Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Business & Jobs
Guvernare europeana
Finantare UE
Dezbateri
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Mobilitate
Inovatie & Creativitate
CSR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out



RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Business & Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Finantare UE
RSS Dezbateri
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Mobilitate
RSS Inovatie & Creativitate
RSS CSR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Mediu & Energie > Politici de mediu > Incepe greul la Copenhaga

Incepe greul la Copenhaga

Publicat: 8 Decembrie 2009 @ 14:05

Peste 15.000 de participanti din 192 de tari s-au reunit luni la Copenhaga pentru a semna un nou acord in domeniu. Marti incep discutiile cele mai dificile, legate de contributia financiara a tarilor, considera expertii, in timp ce comentatorii estimeaza ca un acord politic e greu de atins. SUA au facut un pas important si optimismul pare sa fi revenit la Copenhaga.

Discutiile asupra climatului din cadrul Conferintei ONU de la Copenhaga abordeaza marti, 8 decembrie, partea dificila, referitoare la efortul si contributia fiecarei tari pentru reducerea gazelor cu efect de sera. Sperantele sunt mai degraba timide, in ciuda unor angajamente pe care le anunta diverse state.

Numeroase tari au promis deja ca vor reduce volumul gazelor aruncate in atmosfera, dar vom afla mai multe despre seriozitatea acestor promisiuni numai spre sfarsitul lucrarilor, cand isi vor face aparitia la Copenhaga si principalii lideri mondiali. Mai cu seama cei din tarile puternic poluate, dar care nu sunt dispuse sa-si reduca simtitor productia, in ciuda alertelor ecologice.

Europenii si-ar dori, in principiu, o reducere a emisiilor de gaze cu 20 pana la 30%, pana in 2020. Suedia ar dori un angajament si mai ferm, tarile emergente, dar si Statele Unite vorbesc insa de angajamente mai modeste.

Organizatiile ecologiste se activeaza si denunta nehotararea atator tari, intre care Canada. Guvernul indian avanseaza si el promisiuni destul de indraznete, de indata criticat insa de Congresul indian.

Intre declaratiile de intentie si concluziile finale vor avea loc aprige negocieri si numeroase propuneri care ar putea sa goleasca de continut aceasta mult-mediatizata intrunire. Unora momentul le pare grav si isi pun toate sperantele in victoria ratiunii. Altii fac calcule economioce si afirma ca nimeni nu poate visa la imposibil.

SUA si-au formulat programul de reducere a emisiilor poluante

SUA au un plan de reducere a emisiilor poluante, cu 17% pana in 2020, 42% pana in 2030 si peste 80% in anul 2050. „Presedintele a formulat o pozitie clara, bazata pe date stiintifice, in privinta incalzirii climatice; suntem cel mai mare poluator planetar, ceea ce ne obliga la o atitudine activa in materie”, considera adjunctul emisarului special pentru climat, Jonathan Pershing, reprezentantul SUA la deschiderea Conferintei de la Copenhaga.

SUA produc o cincime din gazele nocive, de restul fiind raspunzatoare, printre altele, puteri emergente precum China si India, care, pana recent, au ezitat sa se angajeze in campania de asanare ecologica. Sunt semne ca eforturile diplomatice recente ale executivului american au determinat o re-orientare a politicii ambientale a celor doua tari.

„In acest an, 2009, afirmam raspicat ca am intrat in arena, ca in privinta efectului de sera, a energiilor regenerabile, a

reducerii poluarii, vom actiona”, a punctat directoarea Agentiei Federale de Protectie a Mediului, Lisa Jackson.

Un prim pas in acest sens a fost facut chiar ieri, 7 decembrie, cand agentia condusa de doamna Jackson a decretat ca emisiile poluante pericliteaza sanatatea si mediul. Acesta este primul pas, legal obligatoriu, pentru o eventuala reglementare a emisiilor din surse stationare si mobile.

Ce rezultate se asteapta?

Prezenta presedintelui Obama pentru finalul conferintei, pe 18 decembrie, e un semn ca un acord formal este posibil. Ca si acum 12 ani insa, dupa Kyoto, nu exista nici o garantie ca Senatul va ratifica un astfel de acord, in special daca el cuprinde masuri de limitare a emisiilor din surse stationare, masuri considerate o forma de impozitare cu efecte nocive asupra cresterii economice.

Nimeni nu stie daca obiectivul semnarii unui acord climatic care sa asigure viitorul urmatoarelor generatii, va putea fi atins pana pe 18 decembrie. Conferinta la varf a debutat in spiritul unui optimism nemaiintalnit, dupa cum a declarat seful Secretariatului ONU pentru clima, Yvo de Boer:

“In cei 17 ani, de cand purtam negocieri pe teme de mediu, nu s-a intamplat niciodata sa-si asume atatea tari obligatii concrete. Aproape in fiecare zi au fost inaintate noi propuneri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si planuri corespunzatoare de actiune. Un angajament global fara precedent!"

Negociatorul sef al grupei de lucru pentru obiectivele pe termen lung ale conventiei climatice, Michael Zammit Cutajar, a afirmat: “Este cel mai mare spectacol al lumii si trebuie sa fie un succes.“

Succesul inseamna incheierea, la finele celor doua saptamani de negocieri, a unui acord cuprinzator cu caracter obligatoriu, precum si punerea de indata in aplicare a unor masuri concrete. Este vorba de investirea rapida a unor sume semnificative, explica Yvo de Boer:

“Daca ne referim la finantarea pe termen scurt, este vorba de asigurarea in 2010, 2011 si 2012 a cate zece miliarde de dolari. Stim ca pe termen mediu si lung este nevoie de si mai multi bani pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si pentru protectia mediului in general. Daca ne referim la 2020 si 2030, e vorba de sute de miliarde de dolari."

Surse: RFI, Deutsche Welle

Articole legate de acelasi subiect
Ministrul Mediului despre durata mare a evaluarii de la Rosia Montana: Nu exista alt proiect de asemenea anvergura in Europa | 13 Aprilie 2012
Bologna castiga premiul Saptamanii Europene a Mobilitatii, editia 2011. Din Romania, au participat 48 de orase | 7 Martie 2012
Avocata Agent Green la RFI : Vom sesiza Comisia Europeana in legatura cu DN 66A | 21 Februarie 2012
EurActor
Membrii EurActor