Declaratia sustinuta de deputatii majoritari din cadrul coalitiei aflate la putere prezinta scuze familiilor victimelor celor opt mii de barbati si adolescenti musulmani ucisi de fortele sarbilor bosniaci, la Srebrenita, in 1995.

Parlamentarii si-au prezentat oficial "scuzele si condoleantele familiilor victimelor, deoarece nu s-a facut tot posibilul pentru impiedicarea tragediei", potrivit textului.

Serbia a facut apel la continuarea cooperarii cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie si a subliniat importanta pe care o are "pentru depistarea si arestarea lui Ratko Mladici, pentru a fi deferit TPI".

Cotidianul belgradean Blic a scris, zilele trecute, despre un veritabil negot intre partidele parlamentare de la Belgrad in vederea adoptarii acestei declaratii politice, extrem de importante pentru viitorul relatiei Serbiei cu Uniunea Europeana. Documentul, care face referiri si la crimele impotriva populatiei sarbe din Bosnia si nu contine cuvantul "genocid", a fost votat de 127 din cei 173 de parlamentari prezenti.

Generalul Ratko Mladici, care a condus fortele sarbilor bosniaci la Srebrenita a fost acuzat de TPI de genocid, din cauza rolului pe care l-a avut in masacru. In prezent, el este in continuare cautat.

La jumatatea lunii iulie 1995, dupa ce au separat barbatii si femeile, fortele sarbilor bosniaci au ucis la Srebrenita circa opt mii (sase mii dupa alte surse) de barbati si baieti musulmani bosniaci la sfarsitul razboiului din Bosnia. Aceasta drama a fost singurul episod al razboiului din Bosnia care a fost calificat drept genocid de catre TPI si Curtea Internationala de Justitie.

Serbia a minimizat amploarea acestei tragedii si numerosi sarbi il considera pe Ratko Mladici un erou care a luptat pentru cauza sarba.

Srebrenita si interesele ONU
 
Natiunile Unite, mai precis castile albastre olandeze, nu poarta nici o responsabilitate pentru masacrul de la Srebrenita, a decis Curtea de Apel a Olandei, in aceeasi zi in care Parlamentul de la Belgrad a votat o declaratie istorica prin care condamna incidentele din 1995.

"Mamelor de la Srebrenita" li s-a cerut sa inteleaga ca mortii lor sunt mai putin importanti decat misiunile Organizatiei Natiunilor Unite in lume. Curtea de Apel de la Haga a explicat ca un proces ar putea afecta activitatea misiunilor de pace sau securitate ale ONU si ca asa ceva nu este in interesul nimanui. In cuvintele Curtii, mesajul adresat "mamelor" suna astfel: "Apreciem ca mamele si rudele au suferit atrocitati si intelegem pe deplin ca isi cauta dreptatea in instanta. Dar decidem, in orice caz, ca interesele Natiunilor Unite prevaleaza, in aceasta situatie".

In 1995, Natiunile Unite au ezitat sa intareasca efectivele de casti albastre stationate in perimetrul localitatii bosniace Srebrenita, o enclava musulmana in partea sarba a fostei republici iugoslave declarata prin rezolutie ONU zona demilitarizata si de securitate. In conditiile date, militarii olandezi care compuneau misiunea de casti albastre din zona au trebuit sa se recunoasca depasiti in fata ofensivei sarbilor bosniaci. Ce a urmat este intrat in istorie sub numele de "masacrul de la Srebrenita".

"Mamele de la Srebrenita" vor continua sa-si caute dreptatea in instanta. Daca ONU este, conform interpretarii justitiei din acest moment, inatacabila, urmasii victimelor continua actiunea judiciara, indreptandu-se impotriva statului si a ministerului olandez al Apararii, furnizorul de efective pentru protectia zonei de securitate si excludere militara de la Srebrenita.

Surse: RFI, Deutsche Welle