Consumul de resurse naturale depaseste cu 50% capacitatea de sustinere a Pamantului, speciile tropicale traverseaza un declin alarmant, iar tot mai multe state aluneca spre o criza de apa. Si romanii consuma mai mult decat le ofera Romania. Acestea sunt principalele mesaje pe care le transmite ultima editie a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), cel mai important studiu ce prezinta starea de sanatate a planetei, lansat astazi de WWF.

Datoria ecologica | foto: WWF, Canon

Conform Raportului Planeta Vie 2010, consumul de resurse naturale depaseste cu 50% capacitatea de sustinere a Pamantului. In total, amprenta ecologica a omenirii s-a dublat din 1966 pana acum. Aceasta inseamna ca Pamantul are nevoie de un an si jumatate pentru a produce resursele pe care noi le consumam intr-un an.

Daca cererile vor creste in acelasi ritm ca si pana acum, pana in 2030 omenirea va ajunge sa consume resursele naturale a doua planete – daca aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!

Intalnire online, 14 octombrie: Luminita Tanasie, director WWF Romania, raspunde intrebarilor despre amprenta noastra asupra planetei

Totusi, nu toti locuitorii Planetei consuma la fel de mult. In tarile dezvoltate, de exemplu, consumul se situeaza cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamantului. Emiratele Arabe, Quatar, Danemarca, Belgia, Statele Unite ale Americii, Estonia, Canada, Australia, Kuweit si Irlanda au cea mai mare amprenta ecologica pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.

Practic, daca toata lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pamant pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.

La polul opus se afla tarile slab dezvoltate, in mare parte situate in Asia si Africa. Aici, cererea de resurse si consumul se situeaza mult sub nivelul din tarile bogate. Conform Raportului Planeta Vie, tarile cu cea mai mica amprenta ecologica sunt, in prezent, Singapore, Teritoriul Palestinian Ocupat, Iordania, Irak, Haiti, Israel, Republica Coreea, Banglades si Jamaica.

Amprenta asupra apei

Planeta se confrunta cu o criza de apa dulce tot mai accentuata. Mai exact, 71 de tari au de-a face, in prezent, cu o criza de apa, lucru care afecteaza nu doar viata oamenilor, ci si a animalelor si plantelor. Conform previziunilor Natiunilor Unite, pana in 2025 aproximativ 2/3 din populatia lumii va locui in zone in care apa va fi dificil de procurat.

Cate 'Romanii' „consuma” Romania?

Romania are o amprenta ecologica medie de 2.7 hectare pe cap de locuitor – ceea ce inseamna ca fiecare dintre locuitorii Romaniei utilizeaza, in medie, 2.7 hectare din suprafata globului pentru resurse de hrana, combustibil, materiale de imbracaminte si constructii. Dar planeta nu ne poate oferi decat 1.8 hectare de teren si apa. Desi impactul nostru asupra naturii se situeaza sub nivelul tarilor mai dezvoltate, in Romania consumul de resurse naturale si stilul de viata depasesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

”Rezultatele acestui raport arata ca starea planetei ne priveste si pe noi. De multe ori,  obisnuim sa gandim ca, oricum, suntem mai saraci decat alte tari din Europa si din lume, asa ca dezvoltarea noastra are un impact mic asupra mediului. Fiecare lucru pe care il facem se sprijina pe resursele planetei. Ar trebui sa cream politici  si practici care sa sprijine conservarea capitalului natural pe care il avem si sa ajute la refacerea mediului in zonele in care l-am distrus. 17% din teritoriul tarii se afla in arii naturale protejate, fara nici un fel de sustinere din partea Guvernului Romaniei. Spatii verzi din orase si zone naturale de importanta europeana sunt distruse de investitii ilegale. Acestea sunt unele din lucrurile la care ar trebui sa ne uitam”, a declarat Luminita Tanasie, Directorul WWF Programul Dunare-Carpati Romania.

Dezvoltarea haotica a domeniului constructiilor – de la extractia materialelor, transport, conversia spatiilor verzi in spatii destinate construirii, volumul constructiilor, pana la constructiile ilegale din ariile protejate - reprezinta un procent considerabil din amprenta ecologica a tarii noastre. In general, in ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, in Romania consumul de resurse si cantitatea de deseuri generate sunt mari, situandu-se peste capacitatea de regenerare naturala a mediului inconjurator.

In ceea ce priveste amprenta asupra apei, vorbim, in momentul de fata, de o criza moderata de apa, prezenta in anumite perioade ale anului, ceea ce indica necesitatea unor masuri de economisire a apei si de folosire mai eficienta a resurselor.

Europa: doar 4 state traiesc in limitele Planetei

Cu exceptia a patru tari - Estonia, Finlanda, Letonia si Suedia - toate statele membre UE sunt „datornici ecologici”,   consumand mai multe resurse naturale decat poate produce pamantul. Cele 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, reprezentand doar 7% din populatia lumii, consuma aproape de doua ori mai multe resurse decat media globala. Patru dintre acestea - Danemarca, Belgia, Estonia si Irlanda - se afla in topul primelor 10 tari cu amprenta de carbon cea mai mare.

„Adevarul este ca Uniunea Europeana are o datorie ecologica pe care resursele planetei nu o mai poate suporta”, a declarat Tony Long, Director al Biroului de Politici Europene WWF.

Ne putem reduce „datoria”?

Raportul Planeta Vie este departe de a se vrea apocaliptic, oferind solutii prin care pierderile ecologice pot fi stopate si, o parte dintre ele, chiar remediate. Aceste solutii trebuie insa adoptate urgent, mai ales in contextul in care previziunile ONU pentru anul 2050 plaseaza evolutia demografica in jurul mediei de  9.2 miliarde de locuitori ai planetei. Raportul trage un semnal de alarma asupra necesitatii de a creste biocapacitatea, facand, in acelasi timp, eforturi pentru a reduce amprenta de carbon.
 
Altfel spus, este necesar sa se investeasca in capitalul natural. Aceasta inseamna extinderea suprafetelor de arii protejate, conservarea si regenerarea  padurilor, un management corespunzator al resurselor de apa, protejarea speciilor sau reconstructia zonelor umede. Alaturi de aceste investitii directe, eforturile noastre trebuie sa se concentreze pe investitia in biocapacitate - introducerea, la scara larga, a unor practici agricole sustenabile, dar si activitati de productie care mentin un echilibru intre integritatea ecosistemelor si productivitatea pe termen lung, asa cum este schema de certificare FSC (Forest Stewardship Council).

Realizat in colaborare cu Zoological Society of London si Global Footprint Network, raportul a fost publicat pentru prima oara in 1998 si apoi reluat o data la doi ani. Raportul Planeta Vie este construit pe baza a doi indicatori: Indexul Planeta Vie, care reflecta starea de sanatate a ecosistemelor, si Amprenta ecologica, un indicator care prezinta dimensiunea presiunii umane asupra resurselor naturale.

Pentru editia 2010, starea biodiversitatii a fost cercetata prin monitorizarea a peste 8000 de populatii animale, apartinand unui numar de 2500 de specii. Rezultatele dezvaluie o tendinta alarmanta: Indexul Planeta Vie a scazut cu 30%, in comparatie cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au inregistrat un declin de 60%, in ultimii 40 de ani.

Linkuri:

- Versiunea integrala a raportului, precum si alte materiale relevante
- Inregistrarea evenimentului de lansare a raportului, Bristol, Marea Britanie