Romania si bugetului Uniunii - cat dam, cat primim si la ce putem folosi banii europeni? Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Romania si bugetului Uniunii - cat dam, cat primim si la ce putem folosi banii europeni?

Romania si bugetului Uniunii - cat dam, cat primim si la ce putem folosi banii europeni?

Publicat: 12 Martie 2010 @ 15:47

Download fisiere:

România şi reforma bugetului comunitar - rezumat

Cati bani plateste fiecare roman la bugetul UE si cati poate primi inapoi prin accesarea fondurilor europene? Centrul Roman de Politici Europene ofera un raspuns intr-un nou raport, atragand atentia asupra faptului ca, desi procedurile bugetare s-au schimbat la nivel comunitar dand mai multa putere Parlamentului, nici un roman nu este prezent in comisia parlamentara de bugete.

Foto: punny.org

Prima parte a raportului publicat de CRPE este o descriere detaliata a modului in care se constituie bugetul Uniunii Europene. Cel mai mare contributor este Germania, cu 18,8 mld. Euro (sumele sunt pentru anul 2008) = aprox. 20% din total. Alti contributori importanti sunt Franta (16,4 mld. euro), Italia (13,4 mld. euro) si Marea Britanie (7,6 mld. euro).

In acest context, Romania este un contributor mic, cu 1,01 mld. Euro. Cu alte cuvinte, desi suntem pe locul 7 ca populatie suntem pe locul 17 ca marime a contributiei la bugetul comunitar.

Contributia Romaniei reprezinta aproximativ 47 euro pe cap de locuitor (penultima ca marime). Un luxemburghez plateste de zece ori mai mult – 489, un danez 356, un francez 258, un german 230. Un calcul privind balanta neta pe cap de locuitor arata ca fiecare roman primeste anual 71 de euro mai mult decat contribuie. Cei mai mari contributori pe cap de locuitor sunt suedezii (cu 118 euro contributie mai mult decat primesc), danezii cu 113, germanii cu 95.

Luand in considerare sumele platite, cele primite, precum si populatiile statelor membre, calculul pe cap de locuitor arata in felul urmator (pe baza datelor CE, 2009 si Eurostat, 2009):

Suma totala alocata Romaniei in bugetul anului 2008 a fost de 2,6 mld. Euro, mai mult decat dublu fata de contributie. Romania este un beneficiar net in relatia financiara cu UE si depinde de noi sa accesam acesti bani (pentru detalii privind accesarea fondurilor europene, vedeti precedentul raport CRPE Suntem in grafic? 2010: primul bilant - Utilizarea fondurilor structurale).

Schimbarea procedurilor bugetare

Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European capata formal rol egal cu Consiliul in alcatuirea bugetului (ba chiar, arata

raportul CRPE, Parlamentul va putea forta in practica trecerea amendamentelor sale). Din pacate, la momentul cresterii puterii Parlamentului in materie de buget nici un membru roman al acestei institutii nu este membru plin in Comisia pentru bugete (exista trei supleanti dar e putin probabil sa poata exercita o influenta reala).

Aceasta situatie nefavorabila pentru Romania este noua, deoarece in mandatul anterior (decembrie 2007 – iulie 2009) au fost patru deputati romani membri plini. Din cele 22 de comisii si subcomisii ale Parlamentului European doar in trei este Romania mai slab reprezentata decat in Comisia pentru bugete. Deputati din 18 state membre sunt membri ai Comisiei pentru bugete. Romania este cea mai mare tara din care nu provine nici un membru al acestei comisii.

CRPE recomanda europarlamentarilor romani o intelegere politica transpartinica pentru a putea avea cel putin un membru plin la redistributia din 2012.

Legat de viitoarea dezbatere asupra reformei bugetare, Romania trebuie sa se reorienteze intern spre prioritatile viitoare ale UE. O mare parte din fondurile primite de Romania de la UE merg spre agricultura (38,4%). Trendul actual al dezbaterii merge insa spre scaderea fondurilor agricole. Oricum, spune raportul, canalizarea majoritatii fondurilor primite catre sectorul agriculturii nu este cel mai fericit lucru pentru Romania: este finantat un domeniu supradimensionat si cu valoare adaugata mica. Pe termen scurt, este bine ca acesti bani intra in tara, chiar daca sunt folositi pentru finantarea agriculturii. Totusi, autoritatile ar trebui sa pregateasca terenul pentru cresterea capacitatii de absorbtie in celelalte sectoare ale economiei, mai cu seama in cele care par a deveni „domenii vedeta” (cercetare, mediu etc.) si pentru care este de asteptat o crestere treptata a alocarilor.

Linkuri:
- Raportul complet
- CRPE