Romanii isi scot in continuare salariul de la bancomat, desi pentru asta platesc comision Zona Unica de Plati Business & Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Business & Jobs > Zona Unica de Plati > Romanii isi scot in continuare salariul de la bancomat, desi pentru asta platesc comision

Romanii isi scot in continuare salariul de la bancomat, desi pentru asta platesc comision

Publicat: 19 Mai 2010 @ 17:35

44% dintre posesorii de card din Romania il folosesc cel mult o data pe luna. In acelasi timp, desi nu il folosesc pentru plati, marea majoritate a orasenilor - 85% din cei din orase cu peste 50.000 de locuitori - au un card bancar pe care il utilizeaza. Plata cu numerar ramane cea mai folosita metoda de plata in Romania si obiceiul de a scoate tot salariul de la bancomat nu a disparut.

Plata cu numerar ramane cea mai folosita metoda de plata in Romania, potrivit unui studiu AC Nielsen, comandat de Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO). Insa din ce in ce mai multi romani incep sa plateasca cu cardul in magazine si sa isi plateasca utilitatile la bancomat. Platile online si internet banking-ul sunt mai putin utilizate in Romania, pentru ca par dificil de folosit si inspina mai putina incredere.

Studiul constata disponibilitatea populatiei de a renunta la plata cu numerar in favoarea unor instrumente electronice de plata, in special daca exista anumite beneficii in utilizarea acestora (nu sunt percepute comisioane, sunt oferite programe de loialitate).

Totusi, Catalin Cretu de la Visa spune ca "desi plata la comerciant nu costa si retragerea de cash presupune un comision, exista inca fenomenul de coada la bancomat pentru retragerea salariului." Cretu arata ca acesta este motivul pentru care e nevoie de educatie in randul populatiei.

Adrian Apolzan, presedintele APERO, spune: “Aproximativ 85% dintre romanii din mediul urban utilizeaza un card bancar, 56% dintre posesori cu o frecventa de cel putin 2 ori pe luna iar 44% cel mult o data pe luna. Nivelul de utilizare pentru plata cu cardul este corelat cu dimensiunea venitului mediu pe membru de gospodarie (peste 900 RON) si, de asemenea, cu gradul de deschidere fata de produse si servicii noi."

Criza scade vanzarile, nu si tranzactiile cu cardul

Potrivit lui Catalin Cretu de la Visa, 47% dintre romani au card si 26% din acestia isi folosesc cardul si pentru plati la comercianti. Ceea ce inseamna 12% din total existand, deci, un potential de crestere de 88%

Potrivit lui Cretu, "desi volumul vanzarilor din luna decembrie a scazut, cumparaturile cu cardul au crescut. [...] Principala noastra problema nu este criza, ci mentalitatea si preferinta pentru numerar." Cretu spune ca bancile si schemele de plata internationale vor face in continuare eforturi pentru a convinge noi comercianti si apoi noi cumparatori sa aiba incredere in noile metode de tranzactare.

Adrian Apolzan considera si ca utilizarea acestor instrumente reflecta si nivelul de civilizatie al unei natiuni.

Cosmin Vladimirescu de la MasterCard spune ca au trecut 15 ani de cand au aparut cardurile in Romania. "Daca in primii 12-13 ani a fost vandut numai cardul de debit simplu, in ultimii 2-3 ani s-a ajuns la acelasi nivel cu tarile dezvoltate," spune Vladimirescu amintind ca exista banci care ofera diverse servicii bazate pe cardul cu chip, printre care si plati contactless. "Dar dezvoltarea accelerata a avut un cost: beneficiile nu au ajuns inca la clienti, educatia acestora a ramas in urma."

"O buna cunoastere a obiceiurilor de utilizare a cardurilor sprijina institutiile financiare care, astfel, pot sa dezvolte produse relevante pentru profilul diferitelor categorii de public. Aceasta tendinta de segmentare este mai

evidenta in ultima perioada, in portofoliile bancilor existand produse create special atat in functie de sex si varsta - pentru femei, tineri, pensionari, cat si in functie de interese si stil de viata – de exemplu, carduri premium sau contactless PayPass,” spune Vladimirescu.

Cu cardul la chiosc da, la sat nu

Apolzan crede ca motivul pentru care bancile ezita sa mearga in zona rurala este strict unul legat de profitabilitate: "Conditiile in care poti sa deschizi o unitate bancara sunt foarte bine reglementate, astfel incat costurile sunt foarte mari. Nu ne permitem sa instalam unitati bancare care sa lucreze permanent in pierdere."

Apolzan spune ca bancile si schemele de plati isi doresc sa-l determine pe client sa utilizeze cardul si pentru platile de valoare mica. Si Cretu este de aceeasi parere: "Am vrea sa influentam posesorul de card sa utilizeze cardul pentru cumparaturile de fiecare zi, dar deocamdata dorim sa aducem utilizatorii sa faca plati cu cardul macar la cumparaturile de la sfarsit de saptamana, la hipermarket."

APERO a comandat un studiu pentru masurarea atitudinii fata de carduri si modul lor de utilizare plecand de la trei mari indicatori: frecventa de utilizare, nivelul de incredere si intentia de folosire in viitor. La nivelul oraselor mari si medii din Romania, Indexul APERO a inregistrat un scor moderat in ceea ce priveste atitudinea populatiei fata de carduri. Pe o scara de la 0 la 10, in care zero indica lipsa increderii si a intentiei de utilizare a cardurilor, iar “10” indica un nivel foarte ridicat al acelorasi 2 indicatori, Indexul APERO este de 7,2 in randul persoanelor care utilizeaza cardul si de 2,8 in randul celor care nu utilizeaza cardul. Per total piata, nivelul de incredere in carduri si intentia de utilizare in viitor inregistreaza un scor de 6,5.

“Conform acestui index atitudinea populatiei catre carduri inregistreaza inca un scor moderat dar cu perspectiva pozitiva”, a declarat Adrian Apolzan.

Studiul a relevat faptul ca in vederea dezvoltarii pietei de carduri si a platilor cu cardul, segmentele populatiei cu un potential mai mare de acceptare si utilizare sunt urmatoarele:
- persoanele care utilizeaza carduri: adultii din segmentul de varsta 25-44 ani, intr-o masura mai mare in randul persoanelor de sex feminin, la nivelul oraselor mari si in special din Bucuresti, Moldova si Banat;
- persoanele care nu utilizeaza carduri: tinerii si adultii din segmentul de varsta 18-34 de ani, intr-o masura mai mare in randul persoanelor de sex feminin, la nivelul oraselor medii si in special din Moldova si Transilvania.

Studiul s-a desfasurat exclusiv in mediul urban, in perioada martie-aprilie 2010, si a inclus orase cu cel putin 50.000 de locuitori.

Adrian Lungu

[EurActiv.ro]

Link:
- APERO