Silviu Matei de la CSOP, companie care a desfasurat cel mai recent sondaj TNS privind intentia de prezenta la vot, spune ca romanilor nu le este clar de ce ar trebui sa mearga la vot. El este de acord ca estimarea de 30% a prezentei facuta in urma sondajului ar putea fi optimista.

Matei atrage atentia asupra intentiei foarte scazute de a vota a tinerilor: 15% dintre barbatii pana in 24 de ani si 13% dintre femei spun ca vor vota pe 7 iunie.

Jaap Werner, ambasadorul Olandei la Bucuresti, spune ca Uniunea Europeana nu este un produs usor de "vandut", in majoritatea statelor UE. Parlamentul European este si mai greu de "vandut", in conditiile in care majoritatea cetatenilor olandezi nu stiu ce fac europarlamentarii, stiind in schimb ca PE are doua sedii intre care sunt mutate lunar sute de persoane si "camioane de hartii."

Impresia olandezilor despre UE este, potrivit ambasadorului Werner, a unei birocratii excesive care se amesteca prea mult in viata lor de zi cu zi. Desi peste 70% dintre olandezi spun ca se simt 'europeni', 64% dintre ei au spus 'nu' la referendumul pentru Tratatul Constitutional si 75% nu stiu multe despre UE si cauta informatii.

Werner spune ca, pentru cei mai multi olandezi, Uniunea Europeana inseamna dezbateri pe teme precum mediu, schimbari climatice, politici din diverse domenii. "Rezultatele tangibile sunt cele care conving oamenii."

Tinerii olandezi voteaza in proportie de 64% in functie de optiunile lor legate de mediu, spune ambasadorul. El crede ca alegerile pentru PE ar trebui sa prezinte un stimulent in plus pentru tineri: "Tanara generatie ar trebui sa isi dea seama ca are sansa de a da forma nu numai viitorului Romaniei, ci si celui al Uniunii Europene."

Si analistul Andi Lazescu este de parere ca UE este un "produs" complicat, "care se adreseaza mai mult mintii decat inimii", acest lucru ducand rareori la entuziasm. "Ne lipseste dezbaterea pe tema tipului de Uniune pe care ne-o dorim", mai spune Lazescu, care crede ca o dezbatere despre lucrurile fundamentale ar reusi sa produca emotii.

Ambasadorul olandez este de acord ca acest tip de dezbatere lipseste dar avertizeaza ca nu este momentul inceperii ei, existand riscul evolutiei catre discutii institutionale, acestea fiind cele care au dus la rezultatele referendumurilor din Franta si Olanda.

Lazescu, pe de alta parte, afirma ca evaluarile cantitative ale prestatiei deputatilor din PE sunt lipsite de sens: Nu prin numarul prezentelor si al interventiilor se evalueaza activitatea europarlamentarilor, ci prin pozitiile acestora.

"Politica europeana nu se poate face golind-o de continut ideologic," subliniaza Lazescu si spune ca fara acest continut, "nu e de mirare ca dezbaterea nu atrage."

Ambasadorul Danemarcei la Bucuresti, Ulrik Helweg-Larsen, remarca un contrast intre tara sa si Romania: daca Danemarca trimite si in PE depuutati eurosceptici, in Romania nu exista nici un partid vizibil care sa se manifeste in acest sens. "Ar fi in interesul dezbaterii sa existe partide care sa puna la indoiala anumite chestiuni, cum ar fi viteza integrarii", spune Larsen.

Potrivit lui Nicuae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, exista teme europene importante, care pot indemna la solidaritate si atitudine pro-europeana: "Importante sunt schimbarile climatice, criza economica, securitatea energetica, terorismul international. Toate pot fi mai usor gestionate printr-un efort european decat printr-unul al fiecarui stat membru, cu atat mai mult in cazul statelor care au aderat recent."

"Aceasta mana intinsa de statele membre unul altuia reprezinta un motiv ca cetateanul sa mearga la vot si in special cetateanul roman, si el cetatean european," a mai spus Idu.

El vede in votul pentru PE unul de tip plebiscitar, prin care romanii isi manifesta atitudinea fata de UE: " Apartenenta la UE inseamna ca un sistem pe care ni l-am dorit va dainui in Romania."

A.L.

[EurActiv.ro]

Link:
HotNews.ro - Ambasadorul Olandei: In Romania s-au facut eforturi maxime pentru a avea o campanie pentru europene cat mai confuza