Piata cladirilor verzi din Romania cunoaste o crestere rapida, in pofida contextului economic dificil. Investitorii au devenit mult mai selectivi, iar dezvoltatorii incep sa vada ca certificarile 'verzi' aduc un plus de valoare proprietatilor, afirma Steven Borncamp, presedintele Consiliului pentru Cladiri Verzi din Romania (RoGBC), intr-un interviu acordat EurActiv.ro.

A trecut mai bine de un an de cand RoGBC s-a lansat oficial la Bucuresti. Ce a reusit asociatia sa faca in mod concret, pana acum, pentru piata cladirilor verzi din Romania?
Am organizat sau contribuit la peste 50 de proiecte de la lansarea RoGBC, in special in Bucuresti, dar si in Cluj, Constanta, Arad si Brasov. Printre acestea s-au numarat prezentari, workshopuri intensive de instruire sau evenimente interactive, de vizionare si discutii pe marginea unor filme despre designul sustenabil al cladirilor; toate acestea pentru ridicarea nivelului de constientizare si dezvoltarea de aptitudini. Vom lansa de asemenea un program profesional de certificare “Romania Green Building Professional”, pentru a oferi certitudinea ca persoanele care lucreaza la un proiect sunt in tema cu subiectele de actualitate in domeniu.

Am facut progrese semnificative in atragerea autoritatilor locale si nationale catre oportunitatile pe care le ofera cladirile verzi, precum si in implicarea dezvoltatorilor si sectoarelor din domeniul imobiliar in procesul de sprijinire a legislatiei 'verzi'. Totodata, am initiat proiecte de constructie, din care fac parte un sediu de birouri model, un “Centru de Inovare pentru Cladiri Verzi”, si un proiect 'verde' de renovare a actualului nostru spatiu de birouri. Mai mult, companiile noastre membre au initiat mai multe activitati sustenabile, cum ar fi deschiderea unui magazin DIY (do-it-youself) in Ploiesti cu lumina naturala, incalzire geotermala si sisteme inteligente pentru eficientizarea consumului de energie in cladire. Mai putem aminti cazuri remarcabile de cladiri in constructie ale unor companii de top ce vor constitui unitati de productie exemplare la nivel mondial. Iar scenariile acestea optimiste se repeta tot mai des.

Anul trecut ati declarat intr-un interviu acordat EurActiv.ro ca piata cladirilor verzi nu va fi afectata de criza economica. Cum arata cu adevarat situatia acum? Cat de pregatita este piata din Romania pentru investitii in constructii verzi?
Am fost si sunt de parere ca cei care lucreaza cu proiecte si solutii sustenabile vor simti mai putin impactul crizei, intrucat actiunile lor au o gandire strategica, care pe termen lung se va dovedi folositoare in aceste vremuri dificile. Am avut o stagnare a cresterii numarului de membri in vara care a trecut, dar acum ni s-au alaturat noi membri din sectoare noi, pe masura ce interesul fata de acest domeniu este in crestere.

Piata este, de asemenea, mult mai bine pregatita decat acum cinci ani, cand cu greu se gaseau chiar si niste materiale pentru o renovare “verde” a spatiului de birouri. Avem 75 de companii membre si multe altele prezente in Romania, care pot livra expertiza, materialele si tehnologia necesara pentru a ridica cladiri mai bune si mai eficiente din punct de vedere energetic. Observ ca cei din conducerea companiilor-membre sunt optimisti in privinta viitorului atunci cand aduc imbunatatiri la calitatea constructiei. Certificarerea energetica face doar ca acele companii inovative si orientate spre calitate sa fie capabile sa se adapteze la piata si sa livreze conform cerintelor.

Putem vorbi, in pofida traversarii unui an de criza economico-financiara, de o schimbare sau o imbunatatire a mentalitatilor si comportamentului de business in favoarea cladirilor 'verzi' atat in randul dezvoltatorilor din domeniu, cat si la nivelul cetatenilor? Care sunt pretentiile consumatorilor romani?
Absolut. Acum doi ani, interesul dezvoltatorilor imobiliari din Romania in privinta cladirilor verzi era foarte scazut. Bineinteles, acum investitorii au devenit mult mai selectivi si dezvoltatorii stiu ca certificarea sustenabilitatii aduce un plus de valoare proprietatilor. O mare parte a dezvoltatorilor de proiecte la scara mare colaboreaza cu noi pentru parcurgerea pasilor necesari pentru certificare, pentru trecerea prin procesul de auditare energetica si efectiv, pentru a construi cladiri verzi.

Am organizat de asemenea un workshop numit “Evaluarea Cladirilor Sustenabile” care s-a bucurat de un real succes si care, impreuna cu subiectele ce stau la baza multora dintre trainingurile si prezentarile noastre, compun un model de business pentru constructiile verzi. Pe langa acestea, cateva dintre proiectele noastre cu hoteluri si alti colaboratori ne-au aratat ca perioada de recuperare a investitiilor in solutii 'verzi' poate fi sub doi ani.

Ce metode au functionat in alte tari europene si va ganditi sa le aplicati si in Romania pentru popularizarea cladirilor verzi? Cum arata, in prezent, piata cladirilor verzi in alte tari ale Europei Centrale si de Est prin comparatie cu Romania - sunt mai deschisi la schimbare, autoritatile lor sunt mai cooperante, etc?
Oferirea de informare si motivatii a dat rezultate bune in alte tari si le implementam si aici. Investitorii si locatarii cladirilor cauta certificarea sustenabilitatii recunoscuta international si verificata de un tert, iar noi ii ajutam sa obtina aceste certificari.
Romania va fi o surpriza placuta in ceea ce priveste cladirile verzi, pentru ca exista deja un interes deosebit si un exemplu puternic de modele de business, care trebuiesc doar comunicate mai bine.

Piata 'verde' in zona central si est-europeana beneficiaza de o crestere rapida, in pofida nivelurilor scazute din trecut. Legislatia UE mai bine pusa la punct, preocuparea fata de securitatea energetica si interesul in crestere al populatiei fata de costul real al multor constructii aflate sub standardele privind mediul inconjurator si cel social, toate duc catre un interes crescut fata de acest subiect. Am trecut printr-o criza a creditelor, dar si printr-o criza energetica. Petrolul a inregistrat preturi de 140 dolari/baril, iar acum inca se situeaza undeva sus la 80 de dolari/baril, cu toata ca am trecut printr-o criza financiara dureroasa. Cred ca este de la sine inteles ca totalul costurilor unei achizitii pe termen lung, cum este o cladire, este de o relevanta majora.

Cat de interesati sunt dezvoltatorii, in acest moment, sa investeasca in cladiri 'verzi', avand in vedere ca, incepand cu luna martie 2010, certificatul energetic pentru cladiri ar putea deveni obligatoriu? Care sunt avantajele, dar si obstacolele ce ar putea sa apara pe piata constructiilor din Romania, odata cu adoptarea unei legi privind obligativitatea certificatelor energetice pentru cladiri?
Romaniei i s-a cerut sa implementeze Directiva Performantei Energetice pentru Cladiri (EBPD), prin auditarea energetica a tuturor constructiilor noi incepand cu ianuarie 2007 si, conform unei amanari recente, a tuturor constructiilor existente, incepand cu 2011. Guvernul si asociatia auditorilor energetici au luat masuri pentru instruirea de persoane certificate pentru auditare, insa nivelurile de implementare variaza pe plan local.

Fiecarui investitor imobiliar interesat i-am explicat faptul ca este obligatia proprietarului cladirii sa obtina o auditare energetica si ca investitorul va suporta riscuri daca nu beneficiaza de documentatia corespunzatoare si nu intelege functionarea elementara a cladirii. De asemenea, exista o relatie foarte stransa intre calitatea constructiei si eficienta energetica, deci acest proces constituie o asigurare in plus pentru investitor.

Cred ca in Romania se aplica aceeasi situatie ca in multe alte tari. Daca dezvoltatorul este o companie profesionista, va actiona conform legii. Companiile care nu actioneaza intr-o maniera profesionista, vor face tot posibilul pentru a evita auditarea, dar nu vor fi atractive pentru investitorii profesionisti.

Acordarea unui sprijin adecvat pentru implementarea integrala a EPBD in Romania si pregatirea variantei celei mai stricte, care a fost deja votata, sunt un obiectiv cheie pentru Romania Green Building Council. Acest lucru va sprijini in mod clar investitorii si locatarii sa cunoasca eficienta reala si costurile cladirii pe care o cumpara sau inchiriaza.

Cat de cooperante sunt autoritatile din Romania in privinta promovarii si sprijinirii industriei constructiilor verzi? Ce considerati ca ar trebui imbunatatit in relatia pe care o aveti cu autoritatile?
Autoritatile romane sunt deschise fata de subiect si fac progrese in directia buna. Cred ca trebuie sa realizam ca, de multe ori, interesele sectorului business sunt cele care opun rezistenta in fata unei legislatii corespunzatoare. Cred ca rolul organizatiei noastre este acela de a ajuta sectorul business sa inteleaga beneficiile vaste ale cladirilor sustenabile si sa ajute Guvernul in formularea si implementarea unei mai bune legislatii pentru cladirile verzi.

Am fost sustinatorii convinsi ai unui program “Green Stimulus” - de stimulare a sustenabilitatii - in Romania, pentru a salva economia si in acelasi timp pentru a crea oportunitati de business inovatoare, sanatoase si avantajoase. Ne-am prezentat recomandarile in tandem cu WWF Romania, dar, din pacate, acest lucru s-a intamplat cu putin inainte de destramarea Guvernului din septembrie, lucru care a cauzat dificultati evidente. In continuare credem cu tarie ca aceasta este cea mai buna solutie pentru Romania si, de fapt, chiar pentru intreaga lume.

De ce avem nevoie de cladiri verzi si de este necesara o schimbare radicala a pietei in acest sens?
Avem nevoie de cladiri sustenabile pentru ca nu putem limita aspiratiile oamenilor de a trai o viata mai buna. Pur si simplu nu avem resursele pentru a oferi aceleasi solutii de cladiri risipitoare si daunatoare planetei. Opiniile sunt impartite in privinta schimbarilor climatice, insa cred ca toata lumea este constienta de ceea ce inseamna existenta a 9 pana la 11 miliarde de oameni pe planeta in urmatoarele decenii sau industrializarea rapida a multor tari, in conditiile in care resursele se imputineaza.

Sunt convins ca nu trebuie sa cheltuim mai multi bani pentru o schimbare radicala catre constructii sustenabile, ci, mai degraba, sa gandim mai mult felul in care facem lucrurile.

Camelia Moga