Asaltul final pentru Afganistan Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Asaltul final pentru Afganistan

Asaltul final pentru Afganistan

Publicat: 2 Decembrie 2009 @ 15:25

Mai multi soldati pentru Afganistan, a solicitat seful Casei Albe, Barack Obama, intr-un discurs rostit la Academia Militara Westpoint, elita scolilor de profil din Statele Unite. Europa este divizata in privinta trupelor din Afganistan iar Romania ar putea trimite alti oameni, dar nu neaparat combatanti.

Presedintele american Barack Obama a intrat, pentru intalnirea cu viitorii militari, intr-o piele, desigur, militaroasa. A vorbit scurt si apasat.

In rezumat: suplimentarea cu 30.000 de soldati a efectivelor din Afghanistan, schimbarea raporturilor de forte pe teren si, apoi, incepand cu 2011, intoarcerea baietilor.

In cuvintele presedintelui: "In calitate de responsabil suprem, am ajuns la concluzia ca trimiterea suplimentara a 30.000 de soldati este in beneficiul intereselor noastre nationale vitale. Apoi, dupa 18 luni, acestia vor incepe retragerea. Avem nevoie de acest instrument pentru a ne duce la bun sfarsit initiativa si a le oferi afganilor posibilitatea de a prelua, apoi, controlul, asigurand, astfel, o tranzitie si deschizand calea iesirii din Afganistan".

Acest lucru ar fi trebuit sa se intample mai demult, insa, a amintit Obama, intarzierea este cauzata de energiile consumate in Irak: personal, arsenal si fonduri. In absenta acestora, problema talibana ar fi fost rezolvata cu mult timp in urma.

"M-am opus razboiului din Irak, convins fiind ca trebuie sa ne limitam in recursul la forta militara. Daca", a completat, insa, seful Casei Albe, "n-as fi sigur ca este vorba despre securitatea Statelor Unite si protectia poporului american, as ordona ca militarii sa se intoarca acasa inca de maine dimineata. Decizia pe care o iau nu este una usoara. Dar vorbim despre regiunea din care pornesc pericolele extremiste generate de Al Qaida. Acolo au fost dospite atacurile de la 11 septembrie si tot acolo se pregatesc alte lovituri, chiar in timp ce va vorbesc".

Despre costurile financiare, Obama a vorbit abia catre sfarsitul celor 35 de minute de discurs, dintre care o buna parte au fost un mesaj catre americani (despre nevoia de a sustine Pakistanul) si, deopotriva, catre pakistanezi (despre asteptarile Americii de pe urma parteneriatului propus).

Doar anul acesta, efortul financiar din Afghanistan se ridica la 30 de miliarde de dolari. In plus, exista si un obstacol politic de infruntat, caci in special proprii colegi democrati din Congres se vor impotrivi noului plan.

Si mai e cineva pentru care presedintele american a gasit timp in discursul de la Westpoint Academy - aliatii Americii, care, a amintit Obama, "au luptat si au platit cu sange alaturi de noi in Afghanistan. Acum va trebui sa castigam impreuna acest razboi. Afganii vor trebui sa isi asume responsabilitatea propriei securitati. America nu are nici un interes intr-un razboi fara sfarsit".

Europa, divizata in privinta trupelor din Afganistan

In fata cererilor presante ale Statelor Unite de a trimite intariri in Afganistan, tarile europene reactioneaza diferit: Marea Britanie prevede cinci sute de militari suplimentari, Germania amana luarea unei hotarari, Franta spune NU.

Cu doar cateva ore inainte de anuntarea de catre presedintele american Barack Obama a noii strategii pentru Afganistan, printre care trimiterea de trupe suplimentare menite sa tina sub control

insurectia talibanilor, cancelarul german Angela Merkel avertizase ca tara sa nu va lua o decizie in acest sens mai devreme de doua luni.

E de fapt o referire precisa la conferinta internationala asupra Afganistanului ce se va tine in ziua de 28 ianuarie la Londra. Convocata la initiativa Parisului, a Berlinului si a Londrei, cu sustinerea SUA, conferinta are drept scop evaluarea relatiilor dintre autoritatile de la Kabul si comunitatea internationala.

Conform informatiei publicate de cotidianul Le Monde, Washingtonul cere aliatilor sai zece mii de militari suplimentari, dupa cum urmeaza: doua mii Germaniei, o mie cinci sute Italiei, o mie cinci sute Frantei si o mie Marii Britanii.

Londra a confirmat deja trimiterea a cinci sute de soldati suplimentari. Italia, care detine al saselea contingent ca importanta numerica s-a declarat si ea dispusa sa suplimenteze trupele, fara sa comunice vreo cifra.

Pozitia cea mai originala este aceea a Frantei: presedintele Nicolas Sarkozy a spus fara inconjur NU. Cu un efectiv de 3.750 de oameni in Afganistan, Franta detine al patrulea contingent pe teatrele de operatiuni si nu intentioneaza sa-l suplimenteze. Ea nu exclude insa o majorare a contributiei la formarea armatei si Politiei afgane.

In total, 43 de tari participa la coalitia internationala din Afganistan, dintre care 26 de tari membre ale NATO. Unele, ce-i drept, in mod simbolic, precum Islanda, cu doi oameni si Georgia, cu un om.

Cornel Codita la RFI : Romania poate trimite noi trupe in Afganistan, dar necombatante

Romania ar putea avea mai multi oameni acolo, dar nu vor fi neaparat trupe combatante, spune la RFI analistul militar Cornel Codita.

"Contributia Romaniei poate sa fie foarte importanta la acest efort, dar nu neaparat cu trupe combatante. Aici numerele sunt foarte importante si inca de la reuniunea NATO din 2008 de la Bucuresti se stia ca aceasta este linia pe care se va merge, o crestere a efortului militar, combinata cu o crestere a diplomatiei si a schimbarilor politice care ar putea sa duca la o rezolvare a problemei", declara Cornel Codita.

"Problemele in teatrele de operatiuni sunt foarte multe, intotdeauna, nu tin numai de tehnica, tin de organizare, tin de comanda, tin de relationarea cu celelalte unitati care exista acolo si datoria oricarui commandant este sa rezolve aceste probleme, nimeni nu pleaca cu ele de acasa gata rezolvate in buzunar si doar face revista trupelor in fiecare dimineata in teatrul de operatiuni. Probleme exista si vor exista intotdeauna in orice camp de actiune. Sigur ca exista decalaje, discrepante, probleme cu diferite elemente ale dotarii Armatei si la noi si la altii. La noi, mai accentuat, pentru ca suntem o tara cu mijloace relativ slabe, putine, in acest domeniu, ca si in altele, deci nu avem de unde sa cheltuim foarte mult", explica analistul militar.

Surse: Deutsche Welle, RFI