"Impactul crizei economice internationale asupra noilor state membre din Uniunea Europeana s-a dovedit a fi mult mai sever decat se anticipa in urma cu cateva luni. Cele mai noi estimari indica un declin al PIB in UE 10 de ordinul a 2,9% in 2009, urmat de o crestere de 0,3% in 2010. Aceste estimari raman foarte incerte deoarece depind, la randul lor, de estimari referitoare la punctul de cotitura al recesiunii si de cresterea economica a principalilor parteneri comerciali, in special a celor din Uniunea Europeana", se arata in ultimul raport economic publicat de Banca mondiala si dedicat noilor state membre din Uniunea Europeana.

Impactul diferentiat al crizei

Raportul atrage, insa, atentia asupra unor factori care explica impactul diferentiat al crizei asupra noilor state membre ale Uniunii Europene, informeaza Agerpres.

Un prim factor este accesul redus la finantare externa, in conditiile in care necesitatile de finantare externa sunt mai mici pentru tarile care au un deficit de cont curent mai mic de 10% din PIB (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia) si mai mari pentru tarile care au inregistrat un deficit de cont curent mai mare de 10% din PIB (tarile baltice, Bulgaria si Romania).

Un al doilea factor care explica impactul diferentiat al crizei asupra UE 10 este starea in care se afla sistemul bancar. Bancile internationale, in special din tarile membre UE, joaca un rol foarte important in noile state membre si comportamentul acestor banci in actualul context este cel care determina in mare parte disponibilitatea creditului si stabilitatea sistemului bancar in UE 10. La randul sau, acest comportament depinde de nevoile de refinantare ale bancilor mama, stimulentele vizand reducerea gradului de indatorare in actualul context de criza si riscurile crescute care vin din partea ajustarilor cursului de schimb si a declinului macroeconomic.

Un al treilea factor de diferentiere este tipul de curs de schimb. Exista doua tari (Slovacia si Slovenia) care s-au alaturat mecanismului ERM (exchange rate mechanism) si, deci, au renuntat la posibilitatea de a face ajustari ale cursului de schimb si de a putea avea o politica monetara independenta. Exista tari cu un regim de curs fix (Estonia, Lituania si Bulgaria) si economii cu un curs flotant (Cehia, Ungaria, Polonia si Romania). Raportul Bancii mondiale subliniaza ca tarile care au un regim flotant au inregistrat o depreciere brusca a cursului de schimb pe parcursul crizei financiare.

Romania va inregistra o contractie a PIB de 2% in 2009

Produsul intern brut al Romaniei va inregistra in acest an o contractie de 2%, dupa o crestere de 7,1% in 2008, pentru a reveni in teritoriul pozitiv in 2010, cand va inregistra o crestere de 1%, urmata de o crestere de 3% in 2011.

Economiile statelor din UE 10 se vor contracta cu 3% in 2009

Statele UE 10 sunt in recesiune, iar activitatea economica va inregistra un declin de 3% anul acesta si va atinge aproximativ 0% in 2010, rata somajului urmand sa creasca de la 6,5% in 2008 la 10,4% in 2010, sau de la trei la cinci milioane de persoane, se mai arata in raportul BM citat.

Criza a afectat pietele financiare din regiunea UE 10 din cauza ingrijorarilor referitoare la efectele indirecte negative asupra bancilor cu probleme din EU15 (statele din zona euro) si a expunerii la vulnerabilitatile de pe pietele interne.

Viabilitatea bancilor din Uniunea Europeana este esentiala pentru pietele financiare din UE10. Conform previziunilor economice ale Comisiei Europene din mai 2009, bancile din zona euro au creante in valoare de aproximativ 950 miliarde de euro in UE 10 si alte state europene emergente, aproximativ patru cincimi din totalul creantelor externe.

Incertitudini economice si financiare imense

Expunerea transfrontaliera a acestor banci la regiunea UE 10 se ridica la aproximativ 70% din produsul intern brut al Austriei. Expunerea bancilor din Europa occidentala la pietele din statele baltice, Romania, Ungaria si Bulgaria a efectuat presiuni si asupra rezultatelor financiare inregistrate de aceste banci in tara lor de origine. In mod fericit, filialele bancilor straine si-au mentinut semnificativ expunerea, iar riscul pentru bancile mama a scazut. Totusi, o deteriorare suplimentara a perspectivei economice ar putea schimba aceasta situatie. Sectorul corporatist din UE 10 are nevoie de o refinantare externa semnificativa, in timp ce piata interna ofera prea putine surse alternative de finantare.

Lichiditatile bancilor sunt semnificative acum, datorita in special injectiilor masive de capital ale bancilor centrale. Dar institutiile de credit inca se confrunta cu incertitudini economice si financiare imense. Acest fapt este semnificativ pentru statele UE 10, care au piete interbancare interne mai putin dezvoltate. In randul statelor UE 10 ale caror date sunt disponibile, ratele interbancare s-au micsorat in Bulgaria, Cehia si Lituania. Volatilitatea ramane ridicata, iar lichiditatea bancilor este limitata in unele state.

Scaderea intrarilor de capital

Criza financiara a redus fluxurile de capital in regiunea UE 10. Conform tendintelor generale de pe pietele emergente, intrarile totale brute de numerar catre statele baltice, Bulgaria, Polonia, Romania si Slovacia (tarile emergente din UE 10) s-au contractat de la aproximativ 6 miliarde de dolari in trimestrul trei 2008 la 2 miliarde de dolari in ultimul trimestru 2008, si la 1,5 miliarde de dolari in primul trimestru 2009.

Declinul fluxurilor de capital a afectat si rezervele oficiale nete ale regiunii UE 10. Intre septembrie 2008 si februarie 2009, rezervele Romaniei au scazut cu 1,6 miliarde de euro, iar ale Bulgariei au scazut cu aproape 3 miliarde de euro din cauza reducerii cerintelor pentru rezerve si a cresterii cheltuielilor guvernamentale la sfarsitul anului trecut.

Declin al investitiilor straine directe

Criza financiara a dus la prabusirea investitiilor straine directe in regiunea UE 10. Incetinirea cresterii a afectat profitabilitatea majoritatii companiilor multinationale, iar inasprirea conditiilor de creditare si scaderea cererii pe plan mondial vor limita capacitatea si dorinta de extindere a companiilor multinationale.

In 2008, investitiile straine directe au crescut in Romania si Ungaria cu peste 1% din PIB. In primele doua luni din 2009, investitiile straine directe au avut o evolutie pozitiva in Romania, Ungaria si Lituania, dar au scazut in ritm anual cu aproape 30% in Bulgaria si Polonia, si cu mai mult de jumatate in Cehia, Estonia si Letonia.

Exista unele semne de redresare a pietelor bursiere in intreaga lume, dar este dificil de apreciat daca aceste indicii semnalizeaza si o reintoarcere la cresterea economica.

Sursa: Afacerea (CCIB)