Incheierea unui acord de imprumut cu Fondul Monetar International este un "rau necesar", el prezentand atat avantaje cat si dezavantaje, sunt de parere analistii financiari. Potrivit acestora, principalul aspect pozitiv este stabilizarea monedei nationale, partea negativa fiind repercusiunile asupra populatiei avand in vedere posibilitatea inghetarii salariilor, a pensiilor si reducerilor de personal. Suma pe care Romania ar putea sa o imprumute este intre 18 si 20 de miliarde de euro, dupa cum a declarat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.

Autoritatile statului insista sa sustina ca in urma incheierii unui acord cu FMI, nu vor creste cota unica de impozitare si nici TVA. Insa, vor fi alte conditii pe care Fondul le va impune in cadrul negocierilor, acestea vizand, in special, salariile bugetarilor. "Va fi lovit consumul la nivel sarac si mediu. Este posibil sa existe multa severitate in cheltuielile bugetare, sa nu mai poata fi majorate salariile nici macar la nivelul inflatiei. De asemenea, va fi avuta in vedere o scadere a numarului de angajati. Nu este exclusa nici inghetarea tuturor cheltuielilor de achizitii facute de institutii", a declarat pentru EurActiv.ro, Bogdan Baltazar, consultant financiar. Acesta sustine ca rambursarea sumei imprumutate se va face in functie de necesitati, "tragem o transa si apoi tragem alte transe in limitele nevoilor".

Dragos Pislaru: De ce contribuabilii trebuie sa acopere greselile bancilor?

Managerul General al GEA Strategy & Consulting, Dragos Pislaru, a afirmat ca imprumutul de la FMI este dedicat dezechilibelor macroeconomice. Premierul Emil Boc a declarat ca 2/3 din suma imprumutata de la FMI va merge la BNR, 1/3 va merge la Ministerul Finantelor iar din aceasta o parte va merge catre banci pentru relansarea creditarii. Dragos Pislaru sustine ca banii ar trebui sa ajunga indirect la banci in urma reducerii de catre BNR a rezervelor minime obligatorii. Pislaru crede ca premierul s-a referit la un pachet de imprumut care vine atat din partea FMI,  cat si a Comisiei Europeane si BERD. "Este imposibil ca banii de la FMI sa ajunga direct la banci. Insa, o parte din banii europeni ar putea fi indreptata catre banci. De asemenea, de la BERD care poate sa participe la acest pachet de imprumut", a precizat Pislaru. Acesta considera ca autoritatile ar trebui sa dezvaluie costul acestui imprumut. "Ma intereseaza sa stiu cat ar trebui sa suport din banii mei de contribuabil, daca o anumita suma s-ar duce catre banci. Cati bani se duc in sectorul privat? De ce contribuabilii trebuie sa acopere greselile bancilor? Ma intereseza costul pe care trebuie sa-l suporte generatiile viitoare", a afirmat Pislaru.  Cu toate acestea, el se declara in favoarea acordului cu FMI.

In opinia, analistului financiar, Ilie Serbanescu, Romania este obligata sa recurga la acest imprumut pentru a evita caderea leului. Insa, partea negativa este ca "rambursarea o va suporta contribuabilul". "Cum ar putea fi platita o suma care ajunge la 40% din buget? Din reduceri de salarii", sustine Serbanescu. In opinia acestuia, este un imprumut care va antrena alte imprumuturi pentru a plati suma de 20 de miliarde de euro.

Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) , Florin Pogonaru, considera ca autoritatile statului au facut o greseala in ceea ce priveste politica salariala."Trebuia sa ne gandim mai bine atunci cand s-au facut angajari masive de functionari publici ineficienti cu salarii foarte mari", a spus Pogonaru.Acesta spune un aspect pozitiv este ca statul se va imprumuta cu o dobanda mai mica decat cele practicate pe pietele finaciare. FMI a incheiat recent acorduri de imprumut cu Ungaria si Letonia, fiind stabilite dobanzi de 2,6%, respectiv 3,8%.

Claudia Pirvoiu