Studiu dupa alegerile din Moldova: Patru scenarii pesimiste si cum pot fi ele evitate Vecinii europeni Extindere UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Extindere UE > Vecinii europeni > Studiu dupa alegerile din Moldova: Patru scenarii pesimiste si cum pot fi ele evitate

Studiu dupa alegerile din Moldova: Patru scenarii pesimiste si cum pot fi ele evitate

Publicat: 6 August 2009 @ 15:19

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) da publicitatii analiza-avertisment Alegeri in Republica Moldova: Patru scenarii pesimiste si cum pot fi ele evitate. Expertul afiliat al CRPE, Florin Nita, analizat cum poate evolua blocajul politic de la Chisinau. In conditiile in care ambele tabere sunt lipsite de majoritatea necesara pentru a alege presedintele, partidele liberale si stanga moderata trebuie sa actioneze coerent si unitar, atat in ce priveste preluarea puterii cat si intr-o eventuala guvernare, care se anunta oricum foarte dificila.

Cele patru scenarii analizate de Florin Nita sunt:

1. Zimbrul reformator. Guvern fara Partidul Comunistilor

Partidele din opozitie formeaza o coalitie parlamentara si numesc propriul candidat ca presedinte al Parlamentului. Reusesc sa convinga cativa parlamentari comunisti sa treaca de partea lor, oferindu-le, la schimb, functii in comisiile importante din parlament. Voturile comunistilor “transfugi” ajuta la alegerea unui nou presedinte si a unui nou prim-ministru din randurile opozitiei. Acest guvern elimina vizele pentru cetatenii romani si incepe, cu sprijinul Bucurestiului, negocierea unui nou acord de Asociere UE – RM. Criza economic se anunta dificila, cu un deficit bugetar de peste 12% si o scadere drastic a PIB-ului. Sprijinul financiar modest oferit de UE nu acopera nevoile, iar Rusia incepe in plina iarna o politica agresiva de pedepsire a noii guvernari prin sicanarea livrarii de gaze. Partidele care guverneaza au disensiuni majore si guvernul se prabuseste.

2. Zimbrul impaciuitor. Larga coalitie de guvernare

Partidul Comunistilor este unit si nu negociaza decat “in bloc”. Comunistii ajung la un compromis politic cu partidele din opozitie pentru formarea unei largi coalitii de guvernare. Comunistilor le revine functia de presedinte, iar partidelor de opozitie functia de prim-ministru, in persoana lui Marian Lupu. In ciuda declaratiilor de deschidere politica fata de Romania si UE, noul guvern nu recurge la schimbari fundamentale in relatia cu acestea.

Se acorda totusi agrementul pentru un nou ambasador roman. Inceperea negocierilor unui Acord de Asociere UE-RM este amanata de catre Bruxelles, pana la inregistrarea de progrese in domeniul reformelor politice si economice, politica promovata de guvern fata de NATO este mai degraba una de neutralitate, dar se agreeaza, in schimb, un acord de parteneriat strategic cu Federatia Rusa. Dosarul transnistrean nu inregistreaza nici un progres.

Lipsa de progrese in apropierea fata de UE si NATO creeaza tensiuni puternice in coalitia de guvernare, deoarece nu sunt respectate promisiunile pre-electorale ale partidelor pro-europene. Tensiunile sunt amplificate de faptul ca, in ciuda incheierii de acorduri de imprumut cu Comisia Europeana si institutiile financiare internationale, noul guvern este incapabil sa promoveze reformele economice si legislative impuse de acestea, ceea ce determina amanarea transferului transelor de imprumut. Guvernul este confruntat cu o scadere de mai mult de 10% a PIB-ului pe anul 2009, cu deficit bugetar de peste 12%, cu scaderea masiva a investitiilor straine directe si a nivelului remitentelor. Comunistii incearca sa transfere vina pentru esecurile guvernarii asupra primului ministru si a partidelor pro-europene, care nu sunt dispuse la compromis. Pe fondul saraciei, guvernul reformist Lupu devine din ce in ce mai nepopular in randul cetatenilor moldoveni, care doresc alegeri anticipate. Politicile populiste promovate de comunisti determina cresterea in sondaje a popularitatii lor, ceea ce ii face sa iasa de la guvernare. Pe fondul presiunii opiniei publice si al tensiunilor din partidele pro-europene, guvernul isi da demisia, parlamentul se dizolva si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate. Comunistii castiga majoritatea mandatelor din parlament, ceea ce le da posibilitatea sa numeasca presedintele si sa formeze singuri noul guvern.

3. Zimbrul conservator. Voronin si Lupu

Partidul Comunistilor se aliaza cu Partidul Democrat condus de Marian Lupu, care devine presedinte al Republicii Moldova. Orientarea politica este clar pro-rusa, cu aproape nici o schimbare in politica Chisinaului fata de UE si Romania. Republica Moldova se deschide din ce in ce mai mult integrarii politice si economice cu statele CSI. Reformele politice stagneaza, pe cand cele economice, sprijinite financiar de Federatia Rusa, dar si de imprumuturile institutiilor financiare internationale, asigura stabilizarea economiei. Iesirea din recesiune la nivel regional antreneaza si iesirea in ritm lent, dar sigur, din recesiune si a economiei moldovene, lucru pentru care comunistii isi asuma tot meritul. Sprijinul electoratului pentru comunisti se consolideaza, pe cand partidele de opozitie sunt fragmentate si nu mai reusesc sa se constituie intr-o alternativa credibila la guvernare.Dosarul transnistrean nu inregistreaza insa niciun progres.

4. Zimbrul indecis. Blocaj si alegeri anticipate

Atat opozitia cat si comunistii raman uniti in procesul de negocieri, dar pozitiile lor sunt ireconciliabile. Se decide organizarea de noi alegeri anticipate care nu vor putea avea loc, insa, conform constitutiei Republicii Moldova, decat in 2010. Vladimir Voronin si guvernul Zinaida Greceanii isi continua interimatul, in timp ce opozitia si-ar putea folosi majoritatea parlamentara pentru a legifera. In lipsa unui guvern puternic care sa promoveze reforme economice urgente, situatia economica si financiara a Republicii Moldova devine foarte grava. Nici Comisia Europeana si nici institutiile financiare internationale nu vor sa negocieze vreun acord de imprumut cu un guvern interimar. Federatia Rusa este singura dispusa sa ofere ajutor financiar, creand astfel imaginea de unic salvator al Republicii Moldova. Dosarul transnistrean nu inregistreaza insa niciun progres.

Pentru a evita aceste scenarii, studiul recomanda:
- Partidele de opozitie sa ramana unite si sa isi respecta promisiunile de a nu se coaliza cu Partidul Comunistilor.
- Partidele de opozitie sa aiba un program de guvernare coerent, care se bazeaza pe elemente clare de consens in domeniul politicilor economice, sociale si al politicii externe.
- UE si Romania sa fie gata sa ofere sprijin economic, financiar si politic masiv unui guvern condus de partidele de opozitie.
- Pentru a rezolva criza constitutionala in acest an, partidele politice ar trebui sa ajunga la un compromis privind modificarea modului de alegere a Presedintelui, astfel incat acesta sa poata fi ales in mod direct de catre cetatenii moldoveni.

- Studiul integral

Sursa: CRPE