La aproape trei ani de la aderarea la UE si aproximativ un an si jumatate de la lansarea primelor linii de finantare, comunicarea pe fondurile europene trebuie sa isi mute accentul de la "anunturi generale" legate de existenta unor fonduri la dezbateri specializate, intre autoritati si cei interesati. Aceasta abordare deocamdata este aproape inexistenta.

In ceea ce priveste informatiile generale, adresate publicului larg, comunicarea consta majoritar in informatii publicate pe site-urile autoritatilor de resort si raspunsuri la intrebarile adresate de jurnalisti. Nu lipsesc, mai ales in perioada actuala (pre-electorala) declaratii frecvente pe tema fondurilor europene din partea politicienilor. Declaratiile merg pe aceeasi linie aproape intotdeauna, referindu-se la unele masuri initiate in vederea imbunatatirii procedurilor si desigur reflecta numai aspectele pozitive ale procesului de alocare/cheltuire a banilor.

In schimb, in ceea ce priveste comunicarea pe subiecte concrete, cu publicul tintit, se resimt multe carente. Cei interesati resimt in continuare nevoia anuntarii unor termene clare de lansare a documentelor, a liniilor de finantare, a modificarilor aduse in documentele deja publicate si de clarificare a unor conditii incluse in aceste documente.

Nu in ultimul rand, intarzierea evaluarilor si amanarea anuntarii rezultatelor, fara a fi anuntate termenele, au dat peste cap socotelile - a se citi 'planurile de afaceri' sau 'bugetele' - celor care au depus proiecte.

Asa cum au remarcat solicitantii si consultantii, exista si probleme de comunicare interna, intre Autoritatile de Management - situate in Bucuresti - si organismele intermediare din tara, precum si de interpretare diferita ale unor prevederi din documentele oficiale, care conduc la aplicarea unor conditii diferite, pentru solicitanti din regiuni diferite ale tarii.

Absorbtia fondurilor europene post-aderare este de numai 5,4%, dupa doi ani de la lansarea oficiala a programelor. Dupa experienta de pana acum, putem trage concluzia ca initiativele de comunicare in domeniu evolueaza in acelasi ritm lent.

Ca idee generala, lipseste atitudinea de informare pro-activa, din partea autoritatilor de resort. Mai concret, de informare pro-activa pe informatii concrete si nu anunturi generice. La finalul anului 2009, atat institutiile cat si beneficiarii pot considera ca a fost depasit stadiul de "Exista fonduri europene. Care sunt conditiile pentru accesare?". Aceste informatii pot fi gasite deja pe site-urile autoritatilor de resort sau site-uri specializate de informare/consultanta.

Comunicarea pe fondurile europene trebuie sa isi mute accentul pe dezbateri specializate, intre autoritati si cei interesati. Dezbateri la care sa fie discutate problemele implementarii programelor pana in prezent si sa existe raspunsuri la neclaritatile celor care incearca sa obtina sau chiar au obtinut finantare, dezbateri asteptate in egala masura de solicitantii de fonduri si de mass-media.

Ioana Morovan

Textul de mai sus reprezinta un fragment dintr-o analiza pe tema comunicarii fondurilor europene. Analiza integrala va fi publicata in cartea "Dilemele comunicarii UE" (autor: Dan Luca), programata sa apara in toamna acestui an, care va cuprinde o serie de contributii externe, venite din partea unor romani cu activitati in domeniul afacerilor europene, care isi desfasoara activitatea la Bruxelles, Londra, Washington D.C, Bucuresti, Cluj.