Purtatorul de cuvant al Comisiei a spus, in prezentarea raportului:
"Exista un avant de reforma in ambele tari, la nivel tehnic, dar trebuie sustinut de vointa politica."

"Structurile necesare exista acum, dar implementarea este fragila, mai ales din cauza presiunilor politice."

"Comisia crede ca e necesar ca Mecanismul de Cooperare si Verificare sa continue. MCV va fi evaluat printr-un nou raport, in vara viitoare."

"Nu exista nici o legatura directa, factuala intre MCV si Schengen," a raspuns purtatorul de cuvant al Comisiei unei intrebari puse de EurActiv.com.

Comisia a apreciat adoptarea Codurilor, faptul ca DNA a mentinut directia buna, dar a criticat faptul ca eforturile sunt fragmentate iar "procesul de reforma este uneori suprapolitizat," potrivit purtatorului de cuvant.

Acesta a mai aratat ca exista "prea multe amendamente legislative si ordonante de urgenta, de aceea nu e surprinzator ca jurispredenta este uneori contradictorie."

Raportul are 21 de recomandari in Bulgaria si 16 recomandari pentru Romania.

Cateva exemple din cele 16 recomandari:
- Adoptarea codurilor de procedura si facilitarea in vigoare a tuturor celor 4 coduri.
- Asigurarea ca procedurile de acuzare a fostilor si actualilor demnitari functioneaza.
- Asigurarea unei politici de resurse umane in cadrul tribunalelor.
- Monitorizarea cazurilor de coruptie la nivel inalt.

Iata cele mai importante pasaje din raportul CE, selectate de redactia EurActiv.ro (intertitlurile ne apartin):

Au fost intreprinse o serie de masuri cu caracter practic si legislativ si s-a dat un nou impuls continuarii procesului de reforma. Cu toate acestea, schimbarile efectuate nu au dus inca la obtinerea de rezultate practice pentru cetatenii romani. In plus, aceasta dorinta de continuare a reformei nu este insotita de un angajament neechivoc al partidelor politice. Parlamentul, in special, ar trebui sa ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar si eradicarea coruptiei.

Personalul din tribunale

A fost adoptata o noua strategie a gestionarii resurselor umane pentru sistemul
judiciar, insa situatia privind resursele umane in acest domeniu continua sa reprezinte
o provocare pentru Romania din punct de vedere al costurilor bugetare, al recrutarii
de personal calificat si al infrastructurii de sprijin. In ciuda acestor dificultati, au fost
intreprinse unele masuri in ceea ce priveste situatia personalului din cadrul
instantelor si al parchetelor de la nivel local, insa sunt necesare imbunatatiri
suplimentare.

Parlamentul - o frana

Procedura Parlamentului Romaniei privind cererea de deschidere a anchetelor in ceea
ce priveste fostii ministri nu pare a fi nici uniforma, nici rapida. De la ultimul raport,
Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei in patru cazuri, insa a refuzat sa aprobe
deschiderea anchetei in alte doua cazuri. In unul dintre acestea doua, membrul
respectiv al Parlamentului si-a dat demisia, facand astfel posibila inceperea urmaririi
penale, in timp ce in ceea ce priveste cel de al doilea caz Parlamentul a respins
cererea, motivand ca este inadmisibila. Este important ca Parlamentul sa isi arate
angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt.

Fara salvagdare

Comisia considera, pe baza evaluarii de mai sus, ca nu
sunt indeplinite conditiile pentru activarea clauzelor de salvgardare.

Pana cand MCV? Pe termen lung!

Este deja cel de-al treilea an de existenta a MCV. Acesta nu a fost introdus pentru o
perioada fixa, intrucat ar trebui sa se renunte la acesta numai in momentul in care vor
fi fost indeplinite satisfacator toate obiectivele de referinta. Este clar ca indeplinirea
acestora este o sarcina pe termen lung: de exemplu, eliminarea cauzelor profunde ale
coruptiei va necesita timp. Schimbarile radicale necesare nu pot proveni decat din
interiorul societatii romanesti.

Cele 16 recomandari

Comisia invita Romania sa intreprinda actiuni in urmatoarele domenii:

In ceea ce priveste noile coduri:

• sa efectueze o evaluare amanuntita a impactului celor patru coduri asupra
functionarii sistemului judiciar si asupra organizarii instantelor si parchetelor si sa
cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor in aplicare;
• sa realizeze o consultatie publica cu privire la Codul de procedura civila si la
Codul de procedura penala si sa le adopte cat mai curand;
• sa faciliteze intrarea rapida in vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei
legi de punere in aplicare care sa asigure coerenta cadrului legislativ.

In ceea ce priveste reforma sistemului judiciar:

• sa puna in aplicare, in ceea ce priveste resursele umane, o abordare flexibila,
bazata pe prioritati, concretizata pe termen scurt prin luarea de masuri de urgenta,
precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele
(inclusiv efectuarea de transferuri intre grade de jurisdictie diferite), prin
transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducand manageri
de instanta si, pe termen mediu si lung, prin elaborarea unei scheme de personal
adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulari si previziuni in
ceea ce priveste numirile, transferurile de personal, detasarile si pensionarile;
• sa consolideze transparenta si raspunderea Consiliului Superior al Magistraturii,
inclusiv prin asumarea de catre Consiliu a responsabilitatii care ii revine, si anume
de a avea o abordare mai proactiva in privinta recrutarilor, a promovarilor, a
masurilor disciplinare, a transferurilor de personal si a detasarilor si prin
publicarea hotararilor motivate ale Consiliului intr-un format clar si accesibil.
In ceea ce priveste unificarea jurisprudentei:
• sa intreprinda masurile adecvate ca urmare a recomandarilor Grupului de lucru
privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie;
• sa consolideze rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in unificarea jurisprudentei,
inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplica in cazul recursurilor, in
vederea interpretarii si aplicarii legii in mod coerent, precum si prin elaborarea de
orientari privind pedepsele pentru infractiunile de coruptie.

In ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt:

• sa asigure faptul ca procedura prin care se permite inceperea urmaririi penale care
vizeaza membri ai Parlamentului care sunt fosti si actuali membri ai Guvernului
este aplicata uniform si rapid de catre Parlamentul Romaniei;
• sa monitorizeze eficienta sistemului judiciar in ceea ce priveste judecarea
cazurilor de coruptie la nivel inalt;
• sa asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea coruptiei la nivel inalt,
inclusiv in contextul noilor coduri;
• sa adopte o lege care sa prevada eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci
cand se invoca exceptii de neconstitutionalitate.
In ceea ce priveste activitatile Agentiei Nationale de Integritate:
• sa continue sa obtina rezultate in ceea ce priveste verificarea averilor, a
incompatibilitatilor si a conflictelor de interese;
• sa asigure faptul ca organismele judiciare si disciplinare intreprind in timp util
masurile adecvate in ceea ce priveste cauzele inaintate de ANI referitoare la averi
nejustificate, la incompatibilitati si la conflicte de interese.

In ceea ce priveste combaterea coruptiei de la nivel local:

• sa urmareasca imbunatatirea coordonarii strategiei nationale anticoruptie, pentru a
permite o mai buna identificare a punctelor vulnerabile si a domeniilor care
prezinta riscuri, astfel incat sa fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate
nivelurile;
• sa continue punerea in aplicare a strategiilor locale elaborate de catre procuratura,
adaptate la necesitatile locale, si sa asigure o mai mare eficacitate a acestora;
• sa accelereze intreprinderea de masuri de prevenire a coruptiei in sectoarele
vulnerabile, organismele centrale si cele locale coordonandu-se in acest sens.

Perspective

Prezentul raport demonstreaza faptul ca Guvernul a prezentat propuneri importante
de reforma si ca rezultatele pozitive obtinute de procuratura incep sa fie insotite de
actiuni din partea sistemului judiciar. In Romania s-a dat din nou impuls realizarii
reformei, adaugandu-se noi rezultate la cele incluse in raportul din iulie 2008 al
Comisiei. Cu toate acestea, pentru ca Romania sa poata demonstra obtinerea de
progrese sustinute, procesul reformei sistemului judiciar nu ar trebui politizat. Este
necesar un consens al tuturor actorilor implicati pentru a permite sistemului judiciar
sa functioneze independent, astfel incat sa se desfasoare anchete impartiale ale
cazurilor de coruptie, care sa duca la hotarari rapide si eficace.

[EurActiv.ro]