Estul Europei este in Nord sau in Sud? Atitudinile recente ale Romaniei in Europa - disecate Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Estul Europei este in Nord sau in Sud? Atitudinile recente ale Romaniei in Europa - disecate

Estul Europei este in Nord sau in Sud? Atitudinile recente ale Romaniei in Europa - disecate

Publicat: 4 Noiembrie 2009 @ 23:57

Intr-un nou 'policy brief', Centrul Roman de Politici Europene incearca sa raspunda unor intrebari de maxima actualitate in zona dezbaterii publice din Europa: De ce saracii din Est nu vor sa-i ajute pe bogatii din Vest sa-i ajute pe saracii din restul lumii? Ce trebuie sa facem cu drepturile de poluare ramase neutilizate dupa Kyoto? Care e relevanta Cartei Fundamentale a Drepturilor asupra revendicarii proprietatilor? De ce e periculoasa strategia kamikaze de a prezenta un singur candidat pentru viitoarea Comisie si de ce candidatura lui Adrian Severin este doar o intentie frumoasa?

Raspunsuri pentru aceste intrebari pot fi gasite intr-un Policy Brief lansat de Centrul Roman de Politici Europene cu comentarii privitoare la lucrarile Consiliului European de saptamana trecuta: ”Estul Europei e in Nord sau in Sud?”. Raportul se concentreaza pe tema care a captat atentia la acest Consiliu: pozitia comuna a UE inaintea conferintei de la Copenhaga privind schimbarile climatice.

CRPE propune un cadru de analiza pentru diferentele vizibile intre tarile din Estul UE si cele din Vest. Cea mai aprinsa dezbatere este cea legata de costurile care ar urma sa fie suportate de tarile sarace si cele in curs de dezvoltare. Logica Nord-Sud domina dezbaterea privind schimbarea climatica. Tarile bogate promoveaza limitarea emisiilor cu efect de sera, in timp ce tarile sarace si in curs de dezvoltare recunosc existenta problemei, dar refuza o responsabilitate directa, pe logica: voi ati poluat planeta pana v-ati dezvoltat, acum e randul nostru sa ne dezvoltam fara grija mediului.

In ce priveste Estul Europei, dilema este daca ne aflam in Nord sau in Sud. Partenerii nostri occidentali par a se astepta sa ne comportam ca membri plini ai clubului tarilor bogate, pe cand tarile estice, in bloc, se considera in cel mai bun caz la un nivel intermediar intre Nord si Sud. Aceasta logica a fost explicit folosita de ministrul polonez al Finantelor, Jan Rostowski, cand a afirmat: „Din punctul nostru de vedere este total inacceptabil ca tarile sarace din Europa sa ajute tarile bogate din Europa sa ajute tarile sarace din restul lumii”.

Dezbaterea actuala nu se duce asupra reducerilor propriu-zise a emisiilor de catre UE (Europa are deja un plan unitar, cel mai avansat la nivel global), ci asupra banilor pe care Europa ar trebui sa-i aloce Sudului. Suma estimata de Comisie inaintea intalnirii de saptamana trecuta era undeva intr-o marja destul de larga plecand de la 2 miliarde pana la 15 care ar urma sa fie platiti anual de UE. De aici, conflictul Est / Vest: Polonia si Ungaria, sprijinite de Cehia, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Romania si Slovenia doresc ca ajutorul oferit tarilor sarace sa fie platit de europeni in functie de bogatia fiecarei tari. Pe de alta parte, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, Danemarca ar dori ca platile sa se faca in functie de cat polueaza fiecare stat. Astfel, Estul intoarce logica Sud-Nord folosita de Occident in relatia cu restul lumii impotriva Occidentului: de ce sa ajutam saracii lumii pentru ca sunt saraci, dar noi sa platim in functie de cat poluam, nu in functie de cat de saraci suntem

la randul nostru?

Deocamdata, Consiliul a decis crearea unui grup de lucru care va studia diverse formule de distribuire a costurilor, cu alte cuvinte, au constat dezacordul si au amanat decizia. Cert este ca opozitia Estului a blocat intentia ca UE sa vina la Copenhaga cu niste cifre concrete privind ajutorul pentru statele mai sarace din restul lumii.

Drepturile de poluare ramase neutilizate

O alta chestiune discutata saptamana trecuta la Bruxelles si cu impact direct asupra Romaniei este cea privind drepturile de poluare ramase neutilizate. Conform actualului tratat de la Kyoto, fiecare stat care nu si-a atins limitele de poluare poate vinde acest drept. Pentru ca a trecut printr-o dezindustrializare masiva dupa 1989, Romania, ca tot spatiul fost comunist, a scazut masiv emisiile si a ramas cu „drepturi de poluare”. Dilema actuala este: ce facem cu ele atunci cand Kyoto va expira? Unele state din UE vor ca aceste drepturi sa fie anulate, o parte din statele estice ar dori sa fie prelungite si in perioada post-Kyoto. Exista si ipoteza ca daca se va decide vinderea rapida a acestor drepturi, de catre mai multe state, pretul sa scada dramatic. Raportul CRPE apreciaza ca daca la Copenhaga se va decide sa nu se reporteze aceste drepturi in perioada post-Kyoto, Romania ar trebui sa negocieze in cadrul UE primirea de compensatii directe de la Comisie.

Aranjamentele institutionale discutate la Bruxelles

CRPE apreciaza ca strategia Romaniei de a nominaliza doar un singur candidat, in persoana lui Dacian Ciolos, este riscanta si are in subsidiar o logica pe care am putea-o numi „gandire kamikaze”: dati-ne agricultura sau nimic. Acest tip de gandire se poate intoarce impotriva noastra. In ce priveste eventuala candidatura a lui Adrian Severin pentru functia de Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, CRPE apreciaza ca perspectiva ca un roman sa acceada la aceasta pozitie ar fi o oportunitate pentru Romania si pentru Estul Europei. Dar Adrian Severin are sanse putine, in primul rand pentru ca nu are sprijin politic de la Bucuresti, iar acordarea unui asemenea post unei persoane nesustinute de propria tara si nici macar de propriul partid este cu totul iluzorie. Adrian Severin pare a plati acum pentru politica personala dusa recent la Bruxelles, unde a atacat vehement candidatura oficial asumata pentru postul de comisar de guvernul de la acea vreme PDL – PSD.

- Raportul in format .pdf