Foto: CE

Guvernele tarilor europene vor decide, in noiembrie, in cadrul unei reuniuni extraordinare la varf, distributia unor posturi importante in cadrul institutiilor comunitare. Este vorba mai ales despre un presedinte permanent al Consiliului European si despre un 'ministru de externe' al Uniunii, cu atributii sporite.

Un Inalt Reprezentant pentru politica externa si de securitate a UE exista, deja. Functia este ocupata de Javier Solana. Acesta, insa, concureaza in domeniul politicii externe cu ministerele de externe ale statelor membre si cu Comisarul pentru politica externa Benita Ferrero Waldner.

La acestea se mai adauga faptul ca Presedintia Consiliului European se schimba de la o jumatate de an la alta. Rezultatul este o neclaritate a telurilor politicii externe  europene, o incertitudine cu privire la factorul de decizie propriu-zis si o dificultate a tertelor tari in a identifica partenerul caruia sa i se adreseze.

Pe viitor, functiile de Inalt Reprezentant si cea de comisar pentru externe vor fi comasate. Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa va fi simultan si vicepresedinte al Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, se va afla cu un picior in Consiliul European si cu altul in Comisie, avand astfel o pozitie mult mai puternica.

In plus, Inaltul Reprezentant va avea un serviciu diplomatic propriu. Urmeaza ca acolo sa activeze mii de functionari din Consiliu si din Comisie, precum si diplomati din statele membre.

Toate acestea demonstreaza vointa de centralizare si intarire a politicii externe a UE, ca urmare a perceptiei ca UE isi valorifica la nivel mondial mult prea putin din insemnatatea economica pe care o detine, tocmai fiindca nu actioneaza unitar.

Pe de alta parte, atat viitorul presedinte al Consiliului, cu un mandat de 2 ani si jumatate, cat si Presedintele Comisiei, au atributii in politica externa a UE. Iar statele membre, mai ales cele mari, vor desfasura in continuare o febrila activitate diplomatica.

Poate ca pe viitor politica externa a UE va avea mai multa continuitate, poate va fi si mai unitara, dar controversa privind competentele diverselor posturi de conducere nu va disparea intru totul.

Comisarul european Leonard Orban a confirmat pentru EurActiv.ro discutiile intense legate de "conturarea modului on care serviciul de actiune externa va arata in urmatorii ani." Orban atrage atentia ca, in afara de faptul ca acest serviciu "va prelua diplomati din statele membre", el va prelua si "unele din competentele ministerelor de externe" si "va avea actiuni care vor putea sa nu coincida cu ale acestora."

Pozitia Romaniei

Ministerul de Externe a expus, la cererea HotNews.ro, pozitia Romaniei asupra viitorului corp diplomatic al UE:

"Serviciul diplomatic al UE - Romania s-a implicat activ in dezbaterea conceptuala din cadrul Consiliului privind structura si competentele acestui serviciu. In viziunea noastra, SEAE trebuie sa fie o structura sui generis, echidistanta fata de Comisia Europeana sau Secretariatul General al Consiliului, autonom din punct de vedere al bugetului si personalului.

Pentru Romania este importanta participarea de la inceput la procesul de coagulare a unei culturi politice si diplomatice europene, care va sta la baza Serviciului european extern. Scopul nostru este sa pregatim si sa trimitem inca din primele etape de constituire, la Bruxelles si in delegatiile UE, diplomati cat mai bine pregatiti, care sa contribuie la promovarea intereselor europene in relatia cu statele terte. De asemenea, urmarim si asigurarea unei echilibru geografic in reprezentarea statelor membre in acest Serviciu.

Membrii acestui serviciu diplomatic vor proveni din statele membre, Secretariatul general al Consiliului si Comisia Europeana. Functionarii de la Bruxelles deja isi pun intrebari asupra oportunitatii de a aplica pentru un post in aceasta structura si asupra statutului pe care il vor avea in cadrul ei.

Prin sublinierea unei necesitati a echilibrului geografic in reprezentarea statelor membre, Romania incearca sa optimizeze sansele personalului romanesc."

Parlamentul European vrea sa aiba un cuvant de spus

Deputatii europeni au cerut saptamana trecuta ca viitorul serviciu diplomatic UE sa faca parte din structura Comisiei Europene si sa fie finantat in cadrul bugetului Comisiei, asigurand astfel un control democratic exercitat de catre Parlament.

Deputatii europeni cred ca delegatiile Comisiei Europene din statele terte, birourile de legatura ale Consiliului si oficiile Reprezentantului Special al UE ar trebui sa fuzioneze si sa formeze „ambasade ale Uniunii”, conduse de personalul Serviciului pentru actiune externa care va fi responsabil fata de Inaltul Reprezentant.

„Alaturi de puterea economica, Europa va fi si o forta politica“

Europarlamentarii recomanda „sa se ajunga la un acord politic cu Parlamentul European asupra tuturor aspectelor, inca din fazele de inceput, pentru a se evita risipirea unui timp pretios in controverse de natura politica referitoare la forma pe care urmeaza sa o capete Serviciul european pentru actiune externa dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona".

Europa este cel mai mare partener comercial, cel mai mare donator de ajutor umanitar si un punct de referinta pentru stabilitate, democratie si drepturile omului. De multe ori, Uniunea Europeana a fost comparata cu un urias economic, dar si cu un pitic politic.

„Cred ca odata cu Tratatul de la Lisabona, cu Inaltul Reprezentant, ca reprezentant al Comisiei, dar si cu Serviciul pentru actiune externa, Uniunea Europeana se va situa intr-o situatie mult mai buna si va gasi un discurs consistent in domeniul politicii externe. Deja o putere economica, Europa va fi si o forta politica“, a spus Elmar Brok, raportorul pe acest subiect.

Surse: Deutsche Welle, Parlamentul European, HotNews.ro, EurActiv.com

Ce urmeaza:
- noiembrie 2009: nominalizare probabila a a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa
- ianuarie-martie 2010: noul Inalt Reprezentant va face propunerile finale in privinta serviciului diplomatic UE

[EurActiv.ro]