Esec politic vs. succes organizatoric

Oficialii cehi au spus pentru EurActiv.cz ca "presedintia a esuat in promovarea succesului sau partial". Pe de alta parte, din punct de vedere tehnic a fost bine organizata, iar expertii stabiliti la Bruxelles merita toata lauda pentru munca facuta, spun ei.

Mai mult, o larga majoritate a oficialilor de la Praga consimt ca presedintia ceha a administrat relativ bine provocari precum criza gazului pe fondul conflictului dintre Rusia si Ucrania, criza economica mondiala si conflictul israeliano-palestinian.

Din perspectiva Cehiei, vina ii revine presedintelui francez, Nicolas Sarkozy pentru eforturile "subversive" intitiate pentru solutionarea acestor probleme, si, in special, pentru vizita facuta in Orientul Mijlociu, fapt ce a subminat eforturile de mediere intreprinse in paralel de presedintia ceha. De altfel, cu putin timp inainte ca Praga sa preia stafeta presedintiei UE de la Paris, presedintele Vaclav Klaus a acuzat direct Franta ca incearca sa zadarniceasca noul rol al Cehiei.

Dinspre Franta insa, problema rezida in slabiciunea diplomatiei cehe care de fapt i-a permis presedintelui francez sa iasa in fata si sa-l intalneasca, la 1 inauarie 2009, pe ministrul israelian de externe la acea vreme, Tzipoi Livni, cu ocazia altor evenimente desfasurate in zona.

Oficialii francezi nu au cautat sa ascunda greutatile pe care le-au intampinat in lucrul cu cehii. Nicolas Sarkozy insusi s-a lansat in critici voalate la adresa ex-premierului ceh Mirek Topolanek si inceputului tumultuos al presedintiei cehe. Adresandu-se jurnalistilor cu ocazia summitului UE din iunie, Sarkozy nu a ratat ocazia sa spuna ca actualul premier interimar al Cehiei, Jan Fischer, a facut treaba buna la presedintia UE. "Nu-mi amintesc nimic bun facut inainte. In definitv, presedintia ceha se incheie cu bine", a adaugat el.

Potrivit fostului ministru pentru afaceri europene de la Praga, Alexandr Vondra, Cehia are meritul de a fi reusit sa-i aduca pe rusi si ucrainieni la masa negocierilor pe timpul crizei gazului din ianuarie. In opinia sa, guvernul ceh a reusit sa evite o catastrofa cu implicatii la nivelul intregului bloc comunitar.

Pe de alta parte, profesorul Zdenek Kavan de la departamentul de relatii internationale al Universitatii Sussex din Marea Britanie a minimizat succesul Cehiei in problema gazului rusesc. El sustine ca solutia gasita a fost una temporara si, in plus, nu se vede vreun progres in sensul imbunatatirii sigurantei energetice a UE.

Toate aceste episoade au fost, insa, eclipsate de caderea guvernului minoritar de centru dreapta in martie 2009, fapt ce a afectat serios reputatia presedintiei cehe.

Glume proaste

Opera de arta "Entropa" a fost un alt proiect prin care presedintia ceha a UE a reusit sa socheze. Creatie a artistului ceh David Cerny, lucrarea care s-a vrut o demascare a prejudecatilor europene la nivelul tarilor membre, a fost expusa mai multe saptamani in holul cladirii Consiliului ca simbol al presedintiei UE.

Bulgaria a protestat oficial, la acea vreme, fata de lucrarea in care teritoriul bulgar era acoperit cu toalete turcesti.

"Cehii vor ramane in amintirea europenilor ca fiind cei care se tin de glume in loc sa gasasca solutii la criza econimica", a comentat profesorul Zdenek Kavan.

Lista poate continua cu o afirmatie a fostului premier Mirek Topolanek, facuta cu ocazia prezentarii prioritatilor presedintiei cehe in Parlamentul European, la 14 ianuarie 2009. El a reusit sa agite spiritele in sala, sugerand ca Tratatul de la Nisa este mai bun decat cel de la Lisabona pe care-l promoveaza liderii europeni.

De altfel, cateva luni mai tarziu, partidul liberal (ODS) condus de Topolanek s-a aliat unui grup din noul legilativ european care se vrea anti - Tratatul Lisabona.

Ce spun tarile din Europa Centrala si de Est

Polonia, cel mai mare stat membru din Europa de Est, si-a aratat constant ingrijorarea ca modul in care Praga a administrat presedintia semestriala a UE ar putea afecta imaginea Europei Centrale si de Est. Acum ca mandatul guvernului ceh se apropie de sfarsit, Varsovia preferea sa vada partea plina a paharului. Mai precis, proiectele energetice si Parteneriatul Estic in cazul carora Praga a reusit sa faca "o treaba buna".

Ca parte a fostei Cehoslovacii, Slovacia a fost in mod particular interesata sa pastreze relatii stranse cu vecinii sai pe parcursul presedintiei cehe a UE. Prin urmare, Slovacia a imbratisat Parteneriatul Estic si a sustinut guvernul de la Praga in demersurile facute in domeniul securitatii energetice.

Eduard Kukan, fost ministru de externe al Slovaciei si actual europarlamentar, s-a arat insa, profund dezamagit de presedintia ceha a UE. "Este o mare dezamagire ca politicienii cehi nu au putut sa-si amane problemele cateva luni. Cred ca au actionat iresponsabil fata de tara lor", a spus el, referindu-se la colpasul guvernului ceh la jumatatea mandatului sau.

Ungaria a sustinut si ea Praga la carma UE. Budapesta nu a criticat caderea guvernului ceh. Ba mai mult, a preferat o pozitie rezervata, in contextul in care noul premier ungar a fost desemnat in aceeasi zi cu premierul interimar al Cehiei, Jan Fischer.

In ceea ce priveste Germania, nimeni nu s-a aratat incantat de situatia haotica din Republica Ceha. Berlinul si Praga au mentinut, de altfel, o stransa cooperare pe parcursul ultimelor luni, in pofida tuturor problemelor existente.

Cel mai dezamagit de colapsul guvernului de la Praga a fost chiar ambasadorul ceh la Berlin, Mr Rudolf Jindrak. "Ma tem ca, din nefericire, acest eveniment va ramane pentru totdeauna in istoria europeana. Cu toate acestea, ne-am indeplinit agenda destul de bine", a spus el.

Articolul complet in engleza