Raport CE-UNEP: Avem nevoie de impozite si alte stimulente pentru practici agricole mai ecologice si consum redus de combustibili fosili Semnal Poluare Mediu & Energie : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Mediu & Energie > Semnal Poluare > Raport CE-UNEP: Avem nevoie de impozite si alte stimulente pentru practici agricole mai ecologice si consum redus de combustibili fosili

Raport CE-UNEP: Avem nevoie de impozite si alte stimulente pentru practici agricole mai ecologice si consum redus de combustibili fosili

Publicat: 2 Iunie 2010 @ 17:26

Un nou raport care accentueaza nevoia unei schimbari radicale in utilizarea resurselor limitate de catre economiile dezvoltate a fost lansat, miercuri, de Comisia Europeana si Programul pentru Mediu al ONU (UNEP). Raportul arata, intre altele, ca autoritatile legislative si factorii de decizie care vizeaza bunastarea planetei ar trebui sa aplice impozite si alte stimulente pentru incurajarea practicilor agricole mai ecologice si reducerea utilizarii combustibililor fosili.

Intitulat „Impactul productiei si al consumului asupra mediului: principalele produse si materiale poluante”, raportul prezinta masuri prioritare de mediu, fundamentate stiintific, ce trebuie luate la nivel mondial, precum si o ierarhizare a produselor, materialelor, activitatilor economice si stilului de viata al cetatenilor in functie de impactul acestora asupra mediului si resurselor.

„Acest raport accentueaza nevoia urgenta de a trece la o economie bazata pe utilizarea eficienta a resurselor. Va fi un efort titanic, dar esential pentru prosperitatea si calitatea vietii noastre in viitor. Daca vrem cu adevarat sa schimbam modul in care utilizam resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordarile cele mai eficiente si mai productive”, afirma comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, citat intr-un comunicat al CE.

Conform raportului, mai mult de jumatate din productia agricola la nivel mondial este in prezent destinata hranei pentru animale, in timp ce o dublare a bunastarii ar putea duce la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente.

Principalii poluatori

Pe primele locuri in topul poluatorilor se afla produsele agricole, in special cele de origine animala, mai mult de jumatate din productia agricola vegetala la nivel mondial fiind utilizata pentru hrana animalelor. Lista continua cu utilizatorii de combustibili fosili, in special companiile de electricitate si alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de incalzire a locuintelor si transporturile.

Printre materialele cu cel mai

mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viata se numara masele plastice, fierul, otelul si aluminiul.

Raportul prezinta si o lista a principalelor tipuri de presiune asupra mediului care trebuie reduse cu prioritate, si anume: schimbarile climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot si fosfor, exploatarea excesiva a resurselor piscicole, a padurilor si a altor resurse, speciile invazive, retele nesigure de apa potabila, canalizare si salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuinte, expunerea la plumb, poluarea atmosferica urbana si expunerea profesionala la pulberi in suspensie.

Riscurile abundentei

Potrivit raportului, cresterea bunastarii determina o crestere a impactului pe care umanitatea il are asupra mediului, contrar opiniei generale potrivit careia bunastarea ar reduce amprenta asupra mediului.

Un nivel ridicat al prosperitatii poate duce la modificari de procese si dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale conventionale de poluare a aerului si a apelor, dar in acelasi timp duce la intensificarea unor probleme pe scara larga, precum utilizarea energiei si emisiile de gaze cu efect de sera.

In ceea ce priveste emisiile de CO2, „dublarea bunastarii duce in mod normal la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente si uneori chiar mai mult, in cazul economiilor emergente", concluzioneaza raportul.

Raportul a fost elaborat de Comitetul international pentru gestionarea durabila a resurselor.

Raportul complet este disponibil aici.