Romania redevine 'campioana' UE a coruptiei percepute, obtinand cel mai slab scor dintre toate statele membre. Daca Bulgaria a reusit prin reforma sa-si imbunatateasca acest scor, in Romania scorul este la fel cu cel de anul trecut, indicand stagnarea reformelor si a luptei anticoruptie. Faptul ca Romania este codasa la capitolul reforma anticoruptie poate avea efecte si in plan economic.

Conform Indicelui de Perceptie a Coruptiei lansat de Transparency International pe 17 noiembrie 2009, Romania obtine 3,8 puncte din 10, punctaj egal cu cel din anul precedent. Astfel, Romania revine pe ultimul loc in clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, pe care il imparte cu Bulgaria si Grecia. In timp ce Bulgaria obtine acelasi punctaj ca Romania ca urmare a unei cresteri de 0,2 puncte, Grecia ajunge pe aceasta pozitie in urma pierderii a 0,9 puncte fata de anul 2008.

"Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana, fiind perceput ca cel mai corupt stat," spune Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania. El atrage atentia ca "este pentru prima data din 2002 cand in Romania se constata stagnare."

Nu a mai fost inregistrata nici o imbunatatire in rezultatele obtinute in lupta impotriva coruptiei. Punctajul obtinut reprezinta cuantificarea rezultatelor reformelor anticoruptie, din perspectiva expertilor, analistilor de tara straini si nationali, precum si a oamenilor de afaceri, potentiali investitori. Se constata in acest ultim an abandonarea reformelor sistemice cu impact si reducerea gradului de interes al factorilor politici pentru combaterea coruptiei, ceea ce a avut ca rezultat inregistrarea lipsei de progres.

Reprezentantii Transparency International Romania apreciaza ca aceasta stagnare este rezultatul lipsei "unei strategii nationale anticoruptie".

Achizitiile publice si utilizarea resurselor publice in general au fost foarte afectate de coruptie in ultimul an, acest lucru avand cel mai mare impact asupra mediului de afaceri. "Destructurarea mecanismelor de siguranta in domeniul cheltuirii resurselor publice, manifestata in ultimul an, in conditiile crizei economice si a cresterii gradului de indatorare a tarii, a condus la reducerea in si mai mare masura a competitivitatii Romaniei pe piata fondurilor publice europene," arata TI.

De asemenea, Romania s-a confruntat cu cele mai multe conflicte intre puterile statului, conflicte care au condus la destabilizarea si decredibilizarea masurilor adoptate de acestea.

Ce efecte are stagnarea reformei?

Alistar spune ca efectele se rasfrang in special asupra competitivitatii economice a statelor. Tarile cu un impact mare al coruptiei sunt mai putin atractive pentru investitori. De asemenea, Indicele de Perceptie a Coruptiei este luat in considerare de unele agentii de rating. De asemenea, pot fi afectate dobanzile cu care Romania se imprumuta in afara.

Constatand deteriorarea intregului sistem de integritate publica, Transparency International Romania solicita autoritatilor de la Bucuresti sa dea dovada de maturitate, punand capat disputelor dintre cele trei puteri ale statului si asigurand echilibrul si respectul reciproc intre acestea.

Toata regiunea este afectata de coruptie

In timp ce Bulgaria s-a straduit sa dovedeasca reformarea managementului fondurilor europene pentru a obtine deblocarea fondurilor pre si post-aderare, alegerile parlamentare desfasurate in iulie 2009 au adus un nou guvern la putere, guvern care si-a bazat campania pe o platforma anticoruptie. In timpul primelor luni de guvernare un numar semnificativ de cazuri de coruptie au fost aduse in instantele de judecata. Ca urmare, Uniunea Europeana a anuntat deblocarea a sute de milioane de euro pentru Bulgaria. In acelasi timp, au fost introduse reforme in ce priveste vamile si politia de frontiera, cu scopul deblocarii a alte 600 de milioane de euro. Cu toate acestea, reformele care ar limita coruptia politica si care s-ar adresa crimei organizate se lasa inca asteptate.

Prioritatea scazuta acordata reformelor, alaturi de instabilitatea politica de dupa caderea guvernului la inceputul anului 2009, a avut un impact negativ asupra eforturilor anticoruptie in Republica Ceha, al carei scor a scazut de la 5,2 in 2008 la 4,9 in 2009.

Grecia, care a inregistrat o scadere semnificativa a scorului de la 4,7 in 2008 la 3,8 in acest an, este in mod particular ingrijoratoare. Scorul obtinut in 2009 reflecta nivelul insuficient de implementare a masurilor anticoruptie, intarzieri majore in instante si un numar de scandaluri de coruptie care dovedesc
vulnerabilitati sistemice. Scorul scazut al Greciei indica faptul ca aderarea la Uniunea Europeana nu inseamna in mod automat reducerea coruptiei.

Intemeindu-se pe un larg sprijin politic si pe reforma institutionala, scorul Poloniei a crescut de la 4,6 in 2008 la 5,0 in 2009. Elementele cheie care au contribuit la imbunatatirea perceptiilor sunt: constituirea unui birou ministerial anticoruptie, cresterea numarului de investigatii in cadrul Biroului Central Anticoruptie, precum si planul de adoptare a unei strategii anticoruptie la nivel national, cunoscuta sub denumirea de „scut anticoruptie”.

Scandalurile persistente in procesele de achizitie publica si raspunsurile tardive ale administratiei, precum si declaratiile de avere problematice ale politicienilor de varf, au contribuit la alunecarea scorului Slovaciei de la 5,0 in 2008 la 4,5 in 2009. Vulnerabilitatile relative ale unui numar de institutii de control si supraveghere, legi ale presei mai stricte, precum si restrictiile frecvente impuse presei si organizatiilor non-guvernamentale, sunt, de asemenea, zone de ingrijorare.

Situatia in lume

Noua Zeelanda, Danemarca si Singapore sunt pe primele locuri in lume, in clasamentul coruptiei percepute (sunt percepute ca fiind cel mai putin corupte).
Danemarca. Suedia si Elvetia au cele mai bune scoruri din Europa, si unele dintre cele mai bune din lume. Cele mai ridicate punctaje in IPC 2009 au fost inregistrate de Noua Zeelanda cu 9.4, Danemarca cu 9.3, Singapore la egalitate cu Suedia cu 9.2 si Elvetia cu 9.0.

Statele fragile, instabile, devastate de razboi si de conflicte continue raman la sfarsitul clasamentului. Acestea sunt: Somalia, cu un scor de 1.1, Afganistan cu 1.3, Myanmar cu 1.4 si Sudan la egalitate cu Irak cu 1.5. Aceste rezultate demonstreaza ca tarile percepute ca fiind cele mai corupte sunt cele marcate de conflicte de lunga durata, conflicte care le-au sfasiat structura de guvernare.

Indicele subliniaza nevoia de intarire a institutiilor acestor state. Investitorii si donatorii ar trebui sa fie in egala masura vigilenti in ce priveste operatiunile lor si responsabili pentru propriile actiuni, la fel cum le cer si tarilor beneficiare sa fie transparente si responsabile.

Ce este Indicele de Perceptie a Coruptiei?

Indicele de Perceptie a Coruptiei TI este un indice compozit, care se bazeaza pe datele privind coruptia din sondajele specializate efectuate de mai multe institutii independente de renume si claseaza tarile in functie de gradul in care este perceputa existenta coruptiei in randul oficialilor si politicienilor. El reflecta opinia oamenilor de afaceri si a analistilor din intreaga lume, inclusiv a expertilor din tarile evaluate.

Marea majoritatea a celor 180 de tari incluse in indicele din 2009 inregistreaza un scor sub 5, pe o scara de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 10 (percepute ca avand niveluri scazute de coruptie). IPC masoara perceptia asupra nivelului coruptiei din sectorul public dintr-o tara data si este un indice compozit, bazat pe 13 surse diferite constand in opinii ale expertilor si sondaje asupra mediului de afaceri.

A.L.

Linkuri:
- Evolutia statelor memebre al Uniunii Europene in ultimul an de evaluare a Indicelui de Perceptie a Coruptiei CPI
- TI Romania: Indicele de perceptie a coruptiei 2009