In ciuda intereselor speciale pe care le au in domenii precum securitatea energetica si politica de vecinatate, tarile est-europene care au aderat la UE in 2004 si 2007 nu sunt inca in pozitia sa impuna agenda la Bruxelles, constata un studiu realizat de o universitate slovaca.

Desi inainte de aderarea esticilor au existat multe speculatii care preziceauca masinaria decizioanla a UE s-ar putea bloca din cauza numarului prea mare de jucatori, nu au aparut dificultati majore, arata un studiu prezentat de Departamentul de Stiinte Politice al Universitatii Comenius din Slovacia, pe 1 iunie.

Studiul arata ca rasaritenii au fost in general in favoarea adancirii integrarii europene, cu exceptia unor zone foarte limitate, precum taxarea si politicile sociale. Studiul a fost realizat pe parcursul a doi ani si jumatate si a cuprins interviuri cu mai mult de 100 de oficiali de la Bruxelles si din capitalele statelor membre. Cercetatorii s-au concentrat pe cele 10 state estice care au aderau in 2004 si 2007.

In ciuda temerilor exprimate in cateva "vechi" state membre, procesul decizional in Uniune nu a fost cu adevarat ingreunat dupa extinder, spune Vladimir Bilcík de la Universitatea Comenius. Noii membri rareori voteaza impotriva unei masuri disputate, explica el.

In medie, sprijinul UE-27 pentru deciziile "controversate", care se voteaza cu majoritate calificata in Consiliu, este de 93,7%, spune Bilcík. Numai Polonia si Lituania se situeaza sub acest procentaj. Varsovia si Vilnius s-au opus prin veto negocierilor pentru un nou acord cu Rusia in 2008.

Intre 2004-2009, Polonia a sprijinit 91,2% dintre masurile disputate, in timp ce Lituania a sprijinit 92% dintre acestea. Prin contrast, membre mai vechi ale UE, precum Marea Britanie sau Suedia au avut un sprijin mai redus - 87,9% si respectiv 83,7%.

Din 150 de decizii luate on 2009 prin majoritate calificata, Marea Britanie a sprijinit 88,6% dintr ele, Austria - 86% si Danemarca numai 74%. Prin comparatie, majoritatea tarilor din Europa de Est, si anume Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Polonia, Lituania, Estonia si Bulgaria, nu s-au opus nici unei decizii adoptate astfel. Rata lor de aprobare este de 100%, numai Romania si Letonia avand tresariri de personalitate: au aprobat 98%, respectiv 96% dintre hotarari.

Problema cu aceasta rata crescuta a aprobarilor este faptul ca noile state membre nu au reusit sa-si impuna propriile probleme pe agenda Uniunii, explica Bilcík. Singurele exceptii, spune el, au aparut pe temele Parteneriatului Estic si energiei nucleare.

- Articolul complet in engleza, la EurActiv.com
- Articolul complet in franceza, la EurActiv.com