Foto: thevintagemoth.blogspot.com

Comisarul european pentru mass-media, Viviane Reding, s-a intalnit cu reprezentanti ai concernului Google, dar si cu purtatorii de cuvant ai autorilor si editorilor. Reding a declarat inainte de inceperea acestor dezbateri:  „Doar un procent din cartile bibliotecilor sunt digitalizate. Cine se va ocupa de digitalizarea celorlalte? Acest proces ar fi o munca titanica pentru Europa, si nu in ultimul rand, una extrem de costisitoare, care nu poate fi finantata din fondurile publice."

Digitalizarea cartilor si democratizarea culturii

Comisarul european Viviane Reding nu este singurul politician de la Bruxelles care pledeaza pentru scanarea cartilor vechi. Si parlamentarul european Helga Truepel din partidul ecologist impartaseste aceasta opinie, considerand ca digitalizarea operelor literare le va face accesibile mai multor persoane si va duce la o democratizare a culturii. Ce se va intampla insa cu operele publicate recent? „Mi se pare corect ca scanarea tuturor scrierilor sa fie in conformitate cu toate aspectele copyrightului, ale drepturilor de autor. Sigur ca acest lucru presupune noi acorduri si contracte, dar cred ca se pot gasi reglementari adecvate", a apreciat Helga Truepel de la partidul ecologist.

Patrick Bazin a devenit tinta multor critici in ultimele luni. Directorul bibliotecii din orasul francez Lyon a semnat un acord cu concernul Google, prin care gigantul american are dreptul sa scaneze 500.000 de carti publicate intre secolul al 15-lea si al 19-lea pentru biblioteca digitala din internet. Adversarii acestei intelegeri se tem de o monopolizare a patrimoniului cultural de catre concernul Google. Pe de alta parte, Patrick Bazin are dreptul sa publice documentele digitale si pe propriul sau site din internet, fara a plati pentru acest serviciu. In mod normal, scanarea unei carti costa intre 12 si 80 de centi pentru fiecare pagina.

Operatiunea nu ar trebui sa dauneze piata existenta a cartilor digitale, pentru ca implica numai cartile care nu sunt "disponibile comercial", argumenteaza Google. Cu alte cuvinte, o carte aflata in librarii nu va fi disponibila prin Google Books.

Gigantul american s-a angajat sa digitizeze numai cartile care nu se mai tiparesc, "creand, de facto, o noua piata" pentru lucrarile care altfel ar fi fost lasate in biblioteci inaccesibile, aducandu-le autorilor lor nici un venit.

Potrivit cifrelor Google, 97% din piata mondiala a cartilor este compusa din carti care inca se tiparesc. Cele care nu se mai tiparesc, sau orfanele (pentru care detinatorul copyrightului este necunoscut) detin restul de 2-3% din cota de piata.

Si totusi...

Cu toate ca au o valoare comerciala redusa, cartile care nu se mai tiparesc si cele orfane reprezinta 90% din colectiile din bibliotecile europene si cea mai mare proportie din lucrarile globale. Este, potential, o piata enorma care, daca este adusa la lumina, ar putea aduce profituri enorme si ar putea schimba actualele cifre ale pietei.

Aici apare prima ingrijorare lagata de proiectul lui Google. Dupa ce acumuleaza un astfel de avantaj asupra oricarui alt competitor, se va afla Google intr-o pozitie de monopol pe noua piata a cartilor vechi digitizate?

Industria de publishing din Europa crede ca asa vor sta lucrurile si ca vor aparea noi probleme legate de concurenta si efecte devastatoare asupra unor modele de business actuale. "Google va deveni vanzatorul de carti mondial de facto", a avertizat Fran Dubruille de la Federatia Europeana a Vanzatorilor de Carte, organizatie care reprezinta 20.000 de vanzatori de carte din UE.

Accesul la cultura in UE vs. SUA

Europenii au un alt motiv de a se plange de Google Books. Autorii americani au ajuns deja la o intelegere cu Google, care ar putea deveni un model pentru scriitorii din intreaga lume. In cazul in care Google ajunge la un acord si cu autoritatile americane, utilizatorii americani vor putea accesa mii de titluri europene digitalizate, aflate in bibliotecile europene dar inaccesibile cetatenilor europeni.

Acordul din SUA include cartie europene aflata sub copyright in SUA. In absenta unui acor similar in Europa, europenii nu vor avea acces la carti, astfel aparand o falie culturala intre cele doua maluri ale Atlanticului.

Acesta este motivul pentru care Comisia sustine proiectul si face presiuni pentru reguli de copyright armonizate in toate tarile UE. Actualele legi din UE fac imposibila incercarea de a transpune acordul din America pe piata interna a UE. Un acord transfrontalier pare departe.

Scriitorii americani sunt mai putin sceptici fata de proiectul Google decat cei europeni

Intre timp, ministrul germanl al justitiei, Brigitte Zypries, s-a pronuntat impotriva digitalizarii cartilor recente, in numele autorilor germani. Romancierul american James Gleick a declarat ca nu intelege scepticismul europenilor in aceste probleme:

„Banii obtinuti prin digitalizarea cartilor ajung la cei care detin drepturile de autor, iar concernul Google nu primeste decat o parte din castiguri - de pilda, atunci cand este prezentata o reclama langa textul literar."

Firma Google incearca sa-i convinga si pe sceptici. Santiago de la Mora, unul din responsabilii pentru proiectul bibliotecii digitale, a explicat: „Vrem sa imbunatatim sistemul de cautare. "Google books" este o sursa de informatii extraordinara, atat calitativ, cat si cuantitativ."

Articole complete la EurActiv.com si Deutsche Welle