Intr-un interviu acordat Wall Street Journal, Jean-Claude Trichet a declarat ca in locul altor masuri, guvernele lumii trebuie sa se miste mai repede cu ceea ce au anuntat deja – referindu-se partial la intarzieri si dificultati ale planului american de salvare a bancilor amenintate de colaps.

Jean-Claude Trichet, presedinte al Bancii Centrale Europene, s-a adresat mediei intr-o conferinta de presa sustinuta la Frankfurt, Germania, pe 5 martie. Europa si Statele Unite ar trebui „acum, pe cat de eficient si rapid posibil, sa faca ceea ce au hotarat,” a aratat Trichet, seful politicii monetare ale unei economii inferioare ca marime doar celei americane. „Nimic nu va functiona cu adevarat pana ce sectorul financiar nu revine la normal pentru a oferi o baza durabila. Despre buget as spune exact acelasi lucru. S-au luat deciziile; acestea sunt foarte importante. Sa ne apucam de treaba! Implementarea si plata rapida reprezinta lucrurile de care avem nevoie.”

Statele Unite sperasera sa poata obtine de la guvernele lumii aprobarea pachetelor de stimulare economica similare planului american in valoare de 787 miliarde dolari cu ocazia unei intalniri G20 de la Londra in data de 2 aprilie. Liderii europeni, care s-au angajat sa contribuie cu jumatate din aceasta suma, au respins acum 10 zile aceasta idee, prin preparativele pentru summit ale ministrilor de finante si secretarului american al Trezoreriei, Timothy Geithner.

Comentariile lui Trichet care tin partea guvernelor europene sunt semnificative in mod deosebit intrucat acesta a criticat uneori politicile lor fiscale sau de alta natura. El este totodata un pastrator de temut al independentei politice a bancii si a respins periodic apelurile guvernelor prin care acestea cereau bancii sa faca mai mult pentru o mai mare expansiune a sa.

Previziunile economice arata ca economia globala se contracta

Cum previziunile economice arata ca economia globala se contracta in acest an pentru prima oara in ultimii 60 ani, guvernele lumii, de la cel chinez pana la cel britanic, au pregatit planuri masive de redresare. Dar planul administratiei Obama de redresare a sectorului financiar american a inaintat succesiv din toamna anului trecut, stanjenit partial de opozitia politica fata de costurile uriase ale salvarii economice si acum, prin bonificatiile platite directorilor executivi ai corporatiilor financiare. Pachetele de stimulare financiara din alte tari au fost anuntate dar nu au fost inca implementate. Cel mai recent plan german in valoare de 50 miliarde euro (68 miliarde dolari) include reduceri ale impozitului pe venit si reduceri fiscale care intra in vigoare de la 1 iulie.

Multi economisti americani si altii din sectorul privat au cerut autoritatilor europene sa fie mai insistente in combaterea unei recesiuni care ameninta sa fie mai puternica decat cea din Statele Unite. „Luand ca exemplu masurile combinate ale guvernului american si Fed, Statele Unite au avut o conduita mai stimulativa in repunerea in miscare a economiei sale,” sustine James Nixon, economist al filialei londoneze a Société Générale. „Eforturile europene au fost, sa zicem, modeste in comparatie cu cele americane.” El face un apel la Germania, cea mai mare economie europeana, sa cheltuie mai mult si sa capete un deficit mai mare pentru a ajuta la cresterea cererii pentru exporturile vecinilor, cerand in acelasi timp BCE sa sustina cumpararea de debit guvernamental asa cum face Federal Reserve in Statele Unite.

„De ambele parti ale Atlanticului, ceea ce s-a facut pe partea fiscala corespunde gravitatii situatiei”

Trichet a sugerat ca banca nu va face aceasta miscare, desi este singura banca centrala importanta care nu are un asemenea program. El a prezentat apararea lipsita de scuze ca raspuns al capitalelor europene adresat Statelor Unite. „De ambele parti ale Atlanticului, ceea ce s-a facut pe partea fiscala corespunde gravitatii situatiei,” a declarat intr-un dialog avut vineri in biroul sau apropiat de varful turnului de otel si sticla al BCE. Totodata a mai precizat ca „disputele sterile si contraproductive” asupra diferitelor luari de pozitie au fost rezolvate.

Departamentul Trezoreriei americane a refuzat sa faca vreun comentariu

Liderii europeni disputa intre ele masura potrivit careia statele mai generoase din punct de vedere social sa ofere un tampon care sa contracareze cresterile fiscale sporite. Trichet a mai avertizat asupra faptului ca in eventualitatea in care guvernele intra prea mult pe rosu, miscarea poate avea efect contrar pe termen lung asupra ratelor dobanzii si pot diminua increderea publica.

„Pentru a fi eficienti in recastigarea increderii, trebuie sa demonstram ca se iau masurile potrivite imediat si cu indrazneala”, a afirmat Trichet. „Dar in acelasi timp, trebuie sa dam asigurari oamenilor ca avem si o strategie de iesire din impas.”

Recesiunea economica din cele 16 natiuni care au aceeasi moneda, euro, se adanceste. Economia s-a contractat cu 5,8% anualizat in ultimul trimestru din 2008, cel mai mare regres al tarilor din zona euro de la ultimul razboi mondial. Fondul Monetar International a prevazut saptamana trecuta scaderea economica din zona euro cu 3,2% in acest an, in comparatie cu scaderea de 2,6% inregistrata in Statele Unite.

Trichet, al carui mandat BCE de opt ani se incheie in 2011, a prevazut ca masurile guvernamentale eficiente ar putea ajuta economia globala sa ajunga la o revenire moderata in 2010. Dar despre 2009 acesta a mentionat ca va fi „foarte, foarte dificil.”

Recesiunea ar putea fi foarte dura in Irlanda si Spania

Recesiunea ar putea fi foarte dura in Irlanda si Spania, unde se inregistreaza explozii imobiliare, dar si in tari cu o mare datorie externa ca Italia si Grecia. Inainte ca acestea sa adopte euro, tarile cu lipsa mare de lichiditati puteau creste competitivitatea prin devalorizarea monedei lor. Fara aceasta optiune, acestea vor trebui sa reduca salariile si alte costuri in timp ce economiile lor aluneca.

Guvernul irlandez se asteapta la o recesiune de 6,5% in acest an dupa o puternica expansiune in ultima decada. Dar deficitul sau bugetar este proiectat pana la aproape 10% din produsul intern brut, iar guvernul intentioneaza sa creasca impozitul pe venit si nu numai incepand cu aprilie. In Grecia, care are un deficit de 3,7% din PIB, guvernul a anuntat saptamana trecuta inghetarea salariilor pentru cei aproape jumatate de milion de angajati din sectorul public si cresteri ale impozitelor pentru cei care castiga peste 60.000 euro (82.000 dolari).

Trichet a precizat ca in tarile unde costurile ridicate au adus o lipsa de atractivitate a lor, s-a cerut reducerea costurilor chiar fara existenta crizei intrucat acestea isi pierd competitivitatea.

Trichet a sugerat imperios ca BCE sa nu urmeze exemplul Federal Reserve sau Bancii Angliei prin cumpararea de obligatiuni guvernamentale pentru eliberarea creditului. Fed a precizat saptamana trecuta ca va cumpara obligatiuni de Trezorerie pe termen lung in valoare de 300 miliarde dolari.

BCE a luat masuri neconventionale pentru a pastra afluxul de fonduri catre bancile din zona euro. In octombrie anul trecut, BCE le-a oferit imprumuturi neliminate la rate fixe ale dobanzii pentru perioade de pana la sase luni.

Trichet a mentionat ca finantarea din sectorul privat al zonei euro vine de la banci – nu din pietele de obligatiuni ca in Statele Unite – si a facut aluzie la faptul ca BCE pregateste noi programe de ajutorare a bancilor. Totodata el a sugerat ca achizitionarea de mijloace fixe guvernamentale nu s-ar potrivi cu sistemul financiar al zonei euro. Trichet a mai sugerat ca BCE este in acelasi timp circumspecta in privinta unui „amestec de responsabilitati” intre banca centrala si ministerele de finante ale celor 16 tari din zona euro care ar rezulta din cumpararea debitelor guvernamentale.

Seful BCE a reafirmat ca BCE ar putea sa mai coboare rata dobanzii. BCE si-a redus rata politicii pana la 1,5%, cea mai mica din istoria de zece ani a bancii centrale, de la 4,25% cat era in octombrie. Totusi aceasta ramane cu mult peste ratele oficiale apropiate de zero din Statele Unite si Marea Britanie. Pietele financiare sconteaza o reducere de cel putin 0,25% la urmatoarea intalnire a BCE din 2 aprilie.

Trichet a sugerat ca orice comparatie intre ratele dobanzii este neavenita, adaugand ca „nu este vorba de vreo cursa”. El a remarcat ca masurile BCE au adus unele rate ale dobanzii de pe piata zonei euro sub ratele echivalente din Statele Unite.

Sursa: Wall Street Journal