• Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.

Laura Stefan este coordonator anticoruptie la Societatea Academica Romana. Este absolventa unui Master of Law la Cambridge University. A ocupat functia de director in Ministerul Justitiei in timpul mandatului Monicai Macovei, si a participat la adoptarea si implementarea strategiei anti-coruptie.

Laura Andrei este judecator si vicepresedinte al Tribunalului Bucuresti din anul 2004. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si Colegiul Franco-Roman cu specializarea in Dreptul Afacerilor.

Mentionari din raport:

• Continuarea monitorizarii pe justitie din cauza progreselor insuficiente, in ciuda adoptatii codurilor,
• Critici aduse Parlamentului pentru blocarea anchetelor penale sau aprecierea activitatii DNA,
• Informatii care au aparut si in evaluarea precedenta - raportul din vara anului 2008 - a Bruxelles-ului.

Cum comentati raportul?

Raspuns Laura Stefan:

Raportul Comisiei Europene confirma atat progresele pe care le-am remarcat in investigarea faptelor de coruptiei, dar si blocajele din justitia romaneasca atunci cand se pune problema judecarii acestor probleme in instanta.

Raportul este o analiza la rece si corecta a tuturor factorilor implicati in reforma justitiei si lupota impotriva coruptiei subliiniind negativ, asa cum ne asteptam, refuzul parlamentului de a aviza inceperea inceperii  urmaririi penale in cazul domnului Mitrea si al domnului Nastase si neadoptarea legii care ar fi eliminat suspendarea judecarii cauzelor atunci cand se invoca exceptia de neconstitutionalitate.

Aceste mecanism este utilizat in acest moment in mod abuziv pentru a se obtine amanari repetate in vazul dosarelor de mare coruptie.

Se noteaza de asemenea cu ingrijorare problemele de resusrse umane din sistemul judiciar, facandu-se referire la lipsa unei strategii coprehensive care sa rezolve diferentele de incarcatura dintre procurorii si judecatorii de la diversele parchete si instante.

Se arata de asemenea ca propunerile procurorului general de rezolvare a acestei situatii prin luarea unor pozitii de la nivelul Curtilor de Apel si transferarea lor la nivelul tribunalelor si judecatoriilor nu au fost sustinute de ministerul Justitiei si de CSM.

In ceea ce priveste codurile se atrage atentia asupra lipsei unei evaluari de impact care sa arate care vor fi efectele implementarii practice.

Cu privire la Agentia Nationala de Integritate pe langa datele statistice privind activitatea acesteia, sunt prezentate si scandalurile in care Agentia a fost implicata in ultima perioada si tensiunea care exista intre ANI si CNI.

In ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, autoritatile romane sunt felicitate pentru numirea in functia conducerii DNA si de asemenea pentru continuarea investigatiilor nepartizane in cazurile de coruptie la nivel inalt.

Este criticat Parlamentul pentru blocarea dosarului fostului prim-ministru Adrian Nastase, este critica practica sine die in judecarea dosarelor la nivel inalt si se exprima ingrijorari cu privire la tentativele de abrogare a legii 78 pe 2008 care sta la baza activitatii DNA.

In ceea ce priveste coruptia la nivel local, se arat ca strategiile adoptate pana in acest moment, nu au indicatori de evaluare masurabili si ca persista problemele legate de coruptie in administratia publica, sectorul se sanatate, politie si educatie.

Raportul arata ca decizia in ceea ce priveste presedintele inaltei curti de casatie si justitie (care se va lua in toamna) este una cruciala pentru reforma sistemului judiciar in Romania. De persoana care va ocupa aceasta functie, vor depinde transparenta si modernizarea sistemului.

Raspuns Laura Andrei:

Consider ca raportul CE este un instrument important de lucru pentru factorii de decizie insarcinati cu reformarea sistemului judiciar. Raportul subliniaza atat progresele facute, cat si unele deficiente, cu indicarea unor posibile directii de urmat pentru adancirea procesului de schimbare a institutiilor judiciare. Remarc in mod deosebit modul in care in raport se retine faptul ca modificarea rapida a legislatiei, promovarea unor OG in domenii importante de lucru creaza premisele pentru o practica neunitara in instante. Aprecierea legata de tergiversarea solutionarii cauzelor datorata posibilitatii de a recurge la o serie de mijloace procedurale - exceptii de neconstitutionalitate, exceptii de nelegalitate, etc - este reala, o mare parte din intarzierile intervenite in solutionarea cauzelor datorandu-se modului abuziv in care unele parti din dosar isi exercita drepturile procesuale.

Nu pot insa sa nu subliniez faptul ca, din punctul meu de vedere, o responsabilizare unica a magistratilor pentru tergiversarea cauzelor nu poate fi primita si ma refere aici in principal la modul in care au fost analizate procedurile aflate in curs in fata instantelor de judecata in dosare instrumentate de DNA. Si in aceste dosare, ca si in toate celelalte pricini, sunt speculate de catre inculpati posibilitati oferite de lege si ma refer aici exact la tipurile de exceptii mai sus invocate. De asemenea, as vrea sa remarc faptul ca in raport se abordeaza obiectiv situatia deficitului de personal cu care instantele se confrunta, iar stabilirea unei politici coerente de incadrare a schemelor de personal pentru instante si parchete ar trebui sa reprezinte un obiectiv prioritar atat pentru Ministerul Justitiei, cat si pentru Consiliul Superior al Magistraturii.  Din aceasta perspectiva apreciez ca transformarea sistemului judiciar intr-o prioritate este esentiala in acest moment pentru Romania ca stat de drept. O asemenea abordare nu ar trebui sa se datoreze in mod esential faptului ca Romania este pe mai departe monitorizata in acest domeniu, ci unei constientizari a importantei sociale a justitiei.

Raspuns Laura Stefan:

Problema principala a Romaniei este incoerenta politicilor publice in domeniul restituirilor proprietatii. Oscilam de-a lungul timpului intre restituirea in natura, compensarea baneasca si in aceasta ultima lege promovata de Partidul Conservator, da un castig de cauza chiarisilor (unii dintre ei de lux) care au achizitionat imobilele de la stat in detrimentul fostilor proprietari.

Problema proprietatii din perspectiva Uniunii Europene tine de zona de competenta nationala a fiecarui stat. Ceea ce se asteapta de la Romania este sa rezolve aceasta problema intr-un termen rezonabil de o maniera unitara. Aceste ezitari in politicile publice privind restituirea proprietatii, pot sa duca la noi sanctiuni din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Raspuns Laura Stefan:

Eforturile Coalitiei Opriti Codurile (la care presupun ca va referiti) au fost construite in jurul necesitatii unor discutii aprofundate in societatea romaneasca privind noile coduri. In acest tip de discutii fiecare este liber sa isi exprime opinia cu privire la solutia pe care o considera cea mai potrivita pe diverse domenii.

Am explicat la o alta intrebare de ce consider ca scaderea pedepselor pentru fapte de coruptie ar fi extrem de riscanta in contextul romanesc. Aceeasi ingrijorare o gasiti si in ultimul raport de tara pe care-l discutam astazi.

Cercetarea la care faceti referire nu a fost realizata de organizatia neguvernamentala pe care o reprezint si consider ca cei care au realizat respectiva analiza, sunt mai in masura sa explice cum s-a ajuns la rezultatele pe care le citati si cat de relevante sunt acestea, in functie de metodologia utilizata, in dezbaterea noului Cod Penal.

Raspuns Laura Andrei:

As vrea sa subliniez faptul ca existenta societatii civile si a ONG-urilor ca un factor activ in societatea romaneasca reprezinta o implicare pozitiva si de esenta a unui stat democratic. Nu de putine ori actiunile demarate de ONG-uri au condus la identificarea unor probleme reale si la determinarea factorilor de decizie in sesnul de a adopta masuri clare si concrete de remediere. De aceea, nu as comenta in niciun fel modalitatea in care diverse organizatii au inteles sa-si exprime punctele de vedere legate de o serie de acte normative. Ceea ce vreau sa punctez este necesitatea exprimarii libere intr-un stat de drept si a posibilitatii oricarei persoane de a-si prezenta argumentele in orice subiect de importanta sociala.

Noile coduri reprezinta un pas important in reformarea sistemului judiciar si faptul ca s-a reusit adoptarea Codului Civil si a Codului Penal a fost apreciat pozitiv in raportul Comisiei. Cu siguranta ca modalitatile in care legiuitorul a inteles sa protejeze o serie de valori sociale prin dispozitiile noului Cod Penal va genera dispute in doctrina, dar si in societatea civila. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca pentru fiecare inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni instantele vor avea in vedere atat circumstante atenuante, cat si circumstante agravante, astfel incat cunatumul pedepsei aplicate nu are cum sa fie identic atunci cand vorbim de mai multi faptuitori.

Prevederile noului coduri s-au aflat in discutia practicienilor mult timp, Ministerul Justitiei centralizand propunerile si comentariile acestora. Nu e mai putin adevarat insa ca sunt necesare studii de impact cu privire la consecintele intrarii in vigoare ale noilor acte normative, iar din acest punct de vedere raportul Comisiei este foarte clar. Este absolut vital sa se realizeze o analiza bazata pe realitatile din parchete si instante pentru ca noile coduri aduc modificari structurale ce ne vor conduce cu siguranta la vechile discutii legate de deficitul de personal si de lipsa unor dotari minime in instante.

Raspuns Laura Stefan:

Legea 78/2000 transpune in legislatia romaneasca obligatiile asumate prin Conventia ONU privind coruptia si o serie de directive europene privind protectia intereselor financiare ale comunitatilor europene.

La momentul la care a fost adoptata criticii sai de astazi o prezentau UE ca pe o dovada certa de modernizare a cadrului legal romanesc de combatere a coruptiei politice la nivel inalt.

Astazi, cand avem un nr semnificativ de dosare instrumentate pe baza acestei legi, diversi oameni politici incearca sa o abroge. Aceasta practica a fost sesizata si de Comisia Europeana in ultimul sau raport, Comisia subliniind faptul ca stabilitatea cadrului legislativ si institutional privind coruptia la nivel inalt e esentiala pentru indeplinirea de catre Romania a obligatiilor asumate in cadrul mecanismului de cooperare si verificare.

Abrogarea acestei legi ar avea ca efect o serie de achitari in dosarele de coruptie la nivel inalt care implica politicieni si importanti oameni de afaceri. Este esential ca aceasta lege sa ramana in vigoare.

Raspuns Laura Andrei:

Asa cum am raspuns si mai sus magistratii sunt chemati sa aplice toate legile asa cum ele au adoptate de puterea legislativa. Sa nu uitam insa ca legea 78/2000 a venit sa realizeze la momentul respectiv o armonizare a legilatiei interne, cu principiile si intrumentele aplicate deja in spatiul european.

Rapuns Laura Andrei:

1. In prezent, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii si al Ministerului Justitiei se lucreaza la un act normativ prin care sa se poata angaja raspunderea magistratilor din perspectiva asigurarii unei responsabilizari mai puternice a corpului magistratilor. Cu siguranta in scurt timp CSM va aduce la cunostinta publicului principiile acestei legi, astfel incat fiecare cetatean sa poata sa fie informat. Apreciez insa ca instituirea unei asemenea raspunderi trebuie sa tina cont de specificul muncii judecatorului, iar conditiile de aplicare a unor responsabilitati pecuniare sa fie circumscrise clar unor conditii enuntate fara echivoc in lege.

2. Incheierea oricarui contract de concesiune sau de vanzare-cumparare se va realiza cu respectarea legilatiei specifice in materie. De aceea, cred ca ar fi util pentru dumneavoastra sa studiati actele normative care reglementeaza contractul de concesiune pentru a va putea edifica relativ la persoanele ce pot angaja, cu producerea de efecte juridice, statul roman in decizii de acest gen.

 3. Orice persoana care incalca legea - si nu ma refer aici in mod particular la nicio persoana fizica sau juridica - va raspunde in fata organelor de cercetare penala/instantelor competente.

Raspuns Laura Stefan

Articolul la care faceti referire a analizat proiectul de Cod Penal care a fost transmis de catre Ministerul Justitiei catre Parlament la inceputul acestui an. Spre deosebire de varianta anterioara aflata pe site-ul Ministerului Justitiei, acest proiect scadea considerabil pedepsele la infractiunile de coruptie si infractiunile se serviciu. Din aceasta varianta trimisa lipsea agravarea pedepselor in cazul producerii unor consecinte extrem de grave.

Articolul 309 la care va referiti a fost introdus de catre Parlament in urma interventiei ong-urilor si a magistratilor. Este foarte problematic sa acceptam decizia de scadere a pedepselor pentru faptele de coruptiei in conditiile in care in Romania acest fenomen este mult mai larg raspandit decat in celelalte tari ale UE si in conditiile in care procesele se finalizeaza intr-un termen foarte indelungat in instanta. Pentru aceasta este nevoie ca termenele de prescriptie (care se calculeaza plecand de la limita maxima a pedepsei prevazuta de lege) sa fie suficienta pentru a permite finalizarea acestor dosare.

Gravitatea acestor infractiuni este foarte mare daca ne gandim la sumele de bani de ordinul milioanelor de euro uneori, care in loc sa ajunga in infrastructura sau in sectorul de sanatate ajung in buzunarelor catorva persoane bine conectate politic.

Actiunea magistratilor privind sporurile, care culmineaza in aceste zile cu o greva a judecatorilor, este foarte greu de acceptat la nivel social intr-o perioada de criza economica. Mai ales dupa decizia Curtii Constitutionale care consfiinteste faptul ca judecatorii nu pot sa isi mareasca singuri salariile prin decizii judecatoresti, inversunarea sistemului judiciar care solicita aceste mariri salariale cu orice pret este nedreapta din perspectiva celorlalte categorii profesionale.

Exista grave probleme care tin de subfinantarea sistemului judiciar despre care nu se vorbeste pentru ca singurele discutii pe aceasta tema se refera la drepturile salariale.

Lipsa fondurilor pentru reparatii capitale la unele instante si parchete conduce la obligarea magistratilor si a justitiabililor sa isi desfasoare activitatea in cladiri cu risc mare de accidente.

De asemenea, lipsa banilor de citatii pune instantele in imposibilitatea de a-si desfasura activitatea. acestae sunt doar cateva exemple unde subfinantarea cronica a sistemului isi face simtita prezenta, iar conducerea discutiei exclusiv pe zona acordarii de sporuri de catre magistrati si pentru magistrati, este contraproductiva, mai ales pentru cei din sistemul judiciar.

In ceea ce priveste blamarea corpului magistratilor in ansamblu, cred ca aceasta este o greseala, ca mai toate generalizarile. Exista cu siguranta, si numerosi judecatori si procurori care muncesc mult, dar din pacate, la opinia publica ajung mult mai facil constantele revendicari salariale.

Raspuns Laura Andrei:

In conditiile in care se pare ca nu va sunt cunoscute dispozitiile speciale de procedura in materia contenciosului administrativ, precizez ca tot ce reprezinta solicitare adresata instantei de judecata pentru suspendarea efectelor unui act administrativ atacat se va judeca in termene foarte scurte, termenele de 24 de ore, 48 de ore, 10 zile, etc, fiind stabilite fara echivoc in legile speciale. Abordarea dvs. este eronata, paralela facuta cu procedurile penale nefiind aplicabila in domeniul dreptului administrativ. Ca atare, nu este vorba de lipsa unei etici profesionale, ci de respectarea stricta de catre judecatorii cauzelor de contencios administrativ a termenelor prevazute de lege. In ceea ce priveste responsabilitatea judecatorilor am aratat mai sus ca se lucreaza in prezent la un act normativ in acest sens.

Afirmatiile dvs. legate de sistemul corupt al justitiei sunt lipsite de un suport clar, fiind mai mult decat notoriu ca in ultimii 4 ani au existat doar 3-4 cauze privind magistrati trimisi in judecata oentru acte de coruptie, multe dintre procedurile judiciare fiind in curs. Ca atare, a vorbi despre coruptia a cateva mii de magistrati fara dovada existentei unui numar important de hotarari definitive de condamnare este absolut neproductiv.

Este adevarat insa ca legislatia Romaniei este stufoasa, ca exista o inflatie de acte normative care genereaza o instabilitate a sistemului judiciar si o practica neunitara, cu consecinta unei lipse de incredere a populatiei in corpul magistratilor.

7. Adrian Nastase
Adrian (21 Iulie 2009 22:31)

Poate fi judecat Adrian Nastase de un tribunal dintr-o alta tara (europeana)?

Reformulare: cum pot fi convinsi parlamentarii sa lase justitia romana sa lucreze? cum se poate flexibiliza notiunea de "imunitate parlamentara", asa incat sa nu impiedice actul de justitie, ci sa se limiteze la a impiedica abuzurile?

Raspuns Laura Stefan:

Un raspuns scurt la intrebarea dumneavoastra este ca Adrian Nastase este o problema romaneasca care trebuie rezolvata in Romania de catre sistemul judiciar romanesc cu concursul (din ce in ce mai improbabil) Parlamentului. In acest caz nu vorbim despre imunitate parlamentara, ci despre imunitate ministeriala.

In genere, imunitatea ministeriala protejeaza ocupantul scaunului ministerial pe durata mandatului. Dupa terminarea mandatului, fostul ministru redevine o persoana obisnuita care trebuie sa dea socoteala pentru deciziile luate. In lipsa acestui mecanism, este de neconceput un sistem de raspundere edficient in cazul ministrilor.

In Romania ministrii sunt protejati pe viata pentru faptele comise in calitate de ministru. De aceea se ajunge ca oamenii politici anchetati sa incerce sa foloseasca Parlamentul ca scut perpetuu in calea anchetelor penale. Acest comportament nu a scapat nici analizei Comisiei Europene in ultimul raport, Comisia notand ca procedurile parlamentare sunt foarte lungi, duratele variind de la un dosar la altul intre 4 si 10 luni. Observati ca desi in acest moment doar dosarul domnului Nastase se mai afla blocat in Parlament, Comisia Europeana noteaza cu ingrijorare atitudinea ezitanta a legislativului de la Bucuresti cu privire la acest aspect.

Blocarea anumitor dosare in Parlament, genereaza un cost urias pentru Romania ca tara in schimbul protectiei unor indivizi acuzati de fapte grave de coruptie.