Instrument aditional de supraveghere preventiva a politicilor economice si fiscale ale statelor membre, "semestrul european" da garantia ca, incepand cu anul 2011, aceste politici vor fi evaluate de Comisia Europeana, inainte de a fi adoptate de statele respective. Principala noutate este extinderea coordonarii politicilor si asupra proceselor bugetare din fiecare stat membru, cu posibilitatea aplicarii de sanctiuni mai severe impotriva statelor care incalca Pactul de Stabilitate si Crestere. dr. Radu Serban

Explicitarea „semestrului european”

Sub titlul “Consolidarea coordonarii politicilor economice”, Comisia Europeana a emis o comunicare (COM/2010/250), prin care tinteste la o mai buna functionare a Pactului de Stablitate si Crestere (PSC) si la extinderea supravegherii dezechilibrelor macroeconomice, aliniind pe cat posibil politicile bugetare nationale. In plus, doreste sa faca pe deplin operational  mecanismul european de stabilizare, intentionand chiar ca pe termen mediu si lung sa prezinte o propunere de “mecanism permanent de solutionare a crizelor”.

Dupa ce la 10 mai 2010 Comisia Europeana si-a lansat propunerea, pe 7 septembrie a obtinut acordul politic pentru aceasta, iar pe 29 septembrie s-a prezentat deja proiectul concret de amendare a Regulamentului nr. 1466/97.

Denumirea de “semestru” vine de la perioada de 6 luni in care sunt analizate politicile bugetare si structurale ale statelor membre, in scopul identificarii dezechilibrelor aparute sau iminente, care ar incalca normele stabilite de PSC. In felul acesta, in paralel cu pregatirea deciziilor bugetare in fiecare stat membru, se poate derula si o anumia coordonare, asa incat economia europeana, pe ansamblul ei, sa-si asigure stabilitatea si cresterea.
 
Noul proces de coordonare jaloneaza trei repere temporale precise:

1. In luna martie a fiecarui an, la summit-ul informal de primavara (Consiliul European), se stabilesc prioritatile de politica economica, in baza unui Raport prezentat de Comisia Europeana sub denumirea “Studiu privind cresterea anuala”. De aici deriva apoi recomandarile pentru politica bugetara, adica pentru doua seturi de programe:
a. programele nationale de stabilitate si convergenta;
b. programele nationale de reforma.
2. In luna aprilie a fiecarui an, statele membre trimit la Comisie strategiile lor bugetare si economice, in conformitate cu recomandarile primite cu o luna in urma. Dupa ce le primeste, Comisia le analizeaza si le inainteaza Consiliului, cu sugestii clare privind modul in care acesta ar trebui sa le voteze.
3. In lunile iunie si iulie ale fiecarui an, Consiliul European (sefii de state si de guverne) si Consiliul de ministri ai economiei si finantelor (ECOFIN) elaboreaza avize specifice pe tari privind doua genuri de politici: politicile economice si politicile bugetare. In anul urmator, rapoartele Comisiei vor evalua gradul in care au fost implementate aceste recomandari.

Asadar, primul “semestru european” va incepe in anul 2011, ceea ce presupune schimbari rapide in procesele bugetare ale statelor membre, asa incat in aprilie sa prezinte deja prognozele pe anul urmator.

Regulile PSC (Pactului de Stabilitate si Crestere) nu se schimba prin “semestrul european”, insa monitorizarea mai atenta a politicilor bugetare si economice nationale va spori eficienta aplicarii lor. Comitetele nationale pentru buget vor fi obligate, in curand, sa incorporeze evaluarile de la Bruxelles in politicile lor interne.

Dincolo de reperele politice pe care le contine, “semestrul european” va reprezenta o noua sursa de informatii pentru pietele mobiliare. Investitorii de pe aceste piete vor crea o presiune pozitiva asupra politicilor guvernamentale economice si bugetare. Este interesanta, in acest sens, variatia dobanzii la titlurile de stat pe 10 ani (10Y bonds) ale unor state membre, in raport cu cele ale Germaniei. Sub impactul crizei datoriei suverane, la 11 noiembrie 2010 s-au atins niveluri record, de 8,846 % la titlurile irlandeze (in crestere de la 8,639 % in ziua precedenta), afectand si titlurile germane care atinsesera si ele un record al dobanzii pe 10 ani, de 6,5 %. Tinuta atent sub observatie, Portugalia a inregistrat si ea o crestere, de la 7,086 % pe 10 noiembrie la 7,117 % pe 11 noiembrie.

Semestrul european va impulsiona statele membre sa-si multiplice eforturile de consolidare bugetara, mai ales acolo unde exista sau se intrevad dificultati, in baza viitoarelor scadente ale datoriei publice, a perspectivelor de crestere economica si a soldurilor bugetului de stat si contului curent. Prin mai multa transparenta si prin informatii mai detaliate, statele membre vor avea prilejul sa-si demonstreze vigoarea in procesul de consolidare a finantelor, ceea ce se va transpune pe pietele de capital in prime de risc mai mici.

Grupul de lucru “Van Rompuy”

Presedintele permanent al Consiliului European, Herman Van Rompuy, a constituit un grup de lucru operativ privind guvernarea economica in U.E., care propune noi pasi spre coordonarea celor doua categorii de politici, economice si bugetare, atat in zona euro, cat si in U.E. pe ansamblu.

Iata trei dintre propunerile Comisiei Europene, Bancii Central Europene, Frantei si Germaniei, luate in considerare de grupul „Van Rompuy”:

1. Obiectivele fiscale pe termen mediu din PSC pot fi introduse in legislatia nationala a bugetului, prin amendamente constitutionale (aici Marea Britanie considera ca ar trebui sa organizeze un referendum, fiind vorba de “cedare de suveranitate”).
2. Bratul preventiv al PSC va putea fi dotat si cu un “bici” al sanctiunilor. S-ar putea bloca fondurile structurale si de coeziune pentru statele care incalca PSC, s-ar putea cere formarea unor depozite obligatorii de fonduri la autoritatile U.E., sau/si s-ar putea suspenda temporar drepturile de vot in Consiliul ECOFIN.
3. In cazul procedurii de “deficit excesiv”, cel putin teoretic se inverseaza cronologia: sanctiunile se aplica aproape automat in momentul depasirii plafonului de deficit, urmand a fi ridicate doar dupa un vot cu majoritate calificata.

Pe fundalul preconizatei guvernari economice consolidate in U.E., “semestrul european” se doreste o prima componenta intr-un viitor set de reforme care vor schimba radical fata politicilor economice europene, pentru a pune la adapost statele membre de efectele nocive ale unei potentiale crize economice in perspectiva.

Marea Britanie, un caz aparte

Beneficiara a unor clauze de exceptare (“opt out”) la anumite componente ale integrarii europene, cea mai de notorietate fiind moneda unica, Marea Britanie s-a vazut si de data aceasta in postura de a face opinie separata.

Despre potentialele sanctiuni pentru nerespectarea PSC, lucrurile sunt foarte clare, asa cum scrie in Raportul grupului de lucru „Van Rompuy”: „este nevoie de masuri consolidate de aplicare pentru toate statele membre, cu exceptia Marii Britanii, drept consecinta a Protocolului 15 al Tratatului de la Lisabona”.

Ideea de a transmite la Bruxelles proiectul de buget national insa, inainte de a fi trecut prin parlamentul britanic, a provocat ample dezbateri, intr-un an in care scena politica britanica a trecut printr-o transformare puternica. Dupa 13 ani de guvernare laburista, puterea a fost preluata de o coalitie a conservatorilor cu liberal democratii, coalitie care si-a propus sa nu mai cedeze niciun pas din suveranitatea nationala in favoarea Bruxelles-ului, decat prin referendum national. De la bun inceput, de la prezentarea propunerii Comisiei Europene, britanicii au avut obiectii la „semestrul european”, temandu-se sa nu ascunda un nou transfer de putere.

In final, ei au obtinut un regim special, permitandu-li-se, la Consiliul ECOFIN din 7 septembrie 2010, sa trimita bugetul Regatului Unit la U.E. numai „dupa ce a fost prezentat in Parlament”. De asemenea, britanicii au tinut sa se asigure ca nu sunt obligati sa transmita la institutiile europene mai multe informatii pentru supravegherea bugetara, decat cele pe care le transmit la F.M.I. si cele disponibile pe internet. Premierul britanic a declarat oficial, la intoarcerea de la Consiliul European din octombrie 2010, ca „nu se vor transfera competentele bugetare de la Westminster la Bruxelles”. De asemenea, a dat asigurari ca amendamentele limitate la Tratatul de la Lisabona, daca vor aparea, nu vor afecta Marea Britanie. Toate aceste asigurari se focalizeaza pe interesul national, asa cum solutionarea problemelor din zona euro si evitarea altei crize a datoriilor este tot in interesul national britanic, dupa cum a declarat-o deschis premierul David Cameron. Vom vedea cum se impaca aceste declaratii cu aceea a presedintelui Herman van Rompuy, la Berlin, in noiembrie 2010: „ interesul national nu mai poate fi separat de cel european, ele coincid astazi... si trebuie sa actionam in fiecare stat membru, unde mai exista oameni care cred ca tara lor poate supravietui singura intr-o lume globalizata. Este mai mult decat o iluzie, este o minciuna” (Daily Mail, 11 noiembrie 2010).

Interesul european suprapus celui national a condus si la convenirea pachetului de salvare a Irlandei, de 85 miliarde €, din care o parte, provenita din Regatul Unit, este denominata in lire sterline. Criza irlandeza a precipitat si decizia de infiintare a noului mecanism permanent de solutionare a crizelor din zona euro, care va inlocui Facilitatea europeana pentru stabilitate financiara (EFSF), dupa 2013. Tocmai asemenea evenimente intempestive au determinat nevoia unei mai bune coordonari a politicilor economice din statele membre, asa incat, apeland la instrumente de genul „semestrului european”, Uniunea sa iasa din criza mai puternica si mai sudata.

Dr. Radu Serban