UPDATE: octombrie 2010

Politica regionala, sau politica de cozeiune, corespunzatoare exercitiului bugetar 2007-2013, reprezinta aproximativ o treime (35,7%) din bugetul UE. Majoritatea fondurilor regionale sunt directionate catre regiunile asa-numite "Obiectiv 1", adica cele ale caror PIB se situeaza sub 75% din media UE. Potrivit Comisiei Europene, "Obiectivul 1 al Fondurilor structurale este prioritatea principala a politicii de coeziune a Uniunii Europene."

Odata cu extinderea din 2004 si 2007, majoritatea beneficiarilor cu statut Obiectiv 1 se afla in Europa centrala si de Est.

Prezentat de comisarii Johannes Hahn (Politica regionala) si László Andor (Ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune), raportul evalueaza, pentru prima data, rata progreselor inregistrate de fiecare tara in indeplinirea obiectivelor UE aprobate. Raportul arata in ce masura si-au aliniat statele membre programele la obiectivele UE de creare de locuri de munca si de crestere economica si contribuie la o dezbatere deschisa privind realizarile si problemele programelor politicii de coeziune.

Raportul cere statelor membre sa imbunatateasca punerea in aplicare a programelor, sa utilizeze in mod optim banii acordati prin politica de coeziune, de exemplu in sectorul cailor ferate, pentru proiecte-cheie in sectoarele energiei si mediului, precum si in domeniul incluziunii sociale.

Romania si media UE

In medie, la nivel UE, peste 27% din fondurile pentru perioada 2007-2013 s-au alocat deja pentru proiecte specifice - cu un total al investitiilor de peste 93 de miliarde EUR.

Un numar de tari, atat din 'vechile' membre cat si si din 'noile' membre ale UE, au avut rate de absorbtie mari. Potrivit unor surse din Comisia Europeana, acesta este cazul mai ales in tarile cu cele mai eficiente structuri.

De exemplu, noua din tarile UE 15 au avut rate de absorbtie mai mari decat media: Belgia (61.1%), Danemarca (30%), Finlanda (31.7%),  Irlanda (51.8%), Italia (38%), Olanda (55.8%), Portugalia (38%), Suedia (48.5%) si Marea Britanie (35,2%).

Ditre tarile UE 12, s-au situat peste medie sapte: Cipru (42.3%), Estonia (52.3%), Ungaria (46.3%), Lituania (35.4%), Letonia (36.9%),  Malta (48.7%) si Slovenia (42.2%).

Raportul arata ca Romania se afla pe penultimul loc la alocarea sumelor pentru proiectele selectate, cu 14%, fata de 27,1% care este media UE. Pe ultimul loc se afla Grecia, cu 11,9%. Cel mai bun procent de alocare il are Belgia, cu 61,1%. Bulgaria a alocat 20,2% din volumul de bani pentru proiecte.

Romania a selectat, ca majoritatea covarsitoare a statelor UE care primesc fonduri de coeziune, proiecte de transport pentru sosele, neglijand in mare parte transportul feroviar.

De asemenea, in cazul proiectelor selectate din domeniul energiei, Romania se afla in plutonul tarilor cu intarzieri majore sau cu progrese infime. Si in privinta investitiilor de mediu, Romania este mult in urma atunci cand vine vorba de prevenirea riscurilor. Romania este amintita printre codase si in cazul infrastructurii culturale si sociale (scoli, spitale, centre sociale), inregistrandu-se intarzieri majore.

Si in privinta implementarii de programe in domeniul antreprenoriatului, Romania se plaseaza printre tarile cu rezultate sub media europeana.

Tarile din regiune

Cehia: concentrare prea mare pe infrastructura

Potrivit EurActiv.cz, autoritatea de management nationala pentru fonduri UE (Ministerul Dezvoltarii Regionale) si expertii contesta rezultatele statisticilor, care indica faptul ca rata de absorbtie a Cehiei este de 21%, sub media UE.

Oficialii se plang ca cifrele au fost centralizate in septembrie 2009, iar prestatia tarii s-ar fi imbunatatit semnificativ intre timp. Pana la inceputul lui 2009 autoritatile cehe nu reusisera sa aloce decat 2,2 miliarde de coroane, aproximativ 84,6 milioane de euro. Dar pana in februarie 2010 suma totala ajunsese la 106,8 miliarde de coroane, echivalentul a 4,11 miliarde de euro.

EurActiv.cz scrie ca aceasta imbunatatire semnificativa a avut loc mai ales datorita noului guvern al lui Jan Fischer, care a folosit mai eficient fondurile UE, una din prioritatile sale

Comentand situatia Cehiei, Peter Zahradník, de la departamentul specializat in finantari UE al bancii Ceská sporitelna, a spus ca programele operationale nu sunt concentrate pe indeplinirea tintelor Strategiei Lisabona, ci pe finantarea infrastructurii, pentru a ajunge din urma regiunile mai dezvoltate ale UE.

Ungaria: Disparitatile regionale persista

Potrivit EurActiv Ungaria, in momentul evaluarii intermediare din 2010, tara pare sa fie mul deasupra mediei, cu o rata de absorbtie de 47%.

Totusi, Péter Oravecz, purtator de cuvant al Agentiei Nationale pentru Dezvoltare din Ungaria, a avertizat ca, pentru noile state membre, adevarata imagine a perioadei de programare financiara 2007-2013 va aparea abia in 2015, pentru ca noile membre au doi ani dupa 2013 sa foloseasca toti banii angajati.

Cu toate ca raportul Comisiei accetueaza ca ratele de absorbtie au fost incetinitite de criza globala, Oravecz spune ca in Ungaria fracventa depunerii proiectelor nu a scazut. In datele corespunzatoare Ungariei, Comisia confirma acest lucru, iar un comunicat din primavara al Agentiei Nationale de Dezvoltare numeste aceasta realizare "extraordinara intre alte state membre cu fonduri similare la dispozitie".

Totusi, disparitatile teritoriale, in termeni de PIB, nu au disparut  de la inceputul decadei si dominatia Budapestei nu a fost afectata, potrivit Raportului National Strategic.

Bulgaria: rezultate mixte

Experienta Bulgariei cu fondurile regionale europene este vazuta ca diversa cu cateva rezultate bune imbinate cu coruptie endemica si alocarea frauduloasa de bani europeni.

Comisia arata ca, in ciuda absorbtiei scazute, de 20%, exista multe aspecte pozitive in experienta tarii, cum ar fi 'eforturile considerabile' ale guvernului si administratiei de a dezvolta sisteme eficiente de management si control al fondurilor.

Au fost intreprinse actiuni si pentru simplificarea procedurilor si imbunatatirea gradului de cunoastere a fondurilor de catre public. Unele rezultate sunt incurajatoare: cu o rata de contractare de 30%, programul bulgaresc de dezvoltare regionala este cel cu performata cea mai buna dintre programele operationale ERDF.

Persista ingrijorarile legate de lipsa progreselor in anumite zone, in special in transporturi si mediu, iar absenta concentrarii strategice intre cererile de proiecte lasa loc de imbunatatiri.

Polonia: Fondurile UE sunt folosite impotriva crizei

Cel mai mare beneficiar al fodurilor regionale ale UE, Polonia va primi 67 de miliarde de euro in perioada 2007-2013, Spania fiind a doua in clasament, cu 35 de miliarde. De aceea, Polonia este monitorizata atent.

Ministrul polonez al dezvoltarii regionale afirma in februarie 2010 ca Polonia a fost cel mai eficient nou stat membru in folosirea fondurilor UE.

Desi Comisia Europeana nu are aceleasi cuvinte de lauda, oficialii europeni au indiat ca "fluxul stabil de investitii in politica de coeziune a fost identificat ca factor esential in ajutarea Poloniei sa fac fata crizei economice".

Rata relativ scazuta de absorbtie (19,4%) nu a fost vazuta ca o problema majora si a fost din nou pusa pe seama momentului in care au fost realizate statisticile. In momentul scrierii articolului rata a crescut deja la 31%.

Sursele afirma insa ca este nevoie de progrese in implementarea proiectelor mari de infrastructura: in sectorul cailor ferate, energiei, IT&C si sprijin pentru promovarea integrarii grupurilor excluse de pe piata muncii.

Slovacia: EXemple de bune practici

La fel ca in Polonia, Comisia considera ca absorbtia scazuta din cazul Slovaciei (18,6%) tine mai mult de moment decat de probleme reale. Oficialii au apreciat bunele practici care au loc in Slovacia, de la avansuri cheie in domenii precum infrastructura si accesibilitatea regionala, implementarea de fonduri petru imbunatatirea accesului la piata muncii si "progrese notabile" in directia tintelor Lisabona, cum ar fi sprijinul pentru cercetare si dezvoltare, IMM-uri si eficienta energetica.

Domenii-cheie

Cea mai mare parte a resurselor politicii de coeziune (aproximativ 230 de miliarde EUR) au fost identificate pentru investitii in domenii-cheie ale agendei pentru crestere economica si locuri de munca. Desi sugereaza ca s-au inregistrat progrese pozitive in domenii importante precum cercetarea si dezvoltarea (R&D), inovarea, invatarea de-a lungul vietii si politicile active ale pietei fortei de munca, raportul indica si faptul ca mai sunt multe de facut pentru accelerarea punerii in aplicare a proiectelor in sectorul feroviar, in investitii-cheie din sectorul energetic si de mediu, in economia digitala si in sprijinul incluziunii sociale. Comisia cere statelor membre sa se concentreze asupra acestor domenii prioritare aplicand, daca este cazul, planuri de actiune pentru recuperarea intarzierilor.

Johannes Hahn, comisarul pentru politica regionala, a declarat: „Acest raport reprezinta o noutate pentru politica de coeziune. El da o forma practica ambitiei noastre de a stabili un sistem robust de realizare a investitiilor din fonduri structurale pe parcursul perioadei de programare. Criza economica mondiala influenteaza, desigur, punerea in aplicare. Cu toate acestea, situatia globala este pozitiva. Se vede ca politica de succesiune are succes in investitiile in regiuni. Realizarea strategiilor aprobate se desfasoara intr-un ritm bun, cu progrese deosebit de incurajatoare in sectoare-cheie cum ar fi cercetarea si dezvoltarea, precum si inovarea. Statele membre trebuie sa mearga mai departe si sa imbunatateasca punerea in aplicare a programelor.”

László Andor, comisar pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a declarat: „Formarea si imbunatatirea competentelor oferite de Fondul Social European celor care cauta un loc de munca progreseaza si dau roade. Dar se poate face mai mult pentru ajutorarea celor mai greu loviti de declinul economic. Statele membre trebuie sa mareasca ritmul investitiilor, in special in domeniul incluziunii sociale si in dezvoltarea de capacitati institutionale pentru a putea derula programe in mod eficient”. El a adaugat: „Criza a demonstrat relevanta si valoarea Fondului Social European, dovedita de faptul ca masurile cel mai intens folosite au fost politicile active ale pietei fortei de munca pentru a-i aduce pe oameni in campul muncii.”.

Criza economica mondiala influenteaza, desigur, punerea in aplicare a programelor. Numeroase rapoarte nationale prezinta aceasta ca pe un factor major care complica realizarea proiectelor. Drept raspuns, s-au facut mai multe schimbari pentru ca programele sa raspunda mai bine provocarilor lansate de criza. Numeroase state membre au optat, de asemenea, pentru folosirea flexibilitatii in programele lor, pentru a reechilibra, la nevoie, prioritatile, raspunzand unor noi necesitati ale intreprinderilor, precum si ale somerilor pe termen lung si ale celor recenti. Drept rezultat, fluxul resurselor din politica de coeziune a ramas in general constant, avand in vedere ca statele membre folosesc stabilitatea resurselor UE pentru a mentine si pentru a planifica investitii-cheie, chiar in timpul crizei economice.

Prin cele trei fonduri ale sale - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de coeziune, UE va investi, in perioada 2007-2013, 347 de miliarde EUR in cele 27 de state membre. Aceasta reprezinta 35 % din totalul bugetului UE pentru aceeasi perioada (975 de miliarde EUR).

- Comunicarea Comisiei
- Informatii suplimentare privind raportarea strategica si linkuri catre cele 27 de rapoarte strategice nationale
- Informatii suplimentare privind politica de coeziune europeana (Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de coeziune)
- Fondul Social European
- RAPORTUL STRATEGIC NATIONAL 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune
- European Commission: Strategic reports submitted by the Member States on cohesion policy 2007-2013: Questions and Answers
- European Commission: Cohesion policy: Strategic report 2010 (Press Release) [FR] [DE]
- European Commission: Strategic Report 2010 - Communication from the Commission to the EU institutions [FR] [DE]
- European Commission: Strategic Report 2010 - Citizens Summary
- Inforegio Panorama magazine Spring 2010 (European Commission): "Evaluating Regional Policy: insights and results" [FR] [DE]