Iulian Fota: Ce este o strategie nationala de aparare sau securitate? Opinii Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Opinii > Iulian Fota: Ce este o strategie nationala de aparare sau securitate?

Iulian Fota: Ce este o strategie nationala de aparare sau securitate?

Publicat: 2 Iulie 2010 @ 17:04

Strategia Nationala de Aparare sau Securitate reprezinta modul in care statul asigura apararea si securitatea tarii si a cetatenilor sai. Un document cadru, politic, realizat la nivelul executivului si promovat de seful sau, presedinte sau prim-ministru. Strategia de aparare inseamna focalizarea atentiei pe proces, iar strategia de securitate inseamna focalizarea pe rezultatul final, respectiv atingerea starii de securitate nationala, definita prin absenta amenintarilor datorita corectei gestionari a riscurilor. Iulian Fota, Consilier prezidential pentru securitate nationala

Momentul redactarii unui astfel de document este inceputul unui nou mandat sau ori de cate ori este nevoie sa fie reflectate transformarile radicale ale mediului de securitate. El este aprobat si insusit in primul rand la nivelul executivului sau a unor structuri de tipul consiliilor nationale de securitate (care incorporeaza oricum o parte din executiv). Ulterior, el este supus dezbaterii publice si poate fi discutat si aprobat si la nivelul parlamentului. Aceste documente sunt propuse spre discutie publica deoarece politica de aparare sau securitate nationala reprezinta cea mai importanta dintre politicile publice. Un astfel de document este intotdeauna asteptat cu interes si studiat cu atentie.

Realizarea si adoptarea unei astfel de strategii reprezinta in primul rand o practica a tarilor occidentale, denumirile diferind. Germania a adoptat o carte alba a securitatii, Japonia a adoptat o carte alba a apararii, Franta a adoptat o carte alba a apararii si securitatii nationale, SUA, Marea Britanie si Polonia au adoptat o strategie de securitate nationala, iar Finlanda a adoptat o politica de aparare si securitate. Notiunile de carte alba, strategie de securitate si politica de securitate sunt foarte similare. Partea de aparare si securitate nationala reprezinta oricum cea mai politica parte din activitatea unui executiv, marile decizii fiind eminamente politice. Nu intamplator, in literatura de specialitate ea este denumita drept “marea politica" sau "marea strategie" ("grand strategy" sau "high politics") .

Ce contine un astfel de document?

Structura lui este una relativ standard, documentul continand in primul rand precizari importante cu privire la interesele nationale, obiectivele de securitate, mediul intern si international, riscurile si amenintarile si directiile de actiune. Interesele nationale reprezinta elemente vitale pentru existenta statului si afirmarea internationala a tarii, obiectivele de securitate sunt acele realizari care odata obtinute permit apararea intereselor nationale, efort care este depus atat intr-un mediu intern cat si international. Apararea intereselor nationale si indeplinirea obiectivelor pot fi obstructionate sau afectate de riscuri si amenintari, carora o tara le raspunde prin metode si mijloace specifice, ordonate pe directii de actiune: diplomatie si politica externa, aparare armata, servicii de informatii, ordine publica, urgente civile, actiuni educative sau culturale etc.

De la caz la caz, se pot adauga capitole specifice, care reflecta ingrijorarile sau preocuparile statului respectiv la momentul redactarii documentului. Astfel, Carta alba a apararii redactata de executivul francez a inclus un capitol de “managementul cunoasterii" pentru a sublinia nevoia unei alte filozofii de producere si folosire a informatiilor de securitate nationala. Acelasi document scoate in evidenta importanta cercetarii stiintifice si institutelor de cercetare din domeniu, instrumente vitale pentru intelegerea din timp a transformarilor prin care trece sistemul international.

Care este scopul unui astfel de document?

Scopul unei astfel de strategii este triplu. in primul rand de a asigura actiunea integrata si concertata a tuturor institutiilor cu responsabilitati pe domeniul apararii si securitatii nationale. Datorita complexitatii si multidimensionalitatii riscurilor si amenintarilor, cooperarea inter-agentii devine din ce in ce mai importanta, iar criza economica prin care tara trece reclama si mai mult o astfel de cooperare. Caracterul integrator este cu atat mai important cu cat documentul are si aprobarea Parlamentului.

Al doilea scop este de a supune evaluarii publice intentiile executivului si viziunea sa, lucru absolut obligatoriu intr-o democratie. O strategie de aparare sau securitate nationala este legitima si prin obtinerea unui sprijin public adecvat. Opinia publica, societatea civila trebuie sa cunoasca intentiile guvernului, viziunea sa despre securitate nationala, fiind invitata sa se exprime critic si sa contribuie la completarea documentului.
Nu in ultimul rand, strategia reprezinta o minima forma de transparenta atat pentru aliatii nostri cat mai ales pentru alte tari. Date publicitatii, astfel de documente contribuie la cresterea increderii, subliniind comportamentul cooperant al tarii in cauza in materie de securitate internationala.

Care este baza legala a Strategiei nationale de aparare

Actualul document este consecinta Legii 473 din 2004 care prevede ca Presedintele Romaniei, in cel mult sase luni de la depunerea juramantului, prezinta Parlamentului “strategia nationala de aparare". Conform Constitutiei Parlamentul, in sedinta comuna, trebuie sa o dezbata si sa o aprobe.

Precizari metodologice

Fiind dezvoltate in perioade diferite de timp si de catre diferite centre de expertiza, legislatia nationala si Constitutia nu sunt foarte clare asupra conceptelor de aparare si securitate nationala. Desi in textul constitutional apar ambele concepte, Constitutia, la articolul 65, se refera numai la “strategia nationala de aparare", precizand ca in sedinte comune cele doua Camere pot aproba “strategia nationala de aparare a tarii". in plus, legea 473/2004, a planificarii apararii, face referire tot la strategia de aparare, de aceea documentul trimis Parlamentului se numeste “Strategia nationala de aparare". Trebuie precizat din start ca strategia, referindu-se la apararea tarii, cuvantului aparare nu trebuie sa i se ofere doar o semnificatie militara. in egala masura, apararea tarii se face prin mijloace politice si diplomatice, economice sau sociale. in esenta ei apararea tarii inseamna apararea intereselor nationale si a valorilor. Apararea tarii devine complementara securitatii nationale, apararea reprezentand procesul, suma actiunilor concrete prin intermediul carora, daca sunt bine realizate, obtinem securitatea nationala, starea finala caracterizata de lipsa amenintarilor.

Elementele importante

Este prima strategie nationala a unei Romanii care este membra a NATO si UE. Beneficiem, ca niciodata in istoria noastra, de garantiile de securitate conferite de statutul de tara membra a Aliantei Nord Atlantice, de solidaritatea membrilor UE si de parteneriatul cu Statele Unite ale Americii. in plan economic si social beneficiem de oportunitatile de dezvoltare derivate din statutul de tara membra a Uniunii Europene.
Plecand de la acest statut, SNAp priveste spre viitor introducand aici doua idei importante. Avem cele mai bune conditii sa pregatim tara pentru viitor, garantand securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare, dar pentru aceasta trebuie sa acordam o atentie speciala finalizarii procesului de modernizare a statului, proces inceput odata cu pregatirea pentru aderarea la NATO si UE. De aceea, strategia se concentreaza nu numai pe riscuri si amenintari dar si pe vulnerabilitati, factori eminamente interni, obstacole in calea modernizarii. Prost gestionate, vulnerabilitatile pot amplifica amenintarile. SNAp se dovedeste a fi un document curajos, lista vulnerabilitatilor meritand o discutie intreaga, dincolo de mult discutatul paragraf cu campaniile de presa:

- diminuarea capacitatii de aplicare a legii de catre unele institutii ale statului;
- capacitatea administrativa redusa la nivel central si local;
- politizarea excesiva a unor institutii, atat la nivel local cat si national;
- coruptia, cu implicatii asupra functionarii institutiilor statului si cu efecte negative asupra vietii cetateanului;
- evaziunea fiscala, contrabanda si practicile specifice economiei subterane;
- lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoza, programare, planificare, executie si control care sa sustina conducerea bugetara in sistem multianual si pe baza de rezultate, pornind de la coerenta in formularea si implementarea politicilor publice si in asa fel incat sa fie respectat nivelul unor indicatori care este stabilit in functie de diverse interese, intelegeri si tratate ale Romaniei pe plan international;
- dezechilibre bugetare generate de decizii politice gresite;
- scaderea calitatii serviciilor publice de sanatate;
- crima organizata, presiunile si influenta pe care aceasta incearca sa le exercite asupra institutiilor statului, asupra mass-media si asupra unor reprezentanti ai clasei politice;
- fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora;
- presiunile exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura economica sau in relatia cu institutii ale statului;

- decalajul de dezvoltare intre regiunile Romaniei;
- tendintele demografice negative si procesul de imbatranire a populatiei;
- calitatea scazuta a sistemului de educatie prin degradarea actului educational, cu efecte directe asupra evolutiei societatii romanesti prin deprofesionalizarea acesteia;
- degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migratie, cu consecinte puternic negative asupra copiilor si tinerilor;
- deficiente in protectia si functionarea infrastructurii critice.

In plus, pentru a putea capata un caracter operational, SNAp defineste relatia riscuri-amenintari-vulnerabilitati. Riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o paguba semnificativa la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor nationale, amenintarile sunt factori cu origine externa prin care sunt afectate grav interesele, valorile si obiectivele nationale de securitate, iar factorii din interiorul societatii care potenteaza actiunea amenintarilor sunt denumiti vulnerabilitati.

SNAp reprezinta in primul rand un document national. Pentru a da sens si continut efortului de aparare a tarii, strategia precizeaza care sunt interesele nationale: caracterul national al statului, suveranitatea si independenta, unitatea si indivizibilitatea sa. De asemenea, considera interese nationale, prin importanta lor pentru tara, forma republicana de guvernamant, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala, romana. A se sublinia faptul ca limba romana, element de identitate nationala, apare ca interes national, ea reprezentand una din legaturile noastre cu Occidentul prin prisma ideii ca „de la Rim ne tragem". Apararea intereselor nationale este considerata a fi obligatia fiecarui cetatean al Romaniei. De asemenea, pentru a reconfirma apartenenta noastra la NATO si UE, strategia reconfirma faptul ca Romania impartaseste aceleasi valori ca si celelalte state membre: demnitatea omului, drepturile si libertatile cetateanului, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea, pluralismul politic, proprietatea privata.

Strategia propune o agenda clara de securitate prin formularea obiectivelor nationale de securitate:
- apararea si promovarea drepturilor omului si intarirea principiilor de drept internatioŹnal ca fundamente ale stabilitatii si securitatii internationale;
- promovarea drepturilor romanilor de pretutindeni;
- asigurarea unui climat de pace, de stabilitate si securitate in vecinatatea Romaniei;
- respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale;
- continuarea procesului de modernizare a Romaniei;
- o mai mare eficienta in functionarea institutiilor statului;
- asigurarea unei capacitati de aparare armata necesara atat garantarii intereselor nationale, cat si respectarii obligatiilor internationale ce ne revin in urma apartenentei la NATO si UE;
- cresterea influentei internationale a Romaniei;
- dezvoltarea capacitatilor nationale de gestionare a crizelor interne si internationale;
- dezvoltarea capacitatilor nationale de gestionare a urgentelor civile, in special cele legate de calamitati naturale sau pandemii;
- cresterea influentei internationale a NATO si UE in paralel cu consolidarea cooperarii dintre ele, ca si a celei dintre SUA si aliatii europeni;
- dezvoltarea unei economii competitive, durabile si inclusive, in conformitate cu Strategia Europa 2020 a UE;
- asigurarea securitatii energetice;
- asigurarea securitatii cibernetice.

In egala masura, SNAp are si un caracter euro-atlantic fiind elaborata astfel incat sa corespunda nevoii de interoperabilitate cu aliatii nostri din NATO si UE. SNAp este gandita si proiectata a fi aplicata in limitele matricei euro-atlantice de securitate, care cuprinde setul comun de idei, concepte si teorii dezvoltate si folosite in gestionarea problemelor de securitate nationala si internationala de catre toti membrii NATO si UE. Matricea de securitate cuprinde urmatoarele elemente: relatia securitate – prosperitate – identitate, conceptul multiŹdiŹmenŹsional de securitate, echilibrul intre stat si individ ca beneficiari ai securitatii nationale, conducere politica si control democratic, gestionarea integrata a apararii tarii si ideea de comunitate de securitate. La acest capitol as sublinia ideea ca reputatia tarii devine un element de importanta strategica, intr-o epoca a globalizarii, afirmarea si promovarea identitatii nationale capatand relevanta nu numai pentru apararea tarii dar si pentru economie.

SNAp face si o radiografie a situatiei internationale pe care o caracterizeaza ca fiind marcata de fluiditate si impredictibilitate, cu riscuri si amenintari din ce in ce mai interdependente, transnationale si complexe. Gestionarea lor va presupune multiple formate de cooperare internationala, bilaterale, multilaterale, regionale sau chiar globale. Mediul de securitate este influentat si de disparitia distinctiei dintre intern si extern, ca si de situatia prelungirii neclarificarii unor litigii frontaliere importante. in ce priveste forta dreptului international inregistram un recul, inregistrand deja o contestare a actualele reguli de gestionare a relatiilor internationale. Dupa cum, din pacate, s-a vazut pe timpul conflictului din Caucazul de Sud, folosirea fortei armate a reprezentat o optiune, o cale de atingere a obiectivelor politice.

Ultima parte a strategiei clarifica actiunea externa si interna a institutiilor romanesti cu responsabilitati in domeniul apararii tarii. Agenda de politica externa a Romaniei se bazeaza pe participarea la proiectul european, pe apartenenta la o Alianta Nord-Atlantica adaptata provocarilor globalizarii si o relatie transatlantica solida. Viitorul tarii depinde si de succesul NATO si UE, de capacitatea lor de a ramane relevante. Vom continua sa ne aparam aliatii, asa dupa cum si aliatii ne apara pe noi, politica romaneasca in domeniul securitatii internationale continuand sa fie predictibila si responsabila.
Pentru urmatorii ani Romania nu percepe o amenintare militara directa. Apararea armata a Romaniei trebuie sa fie garantata de o politica externa activa si eficienta si de forte armate credibile, capabile sa raspunda utilizarii fortei militare impotriva tarii sau amenintarii cu folosirea fortei militare. Obiectivul principal il constituie mentinerea si dezvoltarea capabilitatilor de aparare pentru actiune la potential maxim, in scopul descurajarii oricarui agresor de a utiliza forta militara impotriva Romaniei, atat prin efort propriu, cat si prin cooperare cu aliatii nostri. Forte bine motivate si pregatite, echipate corespunzator, precum si o vointa nationala de a ne apara militar tara, constituie elemente de credibilitate. Dincolo de apararea armata, SNAp prevede o serie de actiuni concrete pentru a putea consemna un efort substantial si in zona ordinii publice, a serviciilor de informatii, a managementului crizelor, a securitatii energetice si cibernetice. Aceste ultime doua domenii apar pentru prima data in detaliu. De asemenea, pentru prima data este subliniata importanta pentru apararea tarii a educatiei de specialitate, a cercetarii si a culturii de securitate. Romania are nevoie de o noua calitate a invatamantului militar, de ordine publica si de informatii, ceea ce presupune deplina compatibilizare a programelor de invatamant cu cele ale tarilor NATO si UE.

Punerea in aplicare

SNAp nu produce efecte juridice. Ulterior discutarii si aprobarii ei de catre Parlament, institutiile cu responsabilitati in zona de aparare si securitate nationala vor trebui sa-si conceapa si sa implementeze strategii sectoriale de actiune, in linia recomandarilor prezentei strategii. Presedintele Romaniei, inca din momentul trimiterii documentului catre Parlament, si-a manifestat disponibilitatea de a fi receptiv la recomandarile membrilor Parlamentului.

***

Comentariul de mai sus a fost scris la solicitarea redactiilor EurActiv.ro si HotNews.ro si poate fi un punct de inceput al unei dezbateri sobre, pe baza de argumente in legatura cu subiectul (intotdeauna delicat, indiferent de context) securitatii nationale. Credem ca e important sa stim care sunt rationamentele care stau la baza elaborarii strategiei de aparare asa cum, la fel de importanta, este si abordarea lor critica.

Pentru a reusi limitarea riscurilor la care este expus, statul roman trebuie mai intai sa obtina acceptul unui segment majoritar al stake-holderilor din societate. Adica a celor care ar avea de suferit daca acele amenintari se transforma in realitate si incep sa produca efecte. Orice fel de alta metoda de abordare, nu se poate solda decat cu un esec.

Dezbaterea e doar la inceput.

[EurActiv.ro, HotNews.ro]

Articole legate de acelasi subiect: Care sunt avantajele semnarii Tratatului fiscal pentru Romania | 1 Februarie 2012; Romania-Franta: motivele racirii | 29 Decembrie 2010; Occidentul plaseaza dezvoltarea in sarcina tarilor sarace | 22 Septembrie 2010

COMENTARII

1. Convorbim discutii
MITRU (26 Decembrie 2010 16:56)

Desre ce si despre cine vorbim? Domnul consilier prezidential vorbeste anapoda despre tot si despre toate, iar textul este precum vorbeste domnia sa. Una este apararea si alta este securitatea. Ca cea de a doua o include pe prima este un lucru arhicunoscut, dar ca si consiler al prezidentului sa nu stii acest lucru este de mirare daca nu tragic. Domnia sa vorbeste engleza de balta (precum stapanul) dar daca doar privea prin documentele programatice, privind securitatea si doctrinele militare, ale statelor membre NATO ar fi observat cu usurinta ca sunt doua notiuni care nu se prea pot alatura, abstractul cu materialul nu prea se pupa, draga IULICA parca a fost subiectul unui dialog, binenteles intre noi, din primavara anului 1999. Sa nu pierd timpul si sa impietez cititorii cu teoriile din domeniul securitatii nationale si al apararii, rog ca numitul Iulian Fota "asazis conseler prezidential" sa puna dracului mana pe carte si sa nu mai produca aberatii politico- strategice. A nu se baza domnia sa ca nu mai exista in Romania oameni care mai stiu cu ce se mananca aceasta materie. Poate din cei in activitate nu mai sunt sau nu mai au curajul sa reactioneze, asa cum am facut-o eu la timpul potrivit,, dar timpul nu este trecut draga IULICA

Raspunde