Foto: germany.info

O multime entuziasta a luat cu asalt strazile Berlinului pentru a marca 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Peste 100 de mii de persoane au ignorat frigul si  vremea neprietenoasa si au venit sa sarbatoreasca acest moment istoric alaturi de lideri din intreaga Europa. Cancelarul german Angela Merkel, fostul lider sindical polonez Lech Walesa si fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov au traversat, luni, un punct din Zidul Berlinului deschis est-germanilor in urma cu 20 de ani, pentru prima data fara control.

Cancelarul german, Angela Merkel a subliniat intr-un interviu difuzat de televiziunea germana (ARD) ca date de 9 noiembrie 1989 este una din cele mai fericite zile ale istoriei recente germane. Merkel a reliefat insa, in acelasi interviu, ca nici astazi nu se poate vorbi despre desavirsirea unitatii germane, aratind ca intre vest si est exista inca un decalaj in ceea ce priveste standardele de viata.

Vestea caderii zidului a fost primita mai intai cu neincredere, iar apoi cu o explozie de entuziasm - petreceri stradale, cozi lungi pentru a trece in „partea cealalta”, regasiri emotionante. Acea zi a marcat punctul culminant al unei serii de miscari - deseori clandestine - impotriva regimurilor comuniste din Europa de Est.

Diverse orase din Europa au gazduit numeroase evenimente culturale  , organizate pentru a celebra caderea Cortinei de Fier. In Romania s-au organizat expozitii de fotografie, seri dedicate filmelor documentare despre perioada comunista in Europa, precum si lectii de istorie contemporana. In perioada 1-9 noiembrie, Ambasada Germaniei organizeaza la Bucuresti „Zilele Culturii Germane”.

Aceasta aniversare este un bun prilej de a rememora cateva dintre evenimentele care au marcat istoria recenta a Europei. In anul 1961 este ridicat Zidul Berlinului, care separa Berlinul de Vest de cel de Est.

Semnele schimbarii apar in 1988: dupa un val de greve, guvernul Poloniei decide sa intre in dialog cu miscarea anticomunista „Solidaritatea”. Ecourile manifestarilor de revolta se propaga rapid in restul Europei de Est.

Ungaria isi deschide frontierele cu Austria in mai 1989. Este prima lovitura data Cortinei de Fier. In august, 2 milioane de oameni isi dau mana in statele baltice (Letonia, Estonia si Lituania), formand intre cele 3 capitale un lant uman lung de 600 de km pentru a atrage atentia asupra dorintei lor de independenta.

La 3 octombrie 1990, Germania de Vest se reunifica oficial cu Germania de Est, al carei teritoriu devine parte din UE. Pe masura ce regimurile comuniste se prabusesc, acestea sunt inlocuite de noi guverne alese democratic, iar Uniunea Europeana initiaza planuri pentru sprijinirea lor in directia indeplinirii criteriilor de aderare la UE. Printre aceste criterii se numara existenta unor institutii democratice stabile si a unei economii de piata functionale, precum si garantarea statului de drept si a protectiei drepturilor omului.

In anii urmatori, 10 dintre fostele tari comuniste intrunesc aceste criterii. In 2004, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria primesc statutul de membru al UE. In 2007, acestora li se alatura Romania si Bulgaria.

Sarbatoare la Berlin

Presedintele Barroso, care a participat la festivalul oficial „al libertatii” din fata portii Brandenburg din Berlin, a declarat: „Caderea zidului Berlinului reprezinta nu numai prabusirea totalitarismului in Europa centrala si de est, ci este si un simbol impresionant al reunificarii Germaniei si a intregii Europe. Data de 9 noiembrie 1989 a fost un moment in care totul parea posibil, marcat de fericire, de dorinta de libertate si de ideea unei revolutii pasnice. O zi cu adevarat istorica care mi-a adus aminte, in multe privinte, de revolutia portugheza din 1974 pe care am trait-o cand eram student, la 18 ani.

„Anul 1989 a transformat Europa, iar caderea zidului Berlinului a fost una dintre cele mai marcante imagini simbolice ale timpurilor noastre”, a declarat Margot Wallström, vicepresedinta a Comisiei Europene, responsabila cu relatiile interinstitutionale si strategia de comunicare.

Sub deviza „Europa, unita si libera”, Comisia Europeana a organizat, de-a lungul anului, numeroase actiuni si evenimente la nivel national si european pentru a comemora cadere a cortinei de fier. In seara aceasta, sute de mii de oameni sunt asteptati la Berlin pentru a participa la comemorarea caderii zidului Berlinului. Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, se va afla printre ei si va tine un scurt discurs.

Elementul central al „festivalului libertatii” a fost un proiect artistic care a reprodus efectul de domino al evenimentelor din 1989. Organizat de orasul Berlin, cu participarea Directiei Generale Comunicare a Comisiei si reprezentanta Comisiei la Berlin, 1 000 de piese uriase de domino aliniate pe o distanta de 1,2 km pe locul unde exista zidul Berlinului, de la Checkpoint Charlie la Reichstag, s-au prabusit astfel cum s-a prabusit zidul in urma cu 20 de ani. Piesele simbolice de domino au fost pictate peste tot in lume, mai ales de catre elevi, dar si de catre cateva persoane publice, inclusiv José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene si Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, care vor contribui la rasturnarea pieselor de domino la Berlin.

Capitalele sarbatoresc

Nu doar Berlinul a fost luni in sarbatoare. Toata Europa solidara celebreaza in formele cele mai diverse 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului.

Conferinte, expozitii, mari spectacole de sunet si lumina, toate sau aproape toate capitalele europene marcheaza intr-un fel sau altul momentul istoric de acum doua decenii.

In unele tari momentul e marcat de repetarea simbolica a daramarii Zidului, ca si cum fiecare ar vrea - chiar si cu o intarziere de 20 de ani - sa darame zidul lui propriu. Si de ce nu ? Mai bine mai tarziu decat niciodata.

E cazul studentilor de la Scoala de Arte Plastice de la Varsovia, care - mai perspicaci decat altii - au luat initiativa de a invita persoane de pe strada pentru a picta impreuna "Zidul Berlinului", pentru a-l distruge apoi tot impreuna. Totul la initiativa Fundatiei Robert Schumann.

Roma, dimpotriva, reconstruieste o parte a Zidului prin intermediul unei instalatii multimedia, pe scara de la Trinita dei Monti.

La Londra, Institutul Goethe organizeaza o expozitie de fotografii si prezinta o instalatie video cu imagini din arhive, datand din 1989.

Parisul organizeaza, in afara de Berlin, cea mai spectaculoasa manifestare, cu un spectacol muzical in Place de la Concorde. 27 de violoncelisti invitati din toata Europa canta la cativa metri inaltime, asezati pe niste coloane de piatra, simbolizand fragmente din Zid.

In schimb, celebrarile sunt mult mai discrete la Moscova, unde bucati adevarate din Zidul Berlinului sunt expuse intr-un centru de arta contemporana.

Linkuri:
- www.europa1989-2009.eu
- www.mauerfall09.de
- Grupaj multimedia Deutsche Welle, dedicat caderii zidului Berlinului

Surse: CE, RFI