Ramona Manescu: 11% din cheltuielile proiectelor de coeziune sunt rambursate nejustificat Coeziune teritoriala Politici regionale : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Politici regionale > Coeziune teritoriala > Ramona Manescu: 11% din cheltuielile proiectelor de coeziune sunt rambursate nejustificat

Ramona Manescu: 11% din cheltuielile proiectelor de coeziune sunt rambursate nejustificat

Publicat: 8 Iunie 2010 @ 17:10

"11% din cheltuielile din cadrul proiectelor desfasurate in contextul politicii de coeziune sunt rambursate nejustificat," spune europarlamentarul Ramona Manescu, coordonator al grupului ALDE si membru al Comisiei pentru dezvoltare regionala (REGI) in PE. Recent, si-a prezentat raportul asupra initiativei privind "Buna guvernanta in ceea ce priveste politica regionala a UE: proceduri de asistenta si control ale Comisiei Europene", in timpul unei audieri speciale sustinute de catre Comisia REGI a PE.

Conform acestui raport, in perioada 2007 - 2013, cheltuielile regionale vor reprezenta 36% din bugetul UE: aproximativ € 350 miliarde de euro. In acest context, Manescu a realizat un interviu pentru Comitetul regiunilor cu privire la viitorul politicii de coeziune si imbunatatirea ratei de absorbtie a fondurilor structurale.

CoR: Sunteti coordonator ALDE in cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European (REGI), care credeti ca sunt masurile ce ar trebui adoptate de Comisia Europeana pentru a atinge obiectivul unei mai bune guvernante in domeniul politicii regionale a UE ? Cum considerati ca ar trebui sa colaboreze CE, PE si CoR pentru atingerea acestui obiectiv.

RM : Pe durata activitatii mele in cadrul Parlamentului European, atat in calitate de simplu membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regionala cat si in calitate de coordonator al Grupului ALDE in cadrul acestei Comisii, am identificat o serie de probleme cu care se confrunta autoritatile nationale, regionale si locale in implementarea si gestionarea fondurilor europene. Pentru a putea veni, realmente, in sprijinul acestora, am considerat mai mult decat necesara initiativa elaborarii unui Raport al PE pe tema bunei guvernante in domeniul politicii regionale a UE: proceduri privind asistenta si controlul exercitate de Comisia Europeana.

In ceea ce priveste rolul Comisiei Europene, consider ca masuri precum: crearea unui mecanism la nivelul acestei institutii care sa confere autoritatilor locale mai multa putere si mai multe responsabilitati in domeniul accesarii, gestionarii si implementarii fondurilor europene, armonizarea procedurilor europene astfel incat beneficiarii sa aiba posibilitatea de a utiliza cat mai multe fonduri pe acelasi domeniu si nu in ultimul rand o mai mare implicare a autoritatilor atat la nivel european cat si national in formarea personalului calificat care isi desfasoara activitatea la nivel national, regional si local ar reprezenta pasi importanti in atingerea unei mai bune guvernante in domeniu.

Acestea sunt doar cateva dintre ideile pe care le veti regasi in raportul meu de initiativa, elemente esentiale insa, in opinia mea, pentru o mai buna implementare a politicilor europene, la nivel national, regional si local.

In ceea ce priveste modul in care ar trebui sa colaboreze institutiile europene mentionate, si eu as adauga aici si Consiliul European, fiindca nu trebuie sa uitam rolul esential al statelor membre in procesul decizional european, consider ca trebuie sa ne preocupe, in mod deosebit, consolidarea eficientei activitatii la nivel comunitar, in sprijinul europenilor care resimt primii capacitatea » noastra de a colabora, reflectata in coerenta sau incoerenta deciziilor luate la acest nivel.

CoR: Ce masuri ati propus cu privire la simplificarea cerintelor in domeniul utilizarii fondurilor europene de coeziune ? Cum vor influenta aceste masuri proiectele din sfera politicii de coeziune pe care Romania le implementeaza sau le va implementa? Vor usura acestea absorbtia de fonduri, unde rezultatele Romaniei sunt considerate mediocre ?

RM: Cea de-a doua parte a raportului meu de initiativa analizeaza mecanismele gestiunii repartizate, indeosebi diferitele responsabilitati ale Comisiei Europene si ale statelor membre, cautand solutii de imbunatatire a sistemului in ceea ce priveste punerea in aplicare a programelor. Raportul din 2006 al Curtii de Conturi Europene a aratat ca sistemele de control in vigoare in ceea ce priveste politica de coeziune nu erau suficient de eficiente, cu o rata de eroare prea mare (12%) in ceea ce priveste cheltuielile rambursate. Raportul anual din 2008 a confirmat aceste date, 11% din fondurile europene fiind rambursate in mod nejustificat.

Prin urmare, consider ca anumite masuri de coercitie ar trebui puse imediat in aplicare pentru a produce deja rezultate in perioada de programare curenta. Altele insa, trebuie abordate pe termen mai lung, ca rezultat al unei dezbateri, prin excelenta politica, privind viitorul politicii de coeziune, dupa 2013. Cu atat mai mult acum insa, in contextul crizei economice, consider ca avem nevoie de masuri de redresare rapida, iar fondurile europene reprezinta pentru statele membre o solutie la indemana, in acest sens. Dupa cum se stie Parlamentul European a adoptat in luna mai, un raport care promoveaza masuri de simplificare a procedurilor de accesare a fondurilor europene, oferind totodata Statelor Membre cele mai afectate de criza, deci si Romaniei, sprijinul financiar necesar redresarii economice. In calitatea mea de raportor ALDE pentru acest raport am sustinut adoptarea cat mai rapida a acestuia tocmai pentru ca astfel, cetatenii sa poata beneficia de avansurile din fondurile europene pe care Romania le va primi. Acesti bani ar trebui utilizati pentru a mentine locurile de munca, a imbunatati nivelul calificarilor profesionale si, implicit, pentru a preveni si combate somajul. Avem nevoie de masuri ferme, legi simple si transparente si, implicit, mai putina birocratie. Nu in ultimul rand insa, trebuie sa garantam accesul cetatenilor la asistenta.

Masurile au fost adoptate, ele trebuie insa aplicate de catre Statele Membre. Daca aceste masuri de simplificare vor influenta pozitiv rata absorbtiei de fonduri in Romania, depinde doar de capacitatea guvernului si a autoritatilor implicate de a le implementa. Pana acum, din pacate, s-a constatat o profunda incapacitate in acest sens care a facut ca Romania sa aiba rezultate nu mediocre, ci foarte slabe.

CoR: Recent a fost publicat de catre Comisia Europeana al cincilea raport de activitate pe tema coeziunii. Care sunt noutatile pe care le aduce acest raport si cum influenteaza acestea situatia Romaniei ?

Elaborat in baza rapoartelor nationale ale celor 27 de state membre, raportul Comisiei Europene prezinta prima evaluare a dezvoltarii politicii de coeziune europene, aratand totodata masura in care au reusit sau nu, statele membre, sa isi alinieze programele la obiectivele UE de creare de locuri de munca si de crestere economica.
Acest raport este bine venit cu atat mai mult cu cat are rolul de a aduce o contributie semnificativa la dezbaterea deschisa, care ne preocupa pe toti, privind realizarile si problemele programelor politicii de coeziune. Un aspect pozitiv este faptul ca, prin intermediul acestui raport Comisia solicita statelor membre sa ia masurile care se impun pentru a asigura o implementare eficienta a fondurilor structurale. Raportul evidentiaza in fapt problemele pe care le are Romania iar acest exercitiu nu poate fi decat benefic dandu-ne de fapt un impuls pentru o politica orientata intr-o mai mare masura pe rezultate.

In cazul Romaniei, raportul arata ca desi Programele pentru perioada 2007-2013 s-au lansat cu succes, acestea se afla inca in stadii timpurii de finantare pe teren. Din punct de vedere al "Pregatirii portofoliului de proiecte", Romania se confrunta cu problema capacitatii limitate a autoritatilor publice centrale si locale de a oferi asistenta tehnica adecvata beneficiarilor, in a identifica, prioritiza si pregati proiecte de investitii viabile, acest aspect reflectandu-se, deseori, intr-o calitate slaba a proiectelor depuse.

O alta dificultate cu un impact direct asupra lansarii unora dintre cererile de proiecte este absenta strategiilor nationale in diverse domenii. Si nu in ultimul rand, problema majora care se regaseste la nivelul tuturor programelor operationale este durata relativ mare de evaluare si selectie a proiectelor, de la depunerea unui proiect si pana la notificarea beneficiarului cu privire la rezultatul evaluarii inregistrandu-se, de regula, pana la 10 luni. Faptul ca analiza se bazeaza pe rapoartele strategice nationale reprezinta un avantaj in sensul imbunatatirii transparentei dar si a unei mai bune coordonari la nivelul Statelor Membre, a monitorizarii si punerii in aplicare a angajamentelor strategice pentru a indeplini obiectivele UE.

CoR: In ceea ce priveste coeziunea teritoriala, sociala si economica in cadrul UE, care credeti ca va fi rolul acesteia in cadrul Strategiei UE 2020 ? Ce efecte va avea noua politica de coeziune asupra regiunilor dezavantajate din Romania ? Care sunt metodele concrete prin care acestea pot accesa fonduri europene ?

RM: In opinia mea, politica de coeziune va avea un rol cheie in succesul Strategiei UE 2020 si tocmai de aceea am solicitat Comisiei Europene, in nenumarate randuri, definirea clara a relatiei dintre politica de coeziune si aceasta strategie. Consider ca, in calitatea sa de instrument financiar principal in dezvoltarea regionala, politica de coeziune trebuie sa ramana axata pe regiuni.

Obiectivele Strategiei UE 2020 trebuie sa fie realiste si, tocmai de aceea, este atat de important sa fie definite in stransa corelare cu obiectivele nationale ale statelor membre, stabilite, la randul lor, in functie de prioritatile si specificul fiecarui stat membru. In ceea ce priveste dezbaterea privind coeziunea teritoriala, aceasta este strict legata de cea privind guvernanta pe mai multe niveluri, implicarea actorilor locali si regionali in indeplinirea obiectivelor UE fiind o conditie prealabila a punerii eficiente in aplicare a coeziunii teritoriale.

Pentru o mai buna accesare a fondurilor europene, regiunile dezavantajate din Romania au nevoie in primul rand de simplificarea normelor la nivel national dar si de o implicare reala a reprezentatilor lor, in procesul decizional, inca din etapa pre-legislativa, atat la nivel national cat si european. Statele membre trebuie sa isi simplifice dispozitiile nationale care, foarte frecvent, adauga sarcini administrative care nu sunt impuse de normele comunitare. Ca o contrapondere necesara, trebuie dezvoltata, la toate nivelurile, o cultura mai solida a evaluarii pe parcursul perioadei de implementare pentru a asigura controale eficiente si pentru a evita erorile care au la baza lipsa de informare si experienta.

CoR: CoR a organizat recent Forumul Macroregiunilor Europene in cadrul caruia a abordat si viitoarea strategie pentru macroregiunea Dunarea. Dumneavoastra ati realizat o rezolutie referitoare la o strategie europeana pentru aceasta regiune. Care sunt in opinia dumneavoastra, elementele cheie care ar putea avea efecte pozitive asupra judetelor Dunarene din Romania?

RM: Strategia europeana pentru regiunea Dunarii a venit in urma unei initiative a tuturor grupurilor politice si in special a membrilor PE care fac parte din tarile riverane Dunarii. Am incercat sa urmam modelul strategiei europene pentru Marea Baltica si astfel sa aducem mai multe fonduri si o utilizare cat mai eficienta a acestora, tinand cont si de fondurile structurale existente deja dar si de politica de vecinatate care include si state nemembre ale UE precum Croatia, Serbia sau Ucraina.

Strategia Europeana pentru Dunare va avea un impact favorabil asupra dezvoltarii oraselor romanesti de pe Dunare. Concret, contributia Grupului ALDE a vizat imbunatatirea transportului de marfuri pe Dunare intre Constanta si Rotterdam prin largirea canalului navigabil, dezvoltarea oraselor romanesti de-a lungul Dunarii prin marirea capacitatii portuare precum si utilizarea fondurilor in vederea incurajarii intreprinderilor mici si mijlocii si crearea de noi locuri de munca.

O strategie europeana coerenta pentru regiunea Dunarii va aduce pentru Romania, in primul rand, imbunatatirea canalului navigabil, dezvoltarea porturilor de la Dunare dar si crestere economica la nivel national.

Aceasta strategie va da posibilitatea oraselor dunarene sa dezvolte proiecte complexe care sa vina in sprijinul dezvoltarii economice si sociale a zonei.
In stransa legatura cu imbunatatirea transportului pe Dunare si utilizarea acestui fluviu ca important canal de legatura intre Marea Neagra si centrul Europei, avem in vedere o serie de proiecte:

-largirea canalului navigabil in proximitatea Marii Negre pentru a asigura astfel posibilitatea navelor de mare tonaj sa navigheze pe Dunare pana in orasele de destinatie
-dezvoltarea porturilor interioare si a terminalelor necesare
-orasele riverane vor putea dezvolta o infrastructura adecvata care sa permita transportul multimodal astfel incat sa existe o buna conectivitate cu interiorul tarii (infrastructura feroviara si rutiera).

Toate aceste elemente vor aduce investitii care inseamna locuri de munca si crestere economica.

Sursa: Comitetul Regiunilor