De ce au iesit Germania si Franta din recesiune si cat de solida e cresterea? Macroeconomie Business & Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Business & Jobs > Macroeconomie > De ce au iesit Germania si Franta din recesiune si cat de solida e cresterea?

De ce au iesit Germania si Franta din recesiune si cat de solida e cresterea?

Publicat: 17 August 2009 @ 15:04

Analistii si marile institutii de presa europene incearca sa gaseasca motivele pentru care Germania si Franta au iesit din recesiune. Multi pun la indoiala posibilitatea ca modesta crestere economica sa fie sustinuta in perioada urmatoare.

Foto: lenzwatch.co.za

BBC se intreaba de ce economiile Germaniei si Frantei au dat primele semne de revenire, si nu cea britanica, pe care analistii o considerau foarte flexibila. Unul dintre raspunsuri ar fi ca sectorul financiar insular este mult mai mare decat cel al rivalelor continentale, de unde si impactul mai mare al restrangerii creditarii. Germania si Franta au avut si ele probleme in sectorul bancar dar nu au trebuit sa intervina atat de mult pentru sustinerea bancilor.

BBC mai noteaza si faptul ca Germania este "inima producatoare de bunuri" a Europei, bazandu-se pe exporturi pentru a-si sustine cresterea economica. De aceea, caderea economica a Germaniei a fost mai mare fata de cea a Marii Britanii, atunci cand comertul mondial a intrat in criza. Iar atunci cand acesta a inceput sa-si revina, producatorii germani de bunuri au inceput rapid sa-si refaca stocurile. De asemenea, revenirea cererii interne a jucat un rol important.

Franta si Germania au beneficiat si de ceea ce economistii numesc stabilizatoare automate: sistemele lor de securitate sociala sunt mai generoase decat cele din Marea Britanie si au oferit sprijin mai mult consumatorilor.

Interventia directa a statului german pare sa fi dat rezultate cel putin intr-o anumita privinta: schema de innoire a parcului auto (de tip "Rabla") pare sa fi reusit sa readuca la viata sectorul productiei de automobile. BBC compara dimensiunea acestei scheme, care in Germania a atins valoarea de 5 miliarde de euro, de aproape 15 ori mai mare decat in Marea Britanie. Britanicii au investit insa foarte mult in sectorul bancar. Nu doar mai mult decat Franta si Germania ci mai mult decat toate tarile G20.

BBC are si vesti proaste: economistii arata ca in Germania si Franta s-a inregistrat cel mult o cerere modesta si nu exclud posibilitatea cresterii negative in urmatoarele trimestre. Guvernele nu vor putea sa-si sustina economiile la nesfarsit, astfel incat programele de stimulare vor trebui sa se incheie, iar somajul continua sa creasca, indicand fragilitatea revenirii economice.

Si Süddeutsche Zeitung scria saptamana trecuta ca "cea mai grava recesiune din istoria Republicii Federale a luat sfarsit" si anume "surprinzator de repede". Totusi ziarul avertizeaza ca, potrivit expertilor, nu se intrezareste

inca o revigorare substantiala a economiei.

"Recesiunea a fost oprita in Germania" titreaza la randul sau si Frankfurter Allgemeine Zeitung si noteaza ca prin cresterea produsului intern brut cu 0,3 procente, in primavara, Republica Federala a putut iesi din cea mai puternica recesiune pe care a cunoscut-o vreodata.

Regasim ideea si pe prima pagina a cotidianului Die Welt, care subliniaza ca aceasta crestere economica, inregistrata in al doilea trimestru al anului in curs, i-a surprins si pe experti. Jörg Eigendorf, intr-un editorial, este sceptic cu privire la evolutiile viitoare si arata ca actuala criza de proportii a putut fi depasita doar prin interventia statului, care si-a marit considerabil deficitul bugetar. El avertizeaza ca exista pericolul ajungerii intr-o situatie similara, doar ca atunci, reteta aplicata acum nu va mai fi eficienta.

Westdeutsche Zeitung atrage atentia asupra rolului imens ce-i revine clasei politice, care - noteaza ziarul din Düsseldorf - a facut bine sa intervina, adoptand o serie de masuri de combatere a crizei, dar care are de acum inainte sarcina de a gasi o cale de reducere a substantialului deficit bugetar.

Thüringer Allgemeine aminteste ca slaba crestere economica se datoreaza masurilor adoptate de guvernul de la Berlin: programul "Rabla" si cel menit sustinerii economiei germane in ansamblu.

Cotidianul elvetian de limba germana, Neue Zürcher Zeitung e de parere ca, pentru usoara crestere economica in spatiul comunitar, raspunzatoare sunt Germania si Franta, tari care se dovedesc, odata mai mult, a fi motorul UE. Acelasi ziar avertizeaza insa in privinta unei prea mari euforii cu privire la depasirea recesiunii la nivel unional.

Si parizianul Le Monde impartaseste aceeasi parere si scrie ca, in pofida slabei cresteri economice, "nu putem spune ca am iesit din criza". Motivul: somajul de proportii si indatorarea statelor nationale. In Franta deficitul bugetar a atins 80 de miliarde de euro si ar putea atinge pana la finele anului in curs 130 de miliarde. Le Monde conchide: "Sfarsitul crizei nu se intrezareste inca".

Surse: BBC, Deutsche Welle