Dupa jumatate de an de criza economica globala, romanii isi pastreaza optimismul si imaginea traditional pozitiva despre Uniunea Europeana, arata cel mai recent Eurobarometru, lansat la Bucuresti. UE are imaginea cea mai buna in Romania cu 17 procente peste media Uniunii Europene si cu 11% peste media noilor state membre.

62% dintre romani au o imagine buna despre UE , 67% isi exprima optimismul privind viitorul Uniunii Europene, 66% cred ca participarea Romaniei la UE este un lucru bun si 63% ca Romania beneficiaza de pe urma apartenentei la Uniune.

Comparativ, la nivelul Uniunii Europene, optimismul privind viitorul Uniunii este la un nivel similar (64%). Totusi proportia celor cu evaluari pozitive privind participarea tarii lor la Uniune scade, la nivelul intregii Uniuni Europene, catre un procent de jumatate din populatie. Astfel, 56% dintre europeni apreciaza ca tara lor beneficiaza de pe urma apartenentei la UE, 53% cred ca participarea la Uniune este un lucru bun, iar 45% au o imagine pozitiva despre Uniunea Europeana. 

Cetatenii vad in UE mai mult decat bani

Imaginea pozitiva a Uniunii este in stransa legatura cu ceea ce ea inseamna in plan personal pentru romani. Valentele in plan personal ale Uniunii Europene sunt atat functionale, cat si simbolice, la nivel de valori. Pentru romani, ea inseamna in principal libertatea de a calatori, studia sau lucra pe teritoriul UE (47%), democratie (39%), prosperitate economica (29%), pace (28%), moneda euro (27%), protectie sociala (17%).

Prezent la lansarea Euroabrometrului, comisarul Leonard Orban a spus: "Romanii vad UE nu numai ca o institutie care le da bani, ci si ca un sistem de valori si un organism care promoveaza democratia."

Semnalul pozitiv in acest context de criza economica, resimtit de catre romani mai ales in relatia de ordin functional cu Uniunea Europeana, este acela ca – in comparatie cu octombrie 2008 – semnificatiile la nivel de valori ale Uniunii Europene nu sufera modificari. Daca atributele ce tin in mod direct sau mediat de sfera economica isi reduc semnificatia (libertatea de a calatori, studia sau lucra de la 54% la 47%; prosperitatea economica de la 36% la 29%; moneda euro de la 35% la 27%, protectia sociala de la 23% la 17%), aspectele precum democratia sau pacea nu cunosc variatii semnificative (democratia de la 42% la 39% iar pacea de la 31% la 28%).

Aceasta stabilitate a semnificatiei la nivel valoric poate fi indicatorul ca UE inseamna mai mult decat fonduri nerambursabile pentru romani, fiind in acelasi timp vorba despre o semnificatie ce-i poate asigura sustinerea simbolica intr-o conjunctura economica defavorabila.

Perceptiile pozitive la adresa Uniunii Europene contrasteaza cu aprecierile privind statutul Romaniei in cadrul Uniunii Europene. Astfel, daca romanii au perceptii mai bune despre UE decat media europenilor, tot ei au evaluari mai rezervate in ceea ce priveste statutul tarii in interiorul Uniunii. 41% dintre romani cred ca vocea Romaniei conteaza in Uniunea Europeana si doar putin peste o treime (36%) ca interesele Romaniei sunt bine luate in considerare de UE. Comisarul Orban si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu acest aspect. Potrivit raportului Eurobarometru, rezultatele indica un anumit malaise la nivelul perceptiei modului in care este tratata Romania in Uniunea Europeana si existenta unor asteptari legate de exprimarea intereselor nationale.

Analizand in comparatie previziunile si dorintele romanilor privind modul in care va fi viata in Uniunea Europeana in 2030, realizatorii Eurobarometrului constata o buna congruenta in ceea ce priveste importanta acordata ordinii si libertatii, mediului inconjurator si economiei. Lucrurile pe care si le doresc romanii si despre care cred ca viata in UE nu le va asigura nici peste 20 de ani pe masura dorintelor sunt legate de timpul dedicat familiei, o importanta mai mare acordata timpului liber, egalitatea salariala pentru femei si barbati, precum si mai multa toleranta etnica. Pe de alta parte, viata in Uniunea Europeana peste 20 de ani pare sa insemne o importanta mai ridicata acordata muncii, un aspect nedorit nici de romani nici de europeni in ansamblu.

Criza si somaj

Pe fondul crizei economice mondiale, romanii au asteptari mult mai ridicate decat restul europenilor de la guvernul national (24% comparativ cu 12% la nivelul UE) sa lupte eficient impotriva acesteia. Totusi, primul loc in ordinea unei actiuni eficiente de combatere a efectelor crizei il ocupa Uniunea Europeana, atat in Romania (29%), cat si la nivelul intregii Uniuni (21%).

Leonard Orban a spus ca "e probabil ca aceasta criza isi va mai manifesta efectele cel putin cateva luni". Ingrijorarea cea mai mare la nivelul Uniunii este, potrivit lui Orban, legata de somaj: "2010 va fi un an de varf in ceea ce priveste rata somajului in UE."

Mai mult chiar, atat majoritatea cetatenilor europeni (66%), cat si marea majoritate a romanilor (75%) cred ca Uniunea Europeana are suficienta putere pentru a-si apara interesele economice in economia globala.

Masurile prioritare pe care Uniunea Europeana ar trebui sa le ia pentru combaterea efectelor crizei sunt sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii si a marilor companii (32%, respectiv 24% dintre romani), investitii in infrastructura si in sistemele de educatie si cercetare (28%, respectiv 24%).

Link: Raportul National Eurobarometru 71

A.L.

[EurActiv.ro]