Dupa ce 35.000 de germani au lansat plangeri impotriva unei legi despre care spun ca le violeaza dreptul la intimitate, Curtea Constitutionala din Germania a decis ca legea este "o incalcare deosebit de serioasa a intimitatii in telecomunicatii."

Stocarea fara motiv a datelor cu caracter personal contravine dreptului garantat in Constitutie al prezervarii secretului postal. Toate datele stocate pana in prezent trebuie deci sterse, in conformitate cu decizia justitiei. Sentinta Curtii Constitutionale pare a fi o victorie pe toate planurile a celor care militeaza pentru protectia datelor cu caracter personal.

Sentinta judecatorilor de la Karlsruhe pare a fi un succes pentru protectia datelor. E insa o izbanda conditionata. Curtea Constitutionala nu a interzis in principiu stocarea datelor cu caracter personal. Doar legea care sta la baza depozitarii datelor contravine, in prezent, Constitutiei.

Planurile privind intensificarea supravegherii in numele sigurantei nu dispar definitiv. Dimpotriva. In decizia actuala a Curtii Constitutionale se gasesc si indicii privind modalitatile de schimbare a legii in cauza in asa fel, incat sa se conformeze legii fundamentale. In primul rand, datele cu caracter personal trebuie stocate separat, cifrate iar controlul lor sa fie transparent. In cazul in care aceste premise sunt indeplinite, fortele de ordine pot obtine permisiunea de a accesa datele cu caracter personal.

In plus, accesul trebuie sa fie aprobat de un judecator, iar persoana verificata trebuie sa fie suspectata de o crima grava, de exemplu de terorism, de periclitare a vietii altora, de afectare a sanatatii sau libertatii cetatenilor ori a intregii comunitati.

Chiar daca toate aceste conditii la un loc par a forma un cadru restrictiv pentru accesul la datele cu caracter personal, scepticismul ramane de rigoare. Statul are tendinta de a actiona preventiv in lupta anti-terorista. In ultimii ani s-a putut observa o crestere a numarului supravegherilor telefonice sau informationale. In anul 2008 aceste cazuri au sporit la peste 5300. Iar supravegherile preventive, efectuate in absenta unor suspiciuni motivate, nici nu apar in statistici. Acest fel de a actiona nu este de natura a consolida increderea populatiei in propriul stat.

Serviciile de Informatii nu sunt controlate de justitie ci de o Comisie a parlamentului german, ai carei membri s-au obligat sa nu divulge secretele muncii lor. Totusi, opinia publica afla ocazional, din presa, de greseli comise bunaoara de Politia Judiciara ori de Serviciul federal de informatii (externe). Este bine ca, prin intermediul mass-media, opinia publica are sansa de critica statul si de a deveni, ca in cazul de fata, o stavila in calea tendintelor guvernamentale de impunere a unor legi de securitate exagerate.

Oana Lungescu, corespondentul BBC la Berlin, spune ca hotararea curtii germane nu actioneaza impotriva directivei europene antiterorism, pe care se bazeaza legea germana care a fost respinsa. Pe de alta parte, directiva ar putea fi reevaluata spre sfarsitul acestui an.

De la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European are mai multe drepturi de decizie. Comisia Europeana nu mai poate hotari de una singura cand vine vorba de datele cu caracter personal. In luna septembrie 2010, reglementarea europeana privind stocarea datelor va fi supusa unei verificari atente. Iar decizia judecatorilor germani ar putea fi folositoare in acest proces.

Surse: Deutsche Welle, BBC