum afecteaza rezultatul europarlamentarilor constituirea viitoarei comisii europene?

2. cum ar trebui sa arate un candidat bun al romaniei la aceste alegeri? ce trebuie el sa stapaneasca cel mai bine?

Raspuns Cristian Ghinea:

E o intreaga discutie aici. Sint doua chestiuni separate: desemnarea Presedintelui Comisiei si desemnararea Comisiei. Prima etapa: Presedintele Comisiei, formal este desemnat cu o majoritate calificata de catre sefii de state din Consiliul UE.

In ce priveste Parlamentul, este o poveste interesanta. Tratatul de la Maastricht spunea ca Presedintele CE este desemnat de catre Consiliu (in unanimitate pe atunci) si Parlamentul este consultat. Ce insemna asta in practica? Era vag. Asa ca Parlamentul European a votat o interpretare prin care spune ca aceasta consultare inseamna ca poate respinge sau accepta. Deci, PE a interpretat tratatul ca dindu-i un drept de veto practic. Unii sefi de guvern au spus, stati asa, nu era vorba de veto, nu se poate, ceva scintei au iesit.

Concluzia: urmatorul tratat, cel de la Amsterdam a recunoscut formal ca PE are drept de veto, spunand ca nominalizarea facuta de Consiliu trebuie aprobata de PE. Deci, logic, daca nu e aprobata, nominalizarea este respinsa.

Spun toate astea ca sa vedeti imaginea de ansamblu, cum pica aceste alegeri pentru PE in cadrul institutional mare. Odata cu tratatul de la Nisa (2003) nominalizarea din Consiliu nu se mai face cu unanimitate, ci prin majoritate calificata. Poate pare o chichita, dar acest element are potential revolutionar. Inainte, orice stat putea bloca nominalizarea, acum se poate face o majoritate politica. Asta deschide usa pentru o politica reala in UE.

Si s-a si intimplat in mod concret, Barroso nu a fost agreat de Franta. Dar Franta a fost depasita de o coalitie a celorlalte state mari. Drept urmare, Barroso a si pedepsit Franta, care a primit un portofoliu minor in prima varianta a Comisiei lui. Sper sa nu divagez si sa va para totusi interesant.

Simon Hix, un domn care mi-a fost profesor la Londra si un nume mare in domeniul studii UE, a scris anul trecut o carte in care propune pur si simplu ca partidele europene sa vina fiecare in campania electorala cu cite un candidat la presedintia Comisiei. Sa fie o campanie adevarata, la nivel european. Pentru asta, spune Hix, nu e nevoie de o schimbare a tratatelor, pur si simplu se poate face la nivel politic. Iar curentul politic care cistiga cele mai multe voturi in PE ar spune sefilor de state: asta este candidatul nostru. Daca nu il propuneti pe el, Parlamentul va respinge orice alta propunere.

Este o idee, s-ar putea sa ajungem curind acolo, pentru ca forta legitimarii directe a PE este mare. De altfel, grupul verzilor, partidul ecologic european, a facut deja asta la alegerile trecute, l-au propus pe Daniel Cohn-Bendit pentru sefia Comisiei. Oricum chiar si conditiile actuale, PE este foarte important. Dupa ce este desemnat Presedinele Comisiei (si vedeti ce complicat este, iar PE are drept de veto), urmeaza etapa a doua: desemnarea comisarilor.  Si aici rolul PE a crescut imens dupa Amsterdam si Nisa.

PE a fortat Comisia Santer sa demisioneze (pentru coruptie). Tot PE l-a fortat pe Barroso sa schimbe comisarul desemnat de Italia. PE devine un parlament propriu-zis care cenzureaza executivul UE. Deci, aceste alegeri conteaza. Votati.

5. european v romanesc
Irina (16 Martie 2009 12:02)

Stimate domnule Ghinea,

Intrebarile mele sunt urmatoarele:
- cum comentati valva facuta in jurul posibilei candidaturi a Elenei Basescu la europarlamentare; un astfel de "scandal" este util unei campanii electorale pentru un fotoliu la Strasbourg/Bruxelles?
- ce sanse sunt ca in campania electorala sa fie abordate teme EUROPENE, in locul temelor NATIONALE?
- care credeti ca sunt cele mai importante teme europene care nu ar trebui sa lispeasca din discursurile si, daca se poate, din lista de prioritati a candidatilor romani?
- care credeti ca sunt temele nationale care ar putea eclipsa, de fapt, agenda europeana a momentului?

Va multumesc!

Raspuns Cristian Ghinea:

Referitor la parerea mea despre candidatura Elenei Basescu va trimit din nou la articolul din Romania libera (unde scriu o rubrica in fiecare miercuri)

A doua intrebare: Putine sanse. Asa este peste tot, oamenii profita de aceste alegeri pentru a vota pe teme mai de interes pentru ei. Esential este insa ca politicienii sa stie care sint temele mari la Bruxelles, sa mearga acolo stiind despre ce vorbesc si cu un mandat de aici. Tocmai asta incercam, sa provocam societatea romaneasca la dezbatere, a.i. politicienii sa-si inteleaga mandatul, adica alegatorii.

 A 3-a intrebare: Ar trebui sa avem niste raspunsuri pentru dezbaterile mari: bugetul UE, reforma politicilor agricole, migratia. Dar sa avem si temele noastre. Eu am identificat citeva teme care sint proprii Romaniei si pe care le putem si am inceput deja sa la punem pe agenda de la Bruxelles: romii ca minoritate europeana (am reusit sa punem tema pe agenda, alaturi de alte state, dar nu sa si comunitarizam politica), Republica Moldova si apropierea ei de UE, poate situatia la Marea Neagra. Oricum, pozitiile pot sa difere, in functie de opinia politica, important sa stim care e dezbaterea.

A 4-a intrebare: azi e Mihaela Radulescu, miine e altceva. Glumesc. Agenda europeana isi face loc timid.

6. relevanta ideologiilor in PE
malina (16 Martie 2009 10:24)

ati comentat intr-un articol reluat pe site-ul CRPE despre retragerea conservatorilor britanici din grupul popularilor europeni. In ce masura credeti ca disconcordantele intre politicile la nivel national si cele la nivel european influenteaza acitvitatea europarlamentarilor romani, avand in vedere ca sunt, daca vreti \"conservatori acasa\" si \"socialisti\" in parlamentul European (cazul PNL) sau \"cam socialisti acasa\" si \"conservatori\" la PE 9cazul PDL). influenteaza superficialitatea doctrinara in vreun fel credibilitatea lor? capacitatea de a deveni o voce care este auzita macar, daca nu una care conteaza?

Raspuns Cristian Ghinea:

Exista inca un decalaj intre politica noastra si cea din Vest. Cauzele sint profunde si tin de structura sociala. Ce mi se pare mie flagrant este lipsa discursului capitalist la dreapta romaneasca si lipsa valorilor politice la stinga.

Ca sa fiu mai clar: Dreapta noastra e mai degraba protectionista si pro-interventia statului. Ma refer aici la PNL si la PDL. PNL a avut un guvern care a luat deficitul de la 1% si l-a dus la peste 5%. In acest timp, zona euro dominata de guverne de dreapta a redus de trei ori deficitul bugetar, incepind din 2003 incoace.

Asta inainte de criza. Acum ne-a lovit si pe ei si pe noi. Ei au de unde sa creasca cheltuielile, noi nu. Filozofia economica de dreapta a lipsit PNL-ului, care pur si simplu a crescut enorm cheltuielile, fara nicio reforma. De ce? Pentru ca nu stiu, nu se pricep. Mi-e frica de faptul ca si PDL va repeta modelul. De ce? Dreapta noastra este putin ramasa in urma, are valori economice trecute. Cit despre stinga, e chiar mai rau. Daca Marian Vanghelie facea declaratiile pe care le-a facut despre homosexuali in Anglia, Germania sau chiar in Spania ultracatolica pina acum 30 de ani, era dat afara din orice partid social-democrat.

La noi a fost o hahaiala generala. Avem social-democratie bisericoasa, nationalista. Bizara adica. Cine ma citeste regulat stie ca tot iau peste picior corectitudinea politica, nu gust deloc curentul. Dar e un compromis intre corectitudine politica si grobianism, iar stinga noastra politica e departe de ea. Ca sa va raspund direct, e un decalaj, dar vad ca recuperam: europarlamentarii nostri devin ecologisti frenetici cind ajung acolo, sau alte diverse orientari, in functie de comisia in care pica. Uneori e comic, dar este si asta o forma de a umple forma cu niste fond.

7. europarlamentari dezertori , europarlamentari fruntasi
maiinteresat (16 Martie 2009 08:49)

Care sunt cei mai buni europarlamentarii ai Romaniei? pe care ditnre cei alesi, in cotnextul i ncare vor fi din nou pe liste, ii vedeti facand cariera in PE?
cum comentati activitatea nationala a |dezertorilor|?

Raspuns Cristian Ghinea:

Cei mai buni sint cei care au reusit sa se remarce in cadrul grupului politic din care care fac parte. Cum scriu in raportul CRPE, e greu sa razbesti in grupul politic, care are o ierarhie stricta. Desi nu mi-e simpatic prin ceea ce spune, Adrian Severin pare ca se misca bine la socialisti. Am vazut o brosura editata de ALDE (grupul liberal) despre criza economica scrisa de Daniel Daianu, si nu e putin lucru sa fii vocea grupului pe un domeniu ca acesta. Chiar nu vrea sa dau sfaturi de vot, va puteti uita pe site-ul PE ce a facut fiecare europarlamentar si sa judecati singuri. E un exercitiu la care va incurajez, site-ul e si in romana.

8. intrebari
alma (16 Martie 2009 08:39)

- cat de "sexy" este Europa rurala pentru Romania si invers, Romania rurala pentru Europa? Cre credeti ca ar trebui sa fie pozitia Romaniei in ceea ce priveste reformarea CAP?

-in Republica Moldova vor fi alegeri in curand. RUsia a propus o solutie "rapida" pentru Transnistria. Care credeti ca ar trebui sa fie pozitia Romaniei in legatura cu Moldova?

Raspuns Cristian Ghinea:

Remarc ce intrebari `grele` imi pun cititorii, parca sint la o dezbatere academica. Poate de aceea ma si intind in raspunsuri, sper sa nu plictisesc. Am spus pe blogul CRPE ca UE este sexy si ca dorim sa probam asta, ca putem discuta interesant despre aceste subiect. Romania are 30% populatie rurala, dublu fata de media UE, e un record. Ce se intimpla cu aceasta populatie - are legatura cu reforma Politicii Agricole Comune (CAP, prescurtatea in engleza). Acolo sint doua tabere mari - una pro-subventii, reprezentata de Franta si una care doreste sa reduca treptat subventiile si sa se concentreze pe dezvoltare rurala.

Ce vrea Romania? Nu e foarte clar. Instintiv mai mult, guvernele noastre par a se orienta spre pozitia Frantei. E o greseala sau nu? Asta as dori sa vad dezbatut aici.

E clar ca avem nevoie disperata de fonduri pentru dezvoltare rurala, UE ar putea produce a treia modernizare a satului romanesc, una reusita de aceasta data, dupa cele incercate in interbelic si in comunism. In acelasi timp, daca vorbesti cu agricultorii, ei vor subventii. E nevoie aici de ceva studii serioase. Romania are de fapt doua agriculturi, total separate: una de subzistenta, alta de mari ferme, cu mii si zeci de mii de hectare. Ne lipseste o clasa de mijloc in agricultura, care este regula in Europa.

Daca va uitati pe statistici, noi avem fie ferme prea mici, fie enorme. Pentru cele de subzistenta, dimensiunea medie este de 2,5 hectare. Evident ca nu poti face profit, nu poti intretine o familie pe piata cu 2,5 hectare. Subventia pentru aceasta suprafata este de aproximativ 50 de euro / an de la UE, plus aceeasi suma de la guvernul de la Bucuresti. Va creste usor treptat in urmatorii ani, dar tot va fi prea putin pentru a face aceste ferme proftabile. Cu alte cuvinte, platim taranii nostri doar pentru a nu muri de foame, cu acesti bani nu poti scoate 30% din populatie din economia de subzistenta, mi-e teama ca mai degraba prelungim dependenta, hranim sperante.

In acelasi timp, exista fermele agro-industriale, enorme, facute cind pamintul era ieftin si unde subventiile chiar conteaza. Va dati seama ca, la cit are Culita Tarita subventia, inseamna sute de mii de euro, de pilda?

Unul dintre colegii mei a prezentat niste cifre la o conferinta anul trecut. 17% din banii de subventii au mers catre 790 de ferme mari. Asta in timp ce 50% dintre fermieri (tarani) au primit 3% din totalul fondurilor. Peste tot in UE, CAP are efecte perverse, ajuta mai degraba fermele industriale si contribuabilii se intreaba de ce trebuie sa plateasca pentru asta. Dar in Romania, data fiind prapastia dintre taranii care au putin pamint si fermele foarte mari, subventiile se distribuie si mai inechitabil. Acestea sint doar citeva idei, sper sa pornim o dezbatere si pe acest subiect.

A doua intrebare: Romania ar trebui sa sustina ca nu exista solutie rapida pt Transnistria si sa continue politica moderata de pina acum. Anul trecut, Ministerul nostru de Externe a pus in declaratia finala a unui Consiliu UE ideea ca daca Moldova va face anumite reforme va intra in linie dreapta pentru un acord care poate duce la aderare. A fost ceva simbolic, care sa transmita guvernului de la Chisinau ca usa e deschisa si ca Romania o tine deschisa, doar sa vrea si sa faca ce trebuie. Altfel, Romania ar trebui sa lucreze in aceasta directie indiferent de mofturile guvernului lui Voronin, acolo este o intreaga patura sociala / intelectuala / politica care se uita la UE cum ne uitam noi acum 10 ani. Trebuie sa sustinem aceasta speranta.

9. Parlamentul European
Dan (15 Martie 2009 23:56)

Domnule Ghinea,

De ce s-a redus numarul de europarlamentari romani de la 35 la 33?

Raspuns Cristian Ghinea:

Raspunsul scurt este pt ca asa scrie in tratatul de aderare din 2004: din 2009 avem 33. Cel lung este ca aderarea Romaniei si Bulgariei a facut ca PE sa depaseasca numarul maxim de membri prevazuti in tratate, asa ca acum se incearca revenirea la o anumita limita (oricum, sint foarte multi europarlamentari) Ca sa reduca de la 785 la 736, majoritatea statelor renunta la unul, doi sau mai multi. Deci, nu pierde doar Romania. Polonia pierde patru, Olanda doi la fel ca si noi, la fel si Ungaria. Bulgaria renunta si ea la unul.

De remarcat ca la intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona, Romania nu mai pierde si nici nu cistiga, raminem la 33. Alte tari, ba cistiga, ba pierd unul sau doi, in functie de cum s-a aplicat proportionalitatea inversa. Una peste alta, la rata de reprezentare (adica la citi locuitori pe cap de europarlamentari avem) sintem intre Polonia si Olanda, unde sintem si ca populatie reala, deci e ok.