Sectiuni principale
Business & Jobs
Guvernare europeana
Finantare UE
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Extindere UE
Educatie & Cariera
e-Aptitudini
Mobilitate
Uniunea Europeana
pe scurt
Inovatie & Creativitate
CSR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out



RSS
RSS general
RSS Business & Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Finantare UE
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS e-Aptitudini
RSS Mobilitate
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Inovatie & Creativitate
RSS CSR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Mediu & Energie > Politici energetice > Banca Mondiala: Fara investitii, Europa si Asia Centrala intra criza energetica

Banca Mondiala: Fara investitii, Europa si Asia Centrala intra criza energetica

Publicat: 19 Martie 2010 @ 13:23

Desi Rusia si Asia Centrala sunt furnizoare majore de energie pentru Estul si Vestul Europei, viitorul energiei primare, al agentului termic si al electricitatii in Europa de Est si Asia Centrala se afla sub un semn de intrebare. Regiunea se va confrunta cu o criza energetica daca nu se vor face investitii de peste 3 trilioane USD in urmatorii 20 de ani, conform unui raport nou al Bancii Mondiale.

“Se estimeaza ca cererea de energie primara in Europa de Est si Asia Centrala se va majora cu pana la 50%, pana in anul 2030,” a spus Peter Thomson, Director al Bancii Mondiale pentru Dezvoltare Durabila in Europa si Asia Centrala, “in timp ce se asteapta ca cererea de energie electrica sa creasca cu pana la 90%.”

“Inainte de manifestarea crizei financiare mondiale in 2008,” a explicat Thomson, “mai multe tari din zona care importau energie au inceput sa se confrunte cu dificultati. Criza financiara a diminuat cererea de energie si a creat un spatiu de manevra care a permis tarilor din zona sa ia masuri pentru a diminua impactul crizei financiare anticipate.  Dar aceasta oportunitate nu se va manifesta decat timp de 5-6 ani.  Sunt necesare masuri menite sa duca la o ameliorare a situatiei, atat din punctul de vedere al cererii cat si al ofertei, iar in lipsa unei schimbari comportamentale la nivelul acestei regiuni, in integralitatea sa, s-ar putea face simtita o criza energetica, zona putand sa treaca de la statutul de exportator net de energie, la acela de importator net de energie, pana in anul 2030.”

Este nevoie de investitii pentru a stavili criza

Potrivit raportului 'Se va stinge lumina? Perspectiva resurselor energetice in Europa de Est si Asia Centrala' lansat pe 18 martie, in cazul in care productia de energie trebuie mentinuta sau sporita, pentru a indeplini cerintele de energie ale Europei, vor fi necesare investitii semnificative. Necesarul proiectat pentru dezvoltarea surselor de energie primara din 2010 pana in 2030 este estimat la aproape 1,3 trilioane USD, pentru a asigura disponibilitatea resurselor de petrol, gaze naturale si carbuni. In plus, infrastructura energetica din regiune trebuie neaparat sa fie modernizata. Capacitatea de producere a electricitatii a crescut cu greu de la inceputul anilor 1990, iar centralele au imbatranit.  Investitiile de care este nevoie in infrastructura necesara pentru generarea de energie in urmatorii 20-25 ani este de ordinul a 1,5 trilioane USD, inca 500 miliarde USD fiind necesare pentru incalzirea publica.

“Capacitatile care sunt in curs de scadere nu s-au transformat inca intr-o criza in sine,” a declarat Thomson, “pentru ca cererea a scazut in anii 1990, iar la ora actuala cererea este oricum scazuta datorita crizei financiare.  Insa, avand in vedere perioadele de derulare a proiectelor de constructie, care dureaza ani de zile, masurile sunt necesare chiar acum. Acest nivel al investitiilor – de peste 3 trilioane – nu poate fi acoperit in aceasta zona doar de catre sectorul public. Atragerea investitorilor din sectorul privat va necesita si o modificare a climatului de investitii, care sa faciliteze realizarea acestor investitii.”

Eficienta energetica – potentialul nevalorificat

Investitiile in eficienta energetica indeplinesc trei obiective, simultan si cu costuri reduse: emisii mai scazute de gaze cu efect de sera, o securitate energetica imbunatatita, precum si o cerere economica mai sustenabila.

Conform raportului citat, un dolar in plus investit in eficienta energetica poate duce la evitarea cheltuirii a 2 dolari pentru investitii in capacitate de productie.  Insa un mare potential ramane nevalorificat datorita numeroaselor obstacole in calea investitiilor in eficienta energetica,

inclusiv preturi neadevcate la energie si lipsa unei discipline de plata, lipsa informatiilor privitoare la cele mai moderne tehnologii, prea putini contractanti, prea putini furnizori de servicii in domeniu, fara sa mai mentionam si constrangerile legate de finantare.

Raportul recomanda, de exemplu, ca guvernele sa implementeze programe de eficienta energetica in sectorul public, sa informeze publicul cu privire la optiunile existente in domeniul tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, si sa proiecteze orase unde sa fie disponibile mijloace de transport alternative.

Schimbarile climatice

Provocarea careia trebuie sa-i faca fata aceste tari care doresc sa evolueze, va consta in asigurarea unor surse de energie suplimentare rapid si cu costuri minime, in timp ce ar trebui sa actioneze intr-o modalitate prietenoasa cu mediul pentru a limita cresterea emisiei gazelor cu efect de sera.

Conform raportului, raportul dintre emisiile de carbon si PIB-ul inregistrat in zona este unul dintre cele mai mari din lume.  In anul 2005, Rusia constituia a treia mare sursa de CO2 din lume, dupa SUA si China.  Membrii UE din aceasta zona au inceput deja sa abordeze problemele legate de schimbarile climatice, imbunatatindu-si eficienta energetica, dezvoltand tehnologii dedicate surselor de energie reinnoibile si valorificarea resurselor generate de carbon. Alte tari din zona se vor confrunta cu o presiune din ce in ce mai mare pentru recuperarea ecartului existent, ceea ce va trebui sa se produca rapid.

Cu toate acestea, exista o sincopa intre eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon si strategiile nationale in domeniul energiei aplicate in aceasta zona, pentru urmatorii 20 de ani.  Decidentii si agentii economici din regiune vor trebui sa-si reanalizeze strategiile si sa se alinieze si ei la modul serios la eforturile care au loc la nivel mondial.  Insa tranzitia catre o economie cu continut de carbon redus poate sa fie scumpa.  Prin valorificarea finantarii carbonului, tarile din regiune isi pot reduce impactul asupra mediului exercitat prin emisiile de carbon si poate atrage un capital critic pentru reconstruirea infrastructurii energetice si a bazei industriale, valorificand tehnologii eficiente si mai curate.  Guvernele trebuie sa se asigure ca politicile proprii si legislatia nationala faciliteaza utilizarea finantarii carbonului, incurajeaza modernizari tehnologice rapide si accelerarea revolutiei catre eficienta energetica.

Timpul este esential

Raportul Bancii Mondiala subliniaza faptul ca - avandu-se in vedere nevoia uriasa de investitii, precum si perioadele de derulare indelungate necesare pentru implementarea proiectelor in sectorul energetic, tarile trebuie sa se pozitioneze astfel incat sa asigure sprijinirea finantarilor pentru acest progres cat mai repede.  Neintroducerea unui mediu "prietenos" de natura sa sprijine investitiile in acest sector se va transforma intr-o criza la nivel investitional care la randul sau ar putea impune anumite constrangeri la nivelul activitatii economice. O scadere de 10% la nivelul disponibilitatii energiei ar putea genera o reducere de 1% a cresterii economice, iar o scadere mai mare ar putea avea si alte efecte negative.

- Mai multe detalii, pe pagina raportului

Sursa: Banca Mondiala

Articole legate de acelasi subiect
Le Monde: Litoralul romanesc, noul El Dorado pentru energia eoliana | 15 August 2010
Videanu, obligat sa amane pentru o data incerta infiintarea companiilor Electra si Hidroenergetica | 9 August 2010
Videanu: Prin liberalizare vom aduce pretul gazelor la media din UE | 5 August 2010
EurActor
Membrii EurActor