Tensiuni pe axa Berlin-Paris, din cauza Euro Macroeconomie Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Sectiuni principale: Achizitii publice; EurActiv Policy Briefings; Jobs; e-Guvernare europeana; Concurenta / Finantare UE; Dezbateri; Cetatean UE; Romania in
Parlamentul European; Mediu & Energie; Uniunea Europeana
pe scurt; Politici regionale; Dezvoltare Durabila; Business, Inovatie, Extindere UE; Educatie & Cariera; Turism, mobilitate; Creativitate; CSR
EurTop: Info_Culture; euROpeanul; Mass-Media; ActivLeader; InterActiv; EurSondaj; Club Obelix - fun download
Continut: Analize; Dosare (LinksDossiers); Interviuri; Stiri; Sumare; Comentarii
Utile: Arhiva; Ghid Actori Europeni; Agenda Evenimente
Enable Fly-out
Disable Fly-out

Home > Jobs > Macroeconomie > Tensiuni pe axa Berlin-Paris, din cauza Euro

Tensiuni pe axa Berlin-Paris, din cauza Euro

Publicat: 24 Mai 2010 @ 15:21

Potrivit unor declaratii recente ale liderilor europeni, destinul monedei unice europene si al proiectului european insusi a devenit extrem de incert. Intr-o asemenea situatie este limpede ca Europa are nevoie de unitate si de o viziune comuna. Totusi, guvernele statelor europene par a urma fiecare un alt drum. Cu precadere guvernul german si-a facut viata grea in ultima perioada. Dupa tarile mediteraneene, noul guvern de la Londra anunta masuri de austeritate.

Cu putin timp inainte de intrunirea grupului de lucru al ministrilor de finante europeni, Berlinul a decis de unul singur interzicerea operatiunilor de vanzare in lipsa si speculatiile pe obligatiunile guvernamentale. Pentru a avea cat de cat efect, o astfel de masura trebuie sa beneficieze de sustinere la nivel mondial sau cel putin european. Tocmai de aceea, nu putini sunt cei care afirma ca sefa cabinetului de la Berlin, Angela Merkel, a actionat strict din ratiuni de politica interna, dorind sa-si dovedeasca abilitatile de sefa. Altfel spus, actiunea solitara a cancelarei este una simbolica.

O noua prapastie se largeste intre cei doi actori principali ai UE, Germania si Franta, scrie presseurope.eu, care citeaza Die Presse.

Pe 20 mai, o conferinta internationala privind reglementarea pietelor financiare a avut loc la Berlin, departe de vreun sediu UE. "Germania intoarce spatele Uniunii Europene", bombane un reprezentant guvernamental de inalt nivel al Consiliului European. "Aceste masuri ar fi mult mai eficiente, daca ar fi coordonate la nivel european", previne Michel Barnier, comisarul european pentru Piata Interna.

Cu toate acestea, institutiile UE sunt victime ale unui conflict de interese declansat de catre Berlin si Paris. S-a aflat doar dupa ce s-a discutat in timpul summit-ului de urgenta, convocat in panica pe 7 mai.

Din cauza unei discutii prealabile intre cancelarul german, Angela Merkel si presedintele francez, Nicolas Sarkozy, reuniunea a inceput cu o intarziere de doua ore.

In timp ce ceilalti lideri de Guvern asteptau, discutia s-a transformat intr-un duel de urlete. Potrivit unor membri ai delegatiei, nu ar fi fost vorba doar de masuri pentru a salva euro, ci de asemenea de politica monetara a Bancii Centrale Europene, de coordonare economica si de Pactul de Stabilitate al euro.

Ambii au parasit sala de sedinta cu chipuri imbufnate si si-au continuat controversa in cercul celorlalti sefi de state si de Guverne. Sarkozy a lovit cu pumnul in masa si chiar a amenintat ca se retrage din zona euro, a spus apoi prim-ministrul spaniol, Jose Luis Zapatero.

Prapastia este "ideologica si motivata de interesele nationale", spun observatorii. Pe de o parte se afla Parisul si partenerii sai mediteraneeni, care incearca, in timpul crizei, sa impuna ceea ce au dorit intotdeauna, adica o mai mare influenta politica asupra BCE si o mai mare suplete a politicii asupra ratelor si valorii monetare. Si cer de asemenea o coordonare economica europeana menita sa balanseze competitivitatea germana.

De partea cealalta se afla Germania, care refuza orice coordonare, chiar logica. Si care in schimb este singura care cere o inasprire a sanctiunilor pentru a apara un curs de stabilitate riguros al monedei euro. Avertismentul emis de Angela Merkel intr-un discurs in fata parlamentarilor este simptomatic : "Moneda euro este in pericol", a lovit ea miercurea trecuta. Ea a apelat la o "cultura a economiilor" mai puternica din partea tuturor statelor UE. Christine Lagarde, ministrul francez al Economiei, a ripostat: "Eu nu consider ca euro-ul este in pericol".

Impotriva intereselor germane, Nicolas Sarkozy a obtinut mijloace de control ale unei BCE, care pana in prezent actiona independent.

Presedintele francez constituise cu sprijinul Italiei, Spaniei si Portugaliei un front impotriva lui Merkel, careia i se reprosa mai ales de a fi ezitat in fata crizei din Grecia. "Procedand astfel, ne-a costat miliarde", a scapat un reprezentant al Guvernului.

Prim-ministrul Greciei: UE a reactionat lent

impotriva atacurilor speculative

Uniunea Europeana a avut o reactie "lenta" la adresa atacurilor speculative impotriva Greciei, care amenintau stabilitatea intregii zone euro, a declarat duminica premierul Greciei, George Papandreou, intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, citat de AFP.

"Uniunea Europeana a fost lenta in a realiza ca atacul speculatorilor impotriva Greciei era ultimul pas al unui atac impotriva altor state si ameninta stabilitatea zonei euro. Din fericire, acum toata lumea realizeaza ce se intampla si lucram impreuna sa luam masurile necesare si sa protejam zona euro de speculatori," a spus Papandreou.

Germania ar putea reduce cheltuielile bugetare cu 10 miliarde de euro anual

Guvernul german pregateste un program drastic de austeritate pentru anul viitor, pentru a da un exemplu celorlalte tari din zona euro. Executivul de la Berlin pregateste o reducere a cheltuielilor bugetare cu cel putin 10 miliarde de euro anual, pana in 2016, potrivit unor oficiali guvernamentali, citati de Financial Times.

Economiile ar urma sa fie facute atat prin reducerea cheltulelilor, cat si prin cresterea taxelor, in ciuda promisiunilor actualei coalitii de la Berlin ca va pune reducerea fiscalitatii in centrul programului sau de guvernare.

Reducerea subventiilor acordate landurilor si eliminarea scutirii anumitor categorii de la plata taxelor, precum si reducerea sau eliminarea unor alocatii sociale sunt masuri ce ar urma sa faca parte din planul de reducere a cheltuielilor.

Reducerea alocatiilor pentru someri si a altor alocatii sociale ar putea face parte din planul de masuri de austeritate al Guvernului de la Berlin, a sugerat ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schäuble, intr-un interviu publicat duminica.

Zapatero asigura ca situatia este sub control

Spania isi poate plati la timp datoriile, iar Guvernul nu va raspunde presiunii sindicatelor de a modifica programul de austeritate, care vizeaza reducerea cheltuielilor cu 15 miliarde de euro. Declaratia a fost facuta de premierul spaniol, Jose Luis Rodriquez Zapatero.

Guvernul spaniol este presat in contextul crizei din Grecia sa reduca de urgenta cheltuielile si sa continue reforma in domeniul muncii.

Masurile de austeritate avute in vedere de premier prevad, printre altele, scaderea cu 5%, in medie, in acest an, a salariilor functionarilor publici. In aceste conditii, sindicatele au anuntat ca pe 8 iunie vor organiza o greva generala.

Noul guvern britanic anunta masuri de austeritate

Noul cancelar britanic, George Osborne, a anuntat masuri pentru taierea cheltuielilor bugetare cu 6,25 miliarde de lire, pentru a se putea achita de sarcina reducerii deficitului bugetar.

El a spus ca reducerile vor fi facute in paralel cu mentinerea la nivelul actual a unor servicii de "prima linie" precum sanatatea si scolile. 500 de milioane de lire vor fi 'reciclate' pentru stimularea angajarilor si a calificarii fortei de munca.

"In doar o saptamana am gasit si am cazut de acord sa taiem 6,25 miliarde reprezentand cheltuieli irosite in sectorul privat," a spus Osborne. El a anuntat ca sanatatea, educatia, apararea si dezvoltarea internationala vor trebui sa faca economii, dar acestea vor fi reinvestite in aceleasi sectoare.

Doua miliarde de lire ar urma sa fie taiate din achizitiile de programe IT, furnizori si drepturi de proprietate. Un miliard va fi economisit la capitolul consultanta si calatorii.

Surse: HotNews.ro, Presseurop.eu, RFI, Deutsche Welle, The Independent