Rasmussen cere consolidarea cooperarii UE-NATO in domeniul securitatii Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Rasmussen cere consolidarea cooperarii UE-NATO in domeniul securitatii

Rasmussen cere consolidarea cooperarii UE-NATO in domeniul securitatii

Publicat: 20 Noiembrie 2009 @ 17:35

Este logic ca UE si NATO sa coopereze politic si militar, a spus, intr-un interviu pentru site-ul PE, Anders Fogh Rasmussen, Secretarul General al NATO. El spera ca responsabilitatea securitatii in Afganistan va fi transferata anul viitor afganilor si a vorbit despre amenintarile comune pentru UE si Rusia. Rasmussen compara actualul sau post cu fostul sau rol ca prim ministru in Danemarca: "totul tine de construirea unui consens".

In contextul dezvoltarii unei politici pentru securitate si aparare la nivel european, cum vedeti cooperarea viitoare intre UE si NATO?

As vrea in primul rand sa subliniez faptul ca am o atitudine foarte pozitiva fata de dezvoltarea unui pilon mai puternic al apararii si securitatii in Uniunea Europeana. Cred ca acesta este felul in care trebuie sa inaintam. Imi doresc mult sa vad o Uniune Europeana capabila de a desfasura operatiuni de gestionare a crizelor si mentinere a pacii in cooperare cu NATO. Consider ca dezvoltarea unei politici europene de securitate si aparare nu creeaza o competitie cu NATO, ci este complementara activitatii NATO.

Cred ca o cooperare consolidata este logica atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere militar. Din punct de vedere politic, deoarece majoritatea statelor sunt membre ale celor doua organizatii. Daca separam cum trebuie activitatea, am putea aduce valori noi.

Un exemplu bun este Kosovo, unde NATO desfasoara operatiuni militare, iar misiunea UE este mai concentrata pe civili. In Bosnia este invers: am predat Uniunii Europene responsabilitatea operatiunilor militare. Aceste doua exemple excelente arata cum putem ajunge la sinergii politice.

Este normal sa ne unim eforturile si din punct de vedere militar. Cred ca achizitiile publice comune de echipament si solutiile colective vor contribui in general la eficienta noastra. Si am putea folosi si banii mai eficient.

NATO are propria adunare parlamentara. Ce rol pot juca, realistic vorbind, Parlamentul European si parlamentele nationale in politica de securitate si aparare?

Intre statele membre exista diferente de implicare in politica de securitate si aparare. Depinde mult de regulile constitutionale. Ca fost parlamentar, sunt in favoarea unui angajament puternic al parlamentarilor in afacerile privind securitatea si apararea.

Consider ca in zilele noastre este crucial sa consolidam relatia dintre oameni si procesul de luare de decizie in domeniul securitatii si apararii. In trecut, exista o distanta mare intre institutiile diplomatice si militare si oamenii de rand. Dar in zilele noastre, chiar si politicile externa, de securitate si aparare sunt implicate in viata de zi cu zi a oamenilor intr-un fel diferit decat erau in trecut.

La inceputul lui decembrie veti merge la Moscova pentru a discuta cu liderii rusi. Cum vedeti viitoroarea structura de cooperare intre NATO si Rusia?

Viziunea mea pe termen lung este stabilirea unui parteneriat strategic intre NATO si Rusia. Din punctul meu de vedere, Rusia si aliatii NATO au interese comune in domeniul securitatii. Stiu ca uneori nu cadem de acord, avem disputele noastre cu Rusia, de exemplu asupra Georgiei; trebuie sa insistam pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei. Dar aceste dispute nu trebuie sa puna in umbra faptul ca trebuie sa facem fata acelorasi amenintari in ceea ce priveste securitatea in anumite zone.

Un exemplu bun este Afganistanul. Rusii stiu foarte bine, din experienta proprie, ca daca Afganistanul este ignorat, si daca terorismul prinde iar radacini acolo, teroristii pot cu usurinta sa treaca din Afganistan, prin Asia Centrala, in Rusia.

Terorismul este un alt exemplu. In Rusia au avut loc deja atacuri teroriste. Un al treilea exemplu ar fi proliferarea armelor de distrugere in masa. Cu totii stim ca Rusia se afla in raza rachetelor iraniene. Al patrulea domeniu este pirateria, unde ne confruntam cu aceleasi pericole la adresa securitatii.

Cand voi merge in Rusia in decembrie, una din sarcinile mele principale va fi sa incerc sa conving liderii politici rusi ca NATO nu este dusmanul Rusiei, NATO nu este indreptat impotriva Rusiei. Dimpotriva, avem aceleasi interese in anumite domenii.

In timpul alegerilor afgane ati spus ca numai 3% din statiile de votare au fost atacate, prin urmare NATO a depus o munca excelenta in domeniul securitatii. In contextul acuzatiilor ulterioare de frauda, credeti ca NATO a fost „tradat“ intr-o oarecare masura de autoritatile afgane?

Este adevarat ca din punct de vedere al securitatii alegerile au fost un succes, deoarece aproape toate sectiile de votare au fost deschise si numai 3% atacate. Dar nu avem nici un motiv sa ascundem ca procesul electoral a fost pentru noi unul dificil, a durat prea mult si felul in care s-a desfasurat arata o lipsa de credibilitate. Deci, trebuie sa recunoastem, aici exista o problema.

De aceea trebuie sa reinnoim contractul intre comunitatea internationala si presedintele Karzai si guvernul sau, pentru a ne asigura ca acestia din urma asigura o buna guvernare poporului afgan si ca vor combate eficient coruptia. In acest sens, avem nevoie de un angajament mai ferm din partea comunitatii internationale.

Dupa cum probabil stiti, opinia publica din Europa incepe sa se ingrijoreze din cauza mortii unor soldati europeni. Cand va considera NATO ca misiunea sa in Afganistan a fost indeplinita? Care sunt criteriile conform carora putem spune ca „ne-am facut datoria“?

Misiunea va fi indeplinita in momentul in care afganii vor fi pregatiti sa preia responsabilitatea pentru propria lor securitate si pentru conducerea tarii. Dar nu va pot oferi date exacte, pot doar sa va descriu ce urmeaza. Vom preda afganilor responsabilitatile, in fiecare provincie, pe rand, pe masura ce acestia isi dezvolta capacitatea de a le primi.

De aceea trebuie sa ii pregatim si sa ii educam pe soldatii si politistii afgani si sa crestem numarul fortelor de securitate afgane. NATO a hotarat sa infiinteze o misiune de pregatire si este esential ca aceasta sa fie complet echipata si sa functioneze.

In mod realist, cred ca acest transfer de responsabilitate catre afgani poate incepe anul viitor in domeniile si districtele unde conditiile permit acest lucru. Acest transfer gradual de responsabilitate pentru securitate va avea loc intr-o maniera coordonata in cadrul NATO si in cadrul Fortei de asistenta internationala in domeniul securitatii.

Presedintele Obama urmeaza sa ia o decizie importanta in legatura cu cresterea - sau nu - a trupelor trimise in Afganistan. Ce credeti ca va face? Care sunt implicatiile acestei decizii?

Cred ca va decide pentru mai multe resurse, pentru mai multe trupe, dar acum este prea devreme pentru a prezenta cifrele exacte. In momentul de fata ne aflam in mijlocul unei faze intense de consultari intre aliati si parteneri in cadrul Fortei de asistenta internationala in domeniul securitatii, care este formata din 43 de state - deci acest proces va dura. Cred ca este necesar sa petrecem timp suficient pentru luarea deciziei bune. Eu ma concentrez in special pe misiunea de pregatire pentru ca sunt sigur ca tranzitia catre o conducere afgana este in curs. Dar este prea devreme pentru cifre exacte.

In general, NATO este o coarda prea intinsa. Daca izbucneste un alt conflict, veti gasi resursele necesare pentru a interveni?

NATO este in momentul de fata cea mai puternica alianta militara a Uniunii, cu capacitati uriase; acum suntem concentrati pe misiunea noastra din Afganistan, pentru ca miza este mare pentru poporul afgan, dar si pentru securitatea noastra si a comunitatii internationale. As vrea sa explic de ce ne aflam in Afganistan: teroristii care au atacat SUA pe 9/11 in 2001 proveneau din Afganistan, iar a doua zi NATO a hotarat pentru prima data in istorie sa invoce articolul 5, clauza de aparare colectiva, care spune ca un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor statelor membre. Misiunea inca nu a fost indeplinita. De aceea ne concentram acum pe Afganistan, si este vorba aici si de apararea teritoriala.

As vrea sa subliniez faptul ca sarcina centrala a NATO este apararea teritoriala a natiunilor aliate. Insa trebuie sa recunoastem faptul ca in zilele noastre apararea granitelor proprii incepe adeseori foarte departe, ca de exemplu in Afganistan.

NATO dezvolta in momentul de fata un nou concept strategic. Tari precum SUA, Regatul Unit, Olanda si Danemarca prefera o strategie mai globala, in timp ce Franta si multe state membre noi prefera un focus regional. Dumneavoastra ce preferati?

Nu vad aici nicio contradictie. De la infiintare, acum 60 de ani, in centrul functionarii NATO a stat apararea teritoriala conform articolului 5.

Astazi trebuie sa facem fata si altor amenintari, printre care atacurile cibernetice. Pentru a le aborda cum trebuie, trebuie sa ne transformam fortele armate.

Astazi, aproximativ 70% din fortele noastre armate din Europa sunt stationare. Cred ca, daca vrem ca apararea teritoriala sa fie credibila, trebuie sa ne asiguram ca putem deplasa oamenii, astfel incat sa avem forte militare mai mobile si mai flexibile.

In concluzie, nu vad nicio contradictie intre apararea teritoriala si perspectiva globala. Rolul meu va consta in construirea acestui pod.

Care sunt diferentele intre a fi prim ministru in Danemarca si Secretar General la NATO?

Aceasta intrebare mi se pune foarte des (rade). Sunt asemanari si deosebiri. Cred ca in cazul meu sunt mai multe asemanari. Ca Secretar General la NATO trebuie, bineinteles, sa faci fata marii provocari de a ajunge la un consens intre 28 de natiuni si 28 de interese particulare.

Spunand asta, va amintesc ca in calitate de lider al guvernului danez am avut sarcina de a ajunge la un consens in cadrul acestuia: un guvern de coalitie, care era insa un guvern minoritar. Si apoi a trebuit sa creez majoritatea in parlament.

Vin dintr-un mediu politic unde construirea unui consens este ceva obisnuit. Exista insa o diferenta intre a-ti desfasura activitatea intr-un mediu strict national si a lucra intr-un cadru international la Bruxelles. Diferenta nu este atat de mare daca ne gandim ca vin dintr-o tara cu o traditie puternica in construirea unui consens.

In Danemarca, in calitate de lider al guvernului, aveam o reuniune saptamanala cu guvernul, martea. Aici am o reuniune saptamanala miercurea, cu Consiliul Nord-Atlantic. Deci, poate ca nu este decat o diferenta intre marti si miercuri (rade).

Sursa: PE